Page 28 - 1962-10
P. 28
PAG. 4 RL MUK SO'ClWJSMULUt Nr. 2423
áamnKnamimBex&m ttsmmttBBHsmBBm
asmsmamska^^ti^^ta^aigaa^ Hwaíia»«rara!
U L T IM E L E ŞTIRI U L T I M E L E ST1RI ULTÍMELE ŞTIRI O zi din oiaia
W^-yfy ?¦.•!ZJ/-.1-Í-. !stinfnizxuuci!ii^ j ?r3sn&xrssá&MiiQiaiah?iMiHsp^^#us^2)i^
r?3sasw;
Uniunii Sovietice - —
O scurtă călătorie peste meridia acestor d a le : capacitatea de ridica
^ssaaeas&fs&ttM nele ?i paralele uriaşelor întinderi re WO dc tone. Cu ajutorul ma-
sovietice ne dă posibilitate să răs caratei se poate executa montajul
foim minunata cronică a construc la o înăRime de 00 de metri pe
ţiei comunismului în U.Il.S.S. lată o rază de 35 de metri. Cu tot vo
M O S C O V A : Adunare festivă consacrată cileva fapte petrecute în aceeaşi zi: lumul ci mare noua macara poate
Pc poarta urinelor de tractoare din- fi montată intr-o singură zi.
Minsk a ieşit tractorul cu nr. Vorbind despre înălţimi să ne
Lunii prieteniei romlno-sovietice 2l>0.0()0. Această cifră, alăturată al oprim şi la rezultatele obţinute în
NEW YORK — Trimisul spe blocade. Algeria şi-a adus o con nialismului făţiş sau camuflat AlOSCOVA. — Corespondentul Ager- liului de conducere al Asociaţiei de teia ne dă o mărturie a progre urma unor cercetări întreprinse ta
cial Agerpres, C. Răducanu, tribuţie importantă la lichidarea va fi crezul politic al Algeriei, a pres transm ite: Prietenie Sovieto-Romină, care a trans selor ob(inute în ultimii ani din zeci şi sule de km. înălţime dc pă-
transm ite: finală a colonialismului în în mis un călduros salut oaspeţilor ro- Republica Bielorusă. La flecare o mînt — în spaţiul cosmic. Cu pri
treaga lume. subliniat Ben Bella. In partea fi Sub auspiciile Asociaţiei de priete mîni prezenţi in sală. La a vorbii des mie de locuitori — sistem de cal lejul celei de a 5-a aniversări a
Ineepirad de luni clupă-amia- nală a discursului sau, Ben nie sovieto-romîne, marţi a avut loc pre marele interes cu care poporul so cul obişnuit în statistica mondială lansării primului satelit artilicial
7,ă şi în continuare marţi După delegaţii care au salutat Bella s-a referit la roiul Or la Casa Prieteniei popoarelor din Mos. vietic urmăreşte realizările obţinute de — în Bielorusia se produc mai sovietic al pămîntului la Moscova
dimineaţa Adunarea Genera- primirea Algeriei in O.N.U., a lu ganizaţiei Naţiunilor Unite care cova o adunare festivă consacrată Lu poporul rorrrîn sub conducerea P.M.R.. multe camioane dccit în Italia, mai în Editura Academiei de Ştiinţe a
. Iu a O.N.U. a ascultat ură at eovilitul Ben Bella. Aplaudat trebuie să reflecte intr-o măsură nii prieteniei romîno-sovietice. despre sentimentele de adîncă priete multe tractoare dccît în Statele U- Uniunii Sovietice au apărut două
rile unanime ale delegaţii in picioare de întreaga asisten nie pe care oamenii sovietici le poartă nite ale Americii şi Franţa. culegeri de articole care prezintă
lor pentru primirea în or ţă, cuvintarea primului ministru mult mai mare situaţia de azi In sală se aflau membri ai Consi Rominiei. un interes general: „Primele zbo
ganizaţie a celui de-al 109-lea algerian a fost în tot timpul ur care nu seamănă eu cea din liului de conducere al asociaţiei, vechi In. Armenia au intrat în funcţiu ruri ale omului în Cosmos“ şi „Pro
membru — Republica Democra mărită. cu cea mai mare aten 1945. membri ai P.C.U.S., reprezentanţi ai La adunarea festivă au mai luat cu- ne agregatele hidrocentralei dc la blemele biologiei cosmica“.
