Page 26 - 1962-10

PAG. 2
început noul an de studiu Concluzii
învăţătnîntul de partid
Zilele acestea ,în organizaţiile de bază P.M.R. ’din întreprinderile re­
giunii noastre, a început noul a,n d e studiu m învăţuminlul de partid.
La numeroase cercuri şi cursuri s-a » predat primele lecţii. In majorita­
tea lor propagandiştii s-au prezentat bine pregătiţi, iar cursanţii şi-au luat
notiţe pa marginea expunerilor. S-au observat însă şi unele deficiente, pen­
tru înlăturarea cărora organizaţiile d e bază trebuie să ia măsuri în vederea
asigurării bunei desfăşurări a predări j lecţiilor viitoare.
Primele lecţii
Luni, în. cadrul Atelierelor R.M.R.
Simeria a avut loc deschiderea anului
şcolar în învăţămîntul de partid.
La cursul dc studiere a Istorici xism-leninismulu'î organizat la nivelul zitarea lor în Peştiş — cauzează mari
P.M.R. anul II (propagandist tov. Pe­ comitetului de partid, unde s-au în­ greutăţi' în respectarea reţetelor de- do­
tru Gireadă), cursanţii au fost toţi
prezenţi. După ce a expus cuvîntul
introductiv, propagandistul a predat
iccţia : „P.C.R. organizatorul şi con­
ducătorul luptei pentru răsturnarea
dictaturii militare-fasciste şi întoarce­ me din lecţia intitulată: „Marxism-
rea armelor împotriva Germaniei hi-
tlcristc. Insurecţia armată din 1944“,
Predînd după un plan-conspect bine
întocmit, propagandistul Petre Girea­
dă a reuşit să dezbată problemele dc
bază din lecţie. Bine pregătit s-a pre­
zentat în faţa cursanţilor de la cer­
cul dc economie politică anul I şi-
propagandistul Nicolae Bondoaic.
Pentru asigurarea
unei bune frec venţe
Organizaţia de partid de la tLota-
ţia E. M. Certej, ţinînd seamă dc
condiţiile dc muncă ale cursanţilor
care lucrează în schimburi, a organi­
zat în aşa fel predarea lecţiilor incit
să asigure prezenţa tuturor. Atit pen­
tru tovarăşii care urmează cercul de
studiere a Istoriei P.M.R. anul II cit
şi pentru cci dc la cercul de studiere
a Statutului P.M.R., propagandiştii
Nicolae Gligor şi Alexandru Mărcu-
ccan, privind cu răspundere sarcina
încredinţată, predau o lecţie de două
ori. O dată la ora 15 pentru cursan­
ţii din schimburile I şi II şi a doua
oară în dimineaţa următoare pentru
cursanţii din schimbul III.
Aceasta a permis ca de Ia prima
lecţie să se asigure o irecvenţă de
sută la sută la ambele cercuri.
Pină acum la E. M. Certej s-au de­
schis şi cercurile dc Istoric P.M.R. a-
nul II şi dc studiere a Statutului
P.M.R. de la atelierul mecanic, unde
de asem< nea din cci 4S cursanţi în­
scrişi în ambele cercuri n-au lipsit de-
cit cci plecaţi din localitate, in con­
cediu de odihnă şi tratament. Propa­
gandiştii Aurel Mager şi Viorel Po-
ienar dc la aceste cercuri s-au pre-
« w »ura«»vh2tav**jjravcrcxcirxanj:
Insămîntărilor de toamna un ritm mal Intens
(Urmare din pag. l-a)
Lancrăm 30 ha. cu griu, 10 ha. cu
secară şi 65 ha. cu orz.
La ambele gospodării o mare parte
din griu va fi semănată însă după cui-
turi prăsitoare. Firesc ar fi deci ca
recoltarea acestora, îndeosebi a porum­
bului, care ocupă cele mai mari supra­
feţe ş» eliberarea terenurilor să fie fă­ împreună cu brtgrrdieral loan Tocau,
cute din timp. Situaţia existentă in
gospodăriile amintite dovedeşte insă
că acestei probleme nu i s-a acordat
aici atenţia cuvenită. La gospodăria
colectivă din Gunţay spre exemplu, Ia
8 octombrie; recoltatul porumbului de
pe cele aproape 100 ha. nici măcar nu
începuse cu toate că, aşa cum ne spu­
nea inginera gospodăriei, iov. Zofe
Vracîu, porumbul esfe destul de copt.