tă Populară Algeria. După apro ţie. De Ia început Ben Bella a întreprinderilor şi instituţiilor din Mos vînlul Alexandra Rota nova, secretara Ercvan.
barea prin aclamaţii a rezolu mulţumit pentru discursurile După discursul Iui Ben Bella, cova, ai şcolilor şi institutelor de în- organizaţiei de partid a tipografiei In prima culegere sint prezentate
rostite in Adunare pe care le-a a fost reluată dezbaterea gene văţămînt superior care se numără prin „Krasnîi Proletarii“ şi mg. Boris Ghe- Mai înspre răsăritul marii ţări so cercetările medicale şi biologice care
ţiei propusă de 35 de ţări, de- considerat ca un omagiu adus rală. A vorbit mai întîi repre tre membrii colectivi ai asociaţiei. La nis, de la Uzina de rulmenţi nr. 1 din vietice, la Expoziţia culturilor agri s-au desfăşurat în timpul antrena
iegaţîa algeriană în frunte cu maturităţii poporului algerian şi zentantul Olandei oare a făcut adunarea festivă a participat de ase Moscova, care şi-au împărtăşit impre cole organizată în Uzbekistan, au mentelor şi zborurilor lui litri Ga-
luptei sale eroice. Ben Bella a elogiul metodelor de „ajutorare“ menea un grup de specialişti din agri siile diritr-o recentă vizită in R P. Ro fost prezentate exponate care oglin garin şi Gherman Titov, dindu-se
primul ministru Ben Bella şi-a apreciat clarviziunea acelor ţări cultura R.P. Romînă, care vizitează în mînă. desc rezultatele obţinute în muncă totodată amănunte despre lucrările
ocupat locul in adunare. 32 de care la O.N.U. au cerut întotdea a ţărilor slab dezvoltate folosite prezent Uniunea Sovietică. Au fost de vestita colhoznică Liubov Li din legate de construirea navelor cos
delegaţi în cursul după-amiesii una, de ani de zile, respectarea de puterile occidentale. El însă prezenţi, de asemenea, tov. Gheorghe A luat, de asemenea, cuvîntul f >v. colhozul Politotdel: 19.S00 kg. dc
dreptului poporului algerian la a evitat cea mai mică referire la Stoian, consilier al ambasadei R.P. Ro- Ion Avram, prim-secretar al ambasa masă verde de porumb la hectar mice.
de litni şi alţi 14 membri independenţă şi a exprimat re vreuna din problemele esenţiale mîne la Moscova, şi membri ai am dei R.P. Romîne la Moscova. Vorbito şi 7.500 kg. porumb boabe la hec A doua culegere de articole pre
marţi dimineaţa şi-au expri cunoştinţă faţă de popoarele a- aflate pe ordinea de zi a sesiu basadei. rul a înfăţişat realizările ţării noastre tar. In întreaga republică elevele
mat în numele întregii Adu rabe, africane şi ţărilor socialis nii. pe calea desăvîrşirii construirii socia lui Liubov Li, care au absolvit şcoa zintă pe larg problemele fundamen
nări Generale satisfacţia pen te care au sprijinit lupta po Adunarea festivă a fost deschisă de lismului. la tinerilor cultivatori de porumb, tale ale biologiei cosmice, ramură
porului algerian. Ben Bella a O amplă expunere a făcut a- Asia Ţukanova, vicepreşedintă a Consi organizată în acest colhoz, au ob tînăru .a ştiinţei, şi sînt înfăţişate
tru ocuparea de către eroi enumerat apoi grelele pierderi ale poi Sukardjo Wirjopranoto, re ţinut rezultate asemănătoare. rezultatele obţinute în urma zbo
cul popor alger ian a locu poporului algerian şi hotarIrea prezentantul permanent al Indo Situaţia dsn Rhodesia de sud rurilor navelor satelit în anii 1960- 9
lui ce i se cuvine de drept de sa de a îmbunătăţi situaţia eco în discuţia Consiiiuiui de Tutelă al O.N.U. Iar din Ucraina, Evghenia Do- 1961. Cititorii vor găsi aci amă .
ani de zile şi pe către l-a căpă nomică grea, urmare a exploa neziei la O.N.U. El a înfăţişat liniuk, de două ori eroină a Uniu nunte interesante şi despre cerce- \
tat prin luptă victorioasă care tării coloniale, de a învinge în Adunării Generale succesele re nii Sovietice anunţă că a predat ţările spaţiului cosmic pe care bio-
a umplut de admiraţie Întreaga târzierea in dezvoltarea ţării. purtate de poporul indonezian în de pc lotul ei cîle 12.000 de kg. logii, medicii şi inginerii le fac de
construcţia economică a ţării sa
omenire. Trecînd la problemele politicii le. Reprezentantul Indoneziei a porumb boabe la hectar. pe pămînt. _ #
internaţionale, Ben Bella a su mulţumit statelor care şi-au ex r
Luînid cuvintiul în numele ţă bliniat că politica Algeriei va fi Revenind pe meridianul Mosco
rilor socialiste, delegatul sovie dictată de aceleaşi idealuri de primat sprijinul lor pentru re NEV/ YORK 9 (Agerpres). — hua, şi a tutaror celorlalţi lideri vei aflăm că pc baza proiectului Acestea au fost doar cîleva ci- ^
tic, M. A. Meuşikov, a arătat că pace şi colaborare internaţiona zolvarea problemei Im nului de Consiliul de tutelă O.N.U. a naţionalişti“, precum şi anula institutului de construcţii în oţel se
primirea Algeriei în O.N.U. es lă pe care Ie-a avut încă de la vest. aprobat în seara zilei de 8 oc rea de urgenţă a interzicerii realizează o macara pe şenile, care [re şi fapte din viaţa sovietică în-
te un eveniment remarcabil. începutul luptei sale de elibera tombrie o rezoluţie în care se Uniunii. prin datele ci tehnice se situează
Ţările socialiste au sprijinit în re. Algeria face parte — a su Trecînd la problemele interna printre cele mai bune din lume. Nu tr-o singură zi. Ele vorbesc despre
totdeauna lupta Algeriei, simbol bliniat primul ministru al gu exprimă profunda îngrijorare Pentru această rezoluţie, care trebuie să fii specialist în domeniul
al luptei întregii Africi împo vernului algerian — din marea ţionale, vorbitorul a reafirmat în legătură cu „situaţia regre a fost prezentată de un grup de respectiv pentru a înţelege sensul o via[ă plină de ritm, despre munca
triva colonialismului. Războiul adeziunea Indoneziei ia princi tabilă, critică şi care poate ge ţări africane, au votat reprezen
împotriva Algeriei a fost un răz familie a popoarelor care luptă piile stabilite Ia conferinţa de nera o explozie, care s-a creat tanţii a 58 de state, reprezen paşnică a oamenilor sovietici, despre
boi dus de foTţele agresive din ia Bandung. El a insistat de ase în Rhodesia de sud în urm a in tanţii a două state au votat îm
N.A.T.O., de toate forţele colo pentru înfringerea dominaţiei menea asupra existenţei unor troducerii stării excepţionale, a potrivă, iar 12 s-au abţinut. nenumăratele realizări ce se obţin
nialismului. Istoria Algeriei, a rămăşiţe ale colonialismului, pre interzicerii Uniunii poporului
subliniat în continuare vorbito coloniale, în spiritul conferinţei cum şi pericolul ca el să re pe drumul construirii comunismului.