Situaţia este similară şi la gospodă­
ria colectivă din. Lancrăm, unde din
cele 157 ha. cultivate cu porumb şi 20
ha, cu- cartofi, nu s-a recoltat încă
nimic.
®a,uza rămînerii în urmă a recolta­
tului trebuie căutată în insuficienta or­ înainte — duminica — şi că întinde­
ganizare a muncii, în mobilizarea sla­
bă la lucru a tuturor forţelor din gos­
podăriile amintite, în lipsa- de răspun­
dere de care au dat dovadă organiza­
ţiile de partid din aceste unităţi faţă
de 'executarea în epoca optimă a tu-
turor lucrărilor din campania de toamnă.
Să. nu dezm inţim
în c r e d e r e a
c e ni s e a c o r d ă
Acele ceasornicului indicau ora 8
şi un sfert. Pină la ora aceasta zeci
Pentru însămînţarea la timp a celor 940 ha. cu griu, orz şi secară, colectiviştii 'din Daia, raionul Sebeş,
primesc un sprijin preţios din partea mecanizatoriîor permauentizatî cu brigada la această gospodărie.
IN FOTOGRAFIE: mecanizatorii din brigada condusă de Vasile Drăguşin, lucrează îa pregătirea terenului,
de pe care s-a recoltat porumbul.
zentat bine pregătiţi, lucru ce a făcut
ca pruna lecţie predată să fie au­
diată cu interes de cei prezenţi.
In ziua de 5 octombrie s-a deschis
şi cercul dc studiere a bazelor mar-
scris 2S de tovarăşi d-in. conducerea
exploatării. Tovarăşul ing. Păun Co-
clrescu, propagandist la acest cerc,
după cuvîntul introductiv, a expus pla­
nul seminarului şi principalele proble­
leninismul, teoria revoluţionară a pro­
letariatului“.
Neajunsuri care trebuie
imediat înlăturate
La Atelierele R.M.R. Simeria s-au
manifestat şi unele neajunsuri. La cî-
teva cercuri şi cursuri s-au înregistrat
absenţe nemol'ivate. La cercul de L-
conomie politică anul I, condus de
Popa Remus au absentat 7 cursanţi,
printre care Cornel Ardelean, Gh.
Mureşap, Eugen Mărgineanu şi' Liviu
Irinca. Aceasta dovedeşte că birourile
organizaţiilor de bază nr. 1, 2 şi 8
dc la Atelierele R.M.R Simeria,
(cursanţii amintiţi fac parte din a-
ccstc organizaţii), nu s-au îngrijit cu
destulă răspundere de mobilizarea lor.
Absenţe nemotivate au fost şi la
cursul dc Istoria P.M.R. anul 1 con­
dus de propagandistul Nicolae Lugo-
jan, la cursul seral anul II condus de
propagandistul La-zăr Popa şi la cursul
seral anul I, propagandist Emil Grin-
ca„ La aceste cercuri şi cursuri pe
lingă faptul că a existat o slabă mo­
bilizare a fost neglijată şi calitatea
lecţiilor predate. Propagandiştii n-au
fost îndeajuns de bine pregătiţi lucru
ce s-a observat în stingăcia şi timi­
ditatea cu care au predat prima lec­
ţie, iar cursanţilor nu li s-a cerut să
vină cu caiete de notiţe.
Tovarăşii din Comitetul dc partid
de la Atelierele R.M.R. Simeria şi to­
varăşii din fiecare organizaţie de bază,
au datoria să muncească cu mai multă
răspundere, să ia măsurile cefe mai
potrivite pentru asigurarea unei hune
desfăşurări a invăţămîntului de partid anului s.ă-i găsească cu o cantitate cît
în acest an.
irnsrwronap*
de tractoare brăzdaseră deja mulie din
ogoarele raionului, .mecanizatorii (cei
care începuseră lucrul din zorii zilei),
realizaseră mulţi hantri. Numai la mar­
ginea oraşului Sebeş, pe una din tar­
lalele aparţinind gospodăriei dia loca­
litate, lipsea foriol-ul muncii specifice
acestor zile holărîtoare penlru soarta
viitoarei recolte. Gîţiva colectivişti care
trebuiau să deservească semănălorile,
stăteau abătuţi ta marginea tarlalei.