rul, arată că lupta unui popor
pentru independenţă este întot de la Bandung. Lichidarea colo- AL. STARK
deauna victorioasă. Istoria nu
poate fi oprită cu rachete sau nască în alte forme. Delegatul african Zimbabwe, precum şi
Indoneziei a făcut o serie de ob arestării liderilor naţionalişti“. C in c i p r@ pyn eri a d re s a te p o p o ru lu i e n g le z
servaţii in legătură cu rolul Na Această situaţie, se subliniază
în rezoluţie, „reprezintă o în Programul unor largi măsuri propuse
ţiunilor Unite în ajutorarea ţă călcare a drepturilor politice şi
rilor slab dezvoltate, subliniind creează o primejdie pentru pa de Partidul Comunist din Marea Britanic
necesitatea înlăturării discrimi cea şi securitatea în Africa şi în
:o nărilor în calea comerţului şi întreaga lume“. LONDRA 9 (Agerpres). — arma nucleară, să accepte crearea în în regiunile bîntuite de şomaj, să re
cooperării economice. El a su Lub’ I cuvinliil la 7 ociombrie în ca Europa centrală a unei zone libere de nunţe la politica îngheţării preţurilor,
PE SCURT © SCURT bliniat în încheiere că numai Consiliul de tutelă cheamă gu drul unui miting al tinerilor comunişti, armă nucleară, şi să propună să se să sporească pensiile să scutească de
cooperarea internaţională poate vernul Angliei (care poartă răs care a avut loc la l.eeds, secretarul ge înceapă imediat tratative pentru rezol impozite achiziţionarea obiectelor de
KAMPALA. — In noaptea spre 9 BUDAPESTA. — La 8 octombrie a constitui calea pentru Înlătu punderea pentru problemele neral al Partidului Comunist din Ma varea problemei Berlinului occidental. primă necesitate, să reducă impozitele
octombrie a avut ioc solemnitatea pro sosit la Budapesta dirijorul Gcorgc rarea litigiilor existente. Rhodesiei de sud — teritoriul rea Britanie, lohti Goilan, a declarat indirecte şi să sporească impozitele
clamării oficiale a independentei Ugan- Georgescu, artist al poporului din Re că aderarea Angliei la Piaţa comună — Guvernul trebuie să naţionalizeze asupra celor bogaţi.
dei. In cel mai mare oraş al ţârii — publica Populară Romînă. Săplătruua In cursul după-amiezii are loc său colonial N.R.), să adopte va duce inevitabil la lichidarea suve marile monopoluri şi să elaboreze un
Kampala — într-o atmosferă solemnă trecută Gcorgc Georgescu a dirijat or ridicarea oficială a steagului Al ranităţii naţionale a Angliei şi la de plan naţional de dezvoltare economi — Este necesar să fie reduse chel
a fost ridicat drapelul naţional tricolor. chestra filarmonică „Gcorgc Encscn“ măsuri urgente în scopul asi că. El trebuie să pună capăt închiderii tuielile militare cu 7b0 milioane lire
Zeci de mii de locuitori ai oraşului au din Republica Populara Romînă. care
salutat cu nespus entuziasm indepen a dat un concert in oraşul Debreţin. geriei in faţa clădirii Naţiunilor gurării „eliberării de urgenţă a pendenţa ei faţă de blocul ţărilor vest- minelor şi reducerii transportului fe sterline, iar aceşti bani să fie folii-m
denţa patriei lor, care aproape 70 de Concertul s-a bucurai dc un deosebit Unite in riadul tuturor drape preşedintelui Uniunii poporului europene in frunte cu Germania occi roviar, să dezvolte sistemul transpor pentru majorarea pensiilor, pentru con.
a n i, s-a aflat sub dominaţia colonială succes. dentală. Drept alternativă a planurilor tului naţional unificat, care să cuprin
engleză. lelor statelor membre. I african Zimbabwe, Nkorno Jos- de aderare a Angli4 ia grupul „celor dă şoselele şi căile ferate, să elaboreze struirea de şcoli, universităţi, case de
SANTO DOMIXGO. — Muncitorii
HANOI. — In ultimele două săptă- de la rafinăria dc zahăr „La Haina", şase“, J. Goilan a expus programul o politică naţională în domeniul pro locuit, spitale şi şosele noi.
mîni Statele Unite au trimis în Vietna din apropiere dc capitala Republicii
mul de sud 15 elicoptere cu reacţie şi Dominicane — Santo Domingo, aflaţi G u v e rn u l Y e ätez&iefes a .frecuff unor largi măsuri in domeniile politic, ducţiei şi consumului de combustibil, — Guvernul trebuie să interzică pro
aproape 50 de elicoptere de alte tipuri. în grevă îneu dc sîmbătă cer mărirea rep re siu ni d ire c te îm potriva economic şi social, pe care îl propune să creeze noi întreprinderi industriale paganda urii de rasă şi a fascismului.
Aîultc dintre ele au fost transportate Partidul Comunist din Marea Britanie.
din Tailanda. Gu ajutorul acestor eli retribuirii muncii lor. La 8 octombrie,
coptere comandamentul american des Noi comuniştii, a spus Goilan, pre
făşoară operaţiuni de pedepsire împo ca urmare a intervenţiei trupelor, care
triva populaţiei sud-vietnameze. dem ocratiS or zentăm poporului englez spre exami Nici un copil de vîrsfă şcolară
au ocupat rafinăria au avut loc diferite nare cinci propuneri :
incidente.
CARACAS. 9 (Agerpres). — zuclci povara dictatului S.U.A. şi gu — Anglia trebuie să propună organi în afara şcolii
După suspendarea garanţiilor consti vernul antipopular Betaneouri. zarea unei conferinţe economice inter
A plieaţ: li a l e f©ir|©l©Bo a r m a t e l e »1* tuţionale în ţară, guvernul Venezuelei naţionale între Est şi Vest, la care să IIA V A N A 9 (Agerpres). — din fiecare sută de copii dc vîrstă şco
a trecut ia represiuni directe împotriva Nemulţumirile au luat în ultimul participe atît ţările legate prin angaja La 8 octombrie în Cuba a început lară 42 de copii nu puteau să meargă
U niunii itee G erm ane clementelor democratice. Agenţia Fran timp forme dintre cele mai ascuţite, mente, cît şi ţările care nu şi-au asu un nou an şcolar. In tară au avut la şcoală.
ce Pressc anunţă că în diferite carii ducind la ciocniri de stradă între ar mat nici un fel de angajamente. loc mari pregătiri, şi ca rezultat al
I Il,o Hp o m© sie re ale oraşului Caracas au loc perche mată şi torţele populare, ciocniri pc acestor pregătiri nici un copil de vîr La începutul acestui nou an şco
ziţii cu prilejul cărora pînă în prezent care agenţia United Press Internatio — Anglia trebuie să renunţe Ia arma sfă şcolară nu a rămas în afara şcolii. lar în (ară au fost editate peste 4 mi
VARŞOVIA 9 (Agerpres). — caţii au asistat mareşalul Uniunii au fost arestate 160 de persoane. Ace nal le califică drept „cele mai spec nucleară şi să dea dovadă de iniţiativă Acest fapt. a fost posibil numai mul lioane de manuale pentru şcolile ele
eaşi agenţie relatează că în cursul unor taculoase de după revoltele militare în scopul de a lichida impasul în tre ţumită revoluţiei şi grijii guvernului mentare. Pentru ridicarea nivelului dc
astfel de operaţii, populaţia a încercat burile internaţionale. La trebuie să revoluţionar pentru educarea tinerei cultură generală al adulţilor, în Cu
să ridice baricade pentru a rezista po de la Puerto Gabeiio şi Garupano din stăruie pentru realizarea unui acord cu generalii. Pînă la revoluţie, în Cuba ba au fost deschise numeroase şcoli
lunile mai si iunie“. privire la interzicerea experienţelor cu serale.