S-att trezit oamenii' dis-de-dimineaţă,
au încărcat în căruţe sacii cu seminţe
şt au pornit-o. de Ia sediu spre tocul
unde urmau să-i întîluească pe mecani­
zatorii loan Florea şi Avram Chirca.
Dar, spre uimirea lor, nici urmă de
mecanizatori.
întrebat care esie cauza întîrzierii
mecanizatorilor (potrivit planului de
muncă, lucrul trebuia început îa ora
G şi jumătate), şeful, de brigadă, tov.
Gh. Natrapei, pa care l-am întâlnit vc
nirid spre sediu de la cîmp, a încercat
să argumenteze în fel şi chip că trac­
toriştii amintiţi au lucrat şi cu o zi
rea ar ti oarecum justificată. Părerea
noastră şi a tuturor colectiviştilor este
a Ha.. Gospodăria colectivă din Sebeş
mai arc de semănat încă- aproape. 400
ha. cu griu. Iată de ce se cere ca în
aceste zile mecanizatorii să-şi intensi­
fice eforturile pentru ca acum, pînă
cînd timpul se menţine bun, să fie exe­
cutate toate lucrările din campania de
toamnă.
Acest lucru să-l înţeleagă şi tov.
Chirca şi Florea. In repetate rîndurt ei
an dovedit că nu precupeţesc nici un
(Urmare din pag. l-a)
rifă cu circa 5-8 procente. Evident fie-
rul în aglomerat a scăzut, ceea ce a
influenţat producţia secţiei a îî-a fur­
uri le.
Legat dc cele dc mai sus amintim
încă un aspect In prezent la aglo­
mera tor e prevăzut a se consuma o
cantitate sporită de pirite, material cu
un conţinut bogat în fier. Din păcate
aceste pirite nu se aglomerează cum
trebuie, folosirea lor duce la creşterea
oxidului feros în aglomerat. W plus,
fiind amestecate cu minereu de Krivoi
Rog —• di.nlr-0 lipsă de grijă la depo­
zare. Amintim dc asemenea faptul că
nici graficul de reparaţii planificate
n-a fost respectat. Toate aceste defi­
cienţe, ap.arţiiMid numai combinatului,
influenţează în ultimă instanţa planul
dc producţie al furnalelor.
Ele permit de asemenea să se tragă
concluzia că în acest ara, în proble­
ma respectivă; conducerea combinatu­
lui a scăpat din vedere perspectiva, a
urmărit rezolvarea uşoară, de moment,
a diferitelor situaţii: In dorinţa de a
asigura îndeplinirea fără eforturi a pla­
nului de fantă îix prima parte a anu-
Iriif, conducerea combinatului a stabilit
un consum mare de minereuri bogate
în metal, uitîcid pe semne că balanţa
de minereuri prevedea utilizarea si a
sideritelor. Acest, lucru a estompat tot­
odată anumite deficienţe din activita­
tea secţiilor agtoraerator şi furnale,
care acum ies la iveală. In felul1acesta
poate fi explicat, printre altele, faptul
că abia în ultima perioadă s-a acordat
mai mijită atenţie funcţionării noilor
cuptoare de prăjire. Această orientare
după cum arată faptele- enunţate, e
greşită. Se cere deci ca asupra aces­
tor lipsuri factorii competenţi din com­
binat să mediteze profund şi să pro-
: cedeze de aşa manieră îneît în anul
viitor asemenea situaţii să nu se mai
repete. Bineînţeles,, în răstimpul rămas
pînă Ia finele anului vor trebui luate
toate măsurile care să, ducă la lichi­
darea deficienţelor semnalele.
-ir
La secţia a ll-a furnale mai există
mari rezerve (c vorba în special de
reducerea numărului orelor de mers
redus şi opriri, a deranjamentelor, de
respectarea întocmai a tehnologiei),,
care, puse în valoare vor duce catego­
ric Ia sporirea producţiei de fontă.' Dc
altfel, atit conducerea secţiei cît şi
furnaliştii sînt ferm hotărîţf să pună
în vaioare aceste rezerve, să-şi spo­
rească eforturile pentru ca sfârşitul
mal mare de fontă peste plan.
efort pentru t-i ajuta pe colectivişti să
obţină producţii sporite. Să nu dezmin­
tă nici acum încrederea de care
se bucură.