Potrivit planului de aplicaţii, stabilit Sovietice A. A. Greciko, comandantul liţiei.
de Comandamentul Suprem al forţe suprem al Forţelor Armate Unite ale Măsurile represive luate de guvernul f aj a h ă rţii: Y E M E N U L să le susţină interesele sînt sortite eşe
lor armate unite ale statelor participan statelor participante Ia Tratatul de la Betancourt sînt îndreptate împotriva cului. După cum sc ştie, în apropiere
te la Tratatul de la Varşovia, în prima Varşovia, generalul de armată H. Hof- forţelor democratice din ţară şi con După cum se ştie, ca urmare a lovi zerie. Yemenul se numără pnn- miri în ţară. Numeroase triburi s-au de Yemen, în colonia britanică Aden
decadă a lunii octombrie, pe teritoriul fmann, ministrul Apărării Naţionale stituie o încercare de a înăbuşi lupt-a turii dc stat militare din noaptea de tre statele cele mai înapoiate din răsculat, au avut loc manifestaţii stu au avut loc în ultimul timp mari ma
litoralului de vest al Poloniei şi iu al R.D. Germane; din partea R.P. Ro- din ce în ce mai activă a acestora. Ne 26 spre 27 septembrie, regimul mo punct dc vedere economic. Bogăţiile denţeşti. Răscoalele au fost însă în- nifestaţii populare. Populaţia din a-
partea de nord a R-D. Germane au inîne — generalul de armată L. Sălă- mulţumirea populară provocată de po narhic a fost înlăturat iar Yemenul subsolului (petrol, aur, metale) nu au frînte, iar organizatorii lor executaţi ceastă colonie britanică protestează îm
avut lcc aplicaţii militare sub condu jan, ministrul Forţelor Armate ale R.P. litica internă şi externă a actualului a fost proclamat republică. Noul gu sau exilaţi. potriva creării „Federaţiei Arabici de
cerea ministrului Apărării Naţionale al Romîne; din partea R-P. Bulgaria — regim din Venezuela, complet înfeudat vern a declarat că politica externă a fost deloc explorate, iar agricultura, sud“, care tinde, potrivit intenţiilor
R.P. Polone, generalul-coioiiel Spy- generalul-colonel I). Djurov, precum şi Washingtonului prin participarea Ia Yemenului se bazează în primul rînd care reprezintă baza economică a ţă Cu toată teroarea instaurată, regimul Londrei, să perpetueze puterea şeicilor
chalski, la care au luat parte uni delegaţii militare din partea celorlalte faimoasa „Alianţă pentru progres“, s-a pe colaborarea cu toate statele care rii. sc face cu mijloacele cele mai pri monarhic milenar din Yemen s-a pră
tăţi militare de diferite arme din for ţări participante la Tratatul de la Var tradus în ultima vreme prin puternice respectă independenţa Republicii Ye mitive. Micii agricultori trebuie să fa buşit într-o singură zi, doborît de uni şi a şefilor dc triburi cu totul devo
ţele armate ale Uniunii Sovietice, Re- şovia. acţiuni în diverse regiuni ale ţării. men. Pe planul politicii interne, noul că mari eforturi pentru întreţinerea fa tăţile gărzii regale sub conducerea unor
pubilcii Democrate Germane şi Repu Lupta grevistă paralel cu demonstra guvern a declarat că va acţiona pen miliilor lor. Impozitele arbitrare pre ofiţeri patrioţi şi cu sprijinul maselor taţi politicii Londrei în Orientul M ij
blicii Populare Polone. Aplicaţiile militare au demonstrat ţiile diferitelor pături ale poporului tru înlăturarea moştenirii lăsate de ve văzute dc legea islamică sc ridicau populare.