N esocotesc
fertilizarea terenului
Practica a dovedit că cereale­
le însămânţate pe teren bine
pregătit şi îngrăşat, aduc un
spor do producţie de sute de ki­
lograme la hectar. Acest lucru
le este cunoscut şi colectivişti­
lor din satele Bobîrca, Doşîiat
şi Miercurea. Dar, cu ocazia rai­
dului întreprins, s-a constatat
că îngrăşarea terenului a fost
privită ca o problemă nu prea
importantă. Consiliile de condu­
cere şi organizaţiile de partid
din gospodăriile colective amin­
tite nu au dovedit, o grijă per­
manentă pentru fertilizarea te­
renului. Spre exemplu, cu toate
că la grajdul gospodăriei colec­
tive din Dobîrca stau nefolosi-
te de ani de zile sute de tone
de gunoi de grajd, preşedintele
gospodăriei, ing. Nicolae Cîm-
peanu şi secretarul organizaţiei
de partid, tov. Nicolae Bogdan,
nu s-au gîndit să ia măsuri
pentru transportarea lui în cîmp.
Ca urmare, la această gospo­
dărie au fost fertilizate abia 25
ha. din cele peste 200 ce se cul­
tivă cu păioase in această
toamnă.
Ţinînd seama de faptul că la
gospodăriile amintite o mare
« t e.•.v.v v.-.v.v.y; XX\XvX\444vX-.vX\vX-:-X\\'X\v.v • **' *¦'••••••'• •
>;. >. \x $ •.
.jifŞP:
:¦Ş S\ V ¦SA:..áy::a.:-.-íx; y.y
ii S
-. ; . ...
y ’ ’•¦’ :
' '.......... 'VaC
:ş § |ils iil|l
íVi;-¦y'•'vAi'.iîVîSSMSS'*
X:
:: y : î : i : - M y viT i
:vKxrmn? socm m swu'L'm Nr. 2423
r.-Lr.cu-.i Lft ”iT>22.Tih•^rffCrmnryrTja’ASt^ :?yKtA?J72!^XXS:32eV3ZrTJ2ZZTLLl¦ ¦M»ro^'U«Mn«gfTOaa»M«mB»aMMJMBUMBa«o»9aM»M» rm i 'w » « iafl« » aw iira .•aeJ-w.-ţrczr-.KCBamtaa
¦11 OCTOMBRIE 1962
PROGRAMUL I: '5,07 Potpuriuri
din valsurile lui Lanner; 5,40
Muzică corală rominească: 6,07
Melodii distractive; 6,20 Emi­
siune pentru- sate; 6,30 Jocuri
populare romvneşti; 6,45 Salut
voios «te. pionier; 7,30 Statul me­
dicului: Durerile ele cap şi cau­
zele lor: 8,08 Melodii poju^tre
ro: neşti ; 8,30 Program de r/al-
s u r t; 9,00 Vreau să ştiu : 9,25
Concert de muzică uşoară; 12,00
Cintece de dragoste şi jocuri
populare romîneşti; 13,10 Arii şi
duete de mare popularitate din
operete; 14,00 Program emis de
Studioul de Radio Timişoara;
14.30 Muzică uşoară romineas­
că; 15,00 Din folclorul popoare­
:- •«•«•-••«••*•«*»* : lor; 15,45 Piese simfonice; 16,15
. Vorbeşte Moscova; 16,45 P ipe
interpretate la chitară; 17,30
Tineri la panoul de onoare Muzică uşoară; 18,00 Muzică
populară rominească interpre­
ooooooooooooooo OQOOOOOOOOOO'i C. tată de Traían Uilecan, acordeo-
o nistul Ilie Udilă şi violonistul
^ ...Cuţitul muşcă lacom din bu­ ...Oţetul fierbe. Oala emană m Nicolae Toderaş, tînărul inovator X NelU Stan; 19,00 Jurnal de în­
jur o căldură plăcută acum cinci trecere; 19,15 Program muzical
fi calai de metal lăsînd în ur- toamna intră în drepturile ei. Dea­ de la secţia aparate dc măsură x pentru fruntaşi in producţie din
$ ma kti panglici lucitoare ce se strâng şi control. v industrie; 20,35 Muzică de dans;
21,15 Seară literară: 21,30 Mu­
O apoi în spirale lungi, l'ata care supra, la 10: metri înălţime, se miş­ ...In sala clubului sindicalelor e A zică din operete; 22,50 Muzică
<5 min-uieşle stnmgid nu are mai mult că un pod rulant. Din cabină, doi mare animaţie. Astăzi se citeşte re­ de dans.
PROGRAMUL1' I I : 12,47 Muzi­
^ de 21 de ani. Să nw o întrebi ni- ochi ageri urmăresc tumultul din cenzia unei cărţi şi se dansează.
că populară rominească şi a mi­
O mic pînă ce piesa este scoasă din turnătorie.. Va începe imediat co­ Aici se găseşte şi Muriuca şi N i­ norităţilor naţionale: 13,15 Note
de lector; 13,25 Muzică uşoară
X bacurile strungului. Are „ochi şi manda şi Fl-jrica Dobre aşteaptă colae şi Florica şi mulţi alţii ca ei. ~Ce compozitori sovietici inter­
pretată de solişti şi formaţii ro-
v urechi“ deocamdată numai pentru comenzile da jos. Toţi de aceeaşi vîrsliî, pricepuţi lot $
mmeşti; 15,10 Almanah ştiinţi­
0 strungul ei. Cu mişcări sigure, Mă- Podul mai la stingă, mai la aşa dc bine la lucru ca şi la dans. ^ fic; 15,30 Uverturi, dansuri şi
coruri din operete; 16,30 Mu­
q nuca scoate piesa şi o aşează ală­ dreapta, mai înainte, mai înapoi l Feţele lor, totdeauna radiază dc O
zică populară din ţări socia­
turi. Este o comandă în sene... Sînt comenzi care vor plimba de bucurie. Să se bucure! Viaţa e a O liste; 18,05 Formaţii romîneşti
de muzică uşoară; 18,30 Melodii
...Să poposim acum în secţia apa­ la o formă la alta oala cu metal lor şi c frumoasa... $ populare romîneşti interpretate
la oboi de Pavel Tornea; 19,00
rate de măsură. Tînărul din faţă topit.. Jos, im linăr repară cu lan- I. CIOCLEI 9 Formaţii artistice de amatori;
are fixat pe masă scheletul unui ţeta o formă, Cine-i el ? Na-i greu corespondent O 19.30 Tinereţea ne e dragă; 19,50
aparat dc măsură. îşi aprinde o ţi­ să-l recunoşti. Ieşind, afară din tur­
gară apoi face cîlcva însemnări în- nătorie, ie întîmpină zîmbind la \o - -N (x y'oooO O O o r 'iOOOO Muzică clc dans: 20,30 Noapte
bună, copii; „Găina moţată“,
tr-un caiet. Se vede că nu i-a reu­ panoul dc onoare al secţiei. De
basm popular englez; 20,40 Mu­
şit ceva. Calculează, combină şi lot aici le priveşte şi chipul tînămlui zică populară rominească din
Banat; 21,15 Muzică de dans;
urmăreşte o schemă electrică dcsc- Nicolae Ioxtun, turnător fruntaş. Si 11 OCTOMBRIE 1962
<0> nata cu migală in caid. In sfîr- chipul acesta de fată iţi este cu­ DEVA : Lacrimi tîrzxi — cincma- 21,45 Părinţi şi copii.
noscut. Desigur, c macaragista Flo- d lograful „Patria“ H U N E D O A R A : Buletine de ştiri şi radiojur­
şit, Nicolae. lasă jos creionul şi zîm- rica Dobre. C Fantomele din Spessart cinemalo-
beşle cu satisfacţie. Nu se putea să 9 graful „Victoria“ ; PETROŞANI ; Co- nale: 5,00; 6,00; 7,00; 11,00;
nu găsească greşeala! Acum pune La poarta U.R.UM . Petroşani se ţ pilul trupei — cinematograful „Al. 13,00; 17,00; 22,30; 23,50 (pro­
din nou rr.îna pe letcon şi îşi con­ află. şi un alt panou de onoare. Si } Sabia“ ; Acord final’ — cinematogra­ gramul I) 12,00; 14,00; 16,00;
aici sînt chipuri cunoscute. Fata as- 18,00; 21,00; 23,00 (programul
tinuă lucrul. Este o inovaţie a lui
n ),
la care ii aduce acum o îmbunătă­
ţire. Acum va funcţiona, mult mai tu. cu părul scurt c Maria Toropii, ful „7 Noiembrie“ ;• ALB A IU L IA :
bine. stnmgăriţa, iar cel de alături c Aventurile lui Iiroş — cinematogra-
? , ful „Victoria“ ; Volga-Volga — cine­
' : ,- J J - O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C X J O O C O O O O O O O O C x >
matograful „23 August* ; SEBEŞ :
Omul amfibie — cinematograful „Pro­
gresul“ ; N u vreau să mă însor —
cinematograful „M. Sadoveanu“ ; O-
RA ŞTIE : Frumoasa americană — ci­
nematograful „V. Rodită“ ; Procesul
parte din teren se va cultiva cu pentru efectuarea unor lucrări de cali­ maimuţelor — cinematograful „Flacă­ PENTRU 24 ORE
griu după plante prăşitoare şi tate şi la timp. ra“ ; SIM E R IA : Plăcerile oraşului —
că este absolut necesară îngră­ cinematograful „Ilie Pinlilie“ ; BRAD: Vreme călduroasă şi relativ frumoa­
şarea acestor suprafeţe, va tre­ Aceeaşi dragoste de muncă o mani­ M-am săturat de căsnicie — cinema­ să, cu cerut schimbător. Temperatu­
bui ca organizaţiile de partid festă mecanizatorii şi în actuala cam­ tograful „Steaua roşie“ ; H A Ţ E G : In ra staţionară: ziua între 20 şi 26 gra­
şi consiliile de conducere să mo­ panie. Lucrînd în schimburi prelungite, noaptea spre 13 — cinematograful
bilizeze o parte din forţele şi ei dau zar lucrărilor de pregătire a „Popular“ ; LONEA : N u-i loc penlru de, iar noaptea între 5 şi 10 grade.
mijloacele de transport, la căra­ terenului şi însămîn.ţării cerealelor de animale sălbatice — cinematograful
tul gunoiului în eimp, pentru ca toamnă. Dar, pînă acum, pe ogoarele „Minerul“ ; T E IU Ş : Secerişul verde Vînt potrivit cu intensificări din sec­
acesta să poată fi încorporat in celor trei gospodării colective meca­ — cinematograful „V. Roailă" ;
sol o dată eu arătura de însă- nizatorii au însămîriţat numai ' circa Z L A T N A : Fii fericită, Asii! — ci- torul sud-esi
mînţare. 200 ha. cu păioase. nematograful „Muncitorul“ ; IL IA :
PENTRU URMĂTOARELE
R andam entul — Dacă ţinem scama dc torţele pe Vîntul s-a oprit în zori — cinemato­ 3 SILE
care tc are brigada, această realizare
m a şin ilo r p o a t e fi nu ne mulţumeşte deloc, spunea tov. graful „Gh. Doja“ ; APOLDUL DE Vremea devine schimbătoare, favo­
Segedy Mihai, şeful brigăzii. Planul rabilă ploilor la sfîrşitul intervalului.
sp o r it brigăzii pe campania de toamnă este SUS : Ultima repriză — cincmalogra-
mare. In afară de arături şi alte lu­
tid „23 August“.
Brigada a LV-a de mecanizatori de crări, avem de semănat peste 500 ha. 1WTREPRBWPEREA
la S.M.T. din Miercurea deserveşte gos­ cu pătoase. Dacă colectiviştii nu ne DE EXPLORĂRI M I M ERE
podăriile agricole colective din satele ajută,, eliberîndu-ne mai repede terenul,
Gîrbova, Reciu şt Cărpiniş. Executând pe lingă faptul că rămânem în urmă - HUNEDOARA —
lucrări de bună calitate şi la timp, cei cu planul, nici ei nu pot însămînţa în
Î3 mecanizatori care compun brigada epoca optimă, fapt care va influenţa
se bucură dc multă atenţie şi încre­ negativ asupra producţiei anului viitor.
dere din partea colectiviştilor. Folo­ Neavând teren eliberat şi pregătit, la
sind1 tractoarele şr maşinile cu care gospodăria colectivă din Reciu (pre­ ai sediul în Deva, str. Minerului nr. 2.
este dotată brigada la întreaga lor ca­ şedinte Rotii Mihai), pînă la 8 octom­
pacitate de lucru, tractoriştii au dat un brie nu s-a însămînţat nici orzul pe ANGAJEAZA
sprijin preţios colectiviştilor din cele cete 12 ha. planificate, iar Ia Gărpi-
trei sate la executarea în timpul optim niş s-au pregătit doar 20 ha. pentru PENTRU ATELIERUL MECANIC
a lucrărilor agricole din campaniile dc însă-tnînţarea griului. Gu toate că la DIN BĂRBĂTENI, ORAŞUL LUPENI,
primăvară şi dc vară. Sa urmare bri­ cete trei gospodării colective deservite
gada se situează printre fruntaşele pe de brigada a IV-a a început recoltatul muncitori calificaţi pentru următoarele m eserii:
staţiune. Mecanizatori ca Recer Gheor- culturilor de toamnă, eliberarea tere­
nului se face cu mare greutate. Din
ghe, Altzner Mihai, Depner Mihai, loan această cauză tractoarele şi maşinile — SUDORI au togen sau electric
Munteanu, Nicolae Găuruş, Vasile Ma- nu pot fi folosilc la întreaga lor capa­
noiîă şi alţii au depus mult interes citate de lucru. — ELECTRICIAN
iasyri mas eficiente— îndrumare mas concretă — FREZOR
— STRUNGAR
Cu toate eă au trecut mai mult de 20 de zile de cînd s-a în — MECANIC m o to a re D iesel
ceput însămînţarea cerealelor păioase, în raionul Sebeş, con- Inform aţii suplimentare se pot cere la Ateli­
If
(siderat ca fruntaş pe regiune, nu s-au însămînţat pînă acum ^
ţdecît 5.739 hectare din cele 13.260 planificate. Această situa.) erul mecanic din Bărbăteni, unde se vor depune
[ţie se datoreşte în mare măsură faptului că o suprafaţă în-'j si cererile.
(semnată din terenul ce urmează să fie cultivat cu grhî este)
(încă ocupat cu culturi de toamnă. Lucrarea de strîngere)
. :y ¦. . f : yv.-;. :: i a recoltei se desfăşoară şi ea anevoios, fiind recoltate pînă 1 «¦»¦j >jrV°<>s^*Varw
ţ xn prezent doar 33 la sută din suprafeţele cultivate cu po-}
[nimb şi 80 îa sută din cele ocupate de cartofi. 1 ŞCOALA TEHWCfl IHMOTEHMCK
Neavînd teren eliberat la timp, un număr însemnat de
(‘ tractoare şi maşini agricole lucrează cu randament scăzut ceea;
| ce face ca viteza zilnică Ia pregătirea terenului şi la însămin--] Şl METEOROLOBIE—ARAD
j:ţări să fie sPb nivelul posibilităţilor. ^
Timpul este destul de înaintat. Orice întîrziere a însămîn-1
rţărilor nu poate fi decît păgubitoare, iîe aceea consiliul agri-T str. Oituz nr. 108 telefon 19 —30,
rcol raional precum şi organele locale de partid şi de stat aul
(¦datoria să acorde un sprijin şi o Îndrumare mai eficientă con-^
^ducerilor unităţilor agricole din raion pentru ca acestea să ia J
^măsuri corespunzătoare de mobilizare a tuturor forţelor la J MAI TIKE UN EXAMEN BE ÂDMITERE
[recoltarea culturilor de toamnă şi pentru însămînţarea la tim. ]
f pul optim a cerealelor păioase. ţ
Pentru urgentarea însămînţărilor este necesar ca acele ! l INTRE 16 - 22 OCT. A. C. LA TOATE
Î unităţi care nu dispun de mijloace de transport suficiente să \ (OFICIILE DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE
‘ fie îndrumate să scoată cocenii de porumb şi tulpinele de floa- j
rrea-soarelui la marginea tarlalelor, ceea ce va permite să se j de la reşedinjele regiunilor şi la sediul
şcolii din Arad.
.lucreze intens Ia pregătirea terenului. De asemenea, consiliul;
j-agricol raional şi conducerea S.M.T. din Miercurea trebuie să > Şcoaia asigură căm in şi cantină.
(studieze posibilitatea organizării lucrului în două schimburi cu ţ
(un număr cît mai mare de tractoare. ¦}
jr Buna organizare a muncii, folosirea din plin a timpului bun 1
j de lucru şi îndrumarea competentă Ce zi cu zi din partea or-î
^ganelor agricole vor asigura realizarea în condiţiile cerute de "3
ragrotehnică a tuturor lucrărilor agricole din campania actualăD
J U U u J l Î V s i i u / v J î J u / Sm JU nf v«/ V