înalta pregătire de luptă a. trupelor, din Venezuela şi cu acţiunile din ce chiul regim reacţionar şi pentru re pînă la 70 la sută din venitul mi lociu. Proclamarea Republicii Arabe
Desfăşurarea aplicaţiilor a fost ur buna pregătire a statelor majore, in ce mai puternice aie unităţilor de construcţia ţării. Actualul guvern este cilor agricultori. In ţară nu există Evenimentele petrecute în Yemen do
mărită de \V. G-omuIka, prim-secretar siriusa colaborare a unităţilor mi partizani, urmăresc să înlăture din un guvern de tranziţie. Vor fi orga nici o întreprindere industrială mo vedesc că încercările puterilor impe Yemen demonstrează încă o dată că
al G.G. al P.M.IJ-P., J. Cyrankiewicz, litare ale armatelor prietene în timpul viaţa economică şi politică a Vene- nizate alegeri generale pentru prima dernă, nici o linie de cale ferată. Prin rialiste de a menţine în diferite col
preşedintele Consiliului de Miniştri al executării misiunilor de luptă pe uscat, cipalul mijloc de transport îl mai con ţuri ale lumii regimuri corupte care pretutindeni popoarele sfarmă lanţuri
>R.P. Polone, Cz. Wycech, mareşal a! pe mare şi în aer, ceea ce a contri
Seimului R.P. Polone. R. Strzelecki, buit la continua adîncire şi întărire le, tind spre dezrobire politică şi eco
secretar al G.G. al P.M.U.P. La anii. a frăţiei de arme, politice şi ideologice.
nomică, apropiind ziua lichidării de
finitive a ruşinosului regim colonialist.
C. OPRICĂ
Cameră a Reprezentanţilor din istoria stituie şi astăzi cămilele.
Yemenului. La toate acestea se adaugă faptul Luptele din Yem en
In prezent, la Sanaa (capitala ţării) că mai mult de 90 la sută din popu
sosesc ştiri despre recunoaşterea gu laţia Yemenului este analfabetă. Mor CAIRO (Agerpres). — TASS Angliei în acţiunile trupelor antiguver
vernului republican. Prima mare pu talitatea infantilă este una din cele mai namentale împotriva Yemenului. El a
tere care a recunoscut acest guvern a ridicate din lume. In întreaga ţară transmite : avertizat pe reprezentantul englez că
fost Uniunea Sovietică. există numai 15 medici şi aceştia sc guvernul Republicii Arabe Yemen va
ccupau pînă nu de mult cu îngrijirea După cum anunţă 2iarul „Al Ah- lua toate măsurile pentru a apăra pc
* familiei regale. Regimul monarhic ' a deplin Yemenul împotriva agresorilor
ţinut ţara în condiţii asemănătoare cu ram“, trupele Arabiei Saudite şi Ior şi complicilor lor.
Situată în sud-vcstul peninsulei Ara
bice, Yemenul se mărgineşte Ia nord cele din secolul X. Constituţia ţării daniei, care se află astăzi sub coman •k
cu Arabia Saudită, la sud şi sud-csl CAIRO 9 (Agerpres). — TASS
cu protectoratul englez Adcn, la vest era bazată în exclusivitate pe pres dament comun şi au Ia dispoziţie arun transmite :
dc Marea Roşie iar la est a i pustiul cripţiile Coranului şi Imamul (monar Luînd cuvîntul la un marc miting
Rub-cl-Hali. Yemenul are o suprafaţă hul ţării) o interpreta şi o aplica după cătoare de mine şi alte arme, precum care a avut loc la Sanaa, primul mi
de 195.000 km. p. şi o populaţie dc propria lui dorinţă. De asemenea, în nistru al Republicii Arabe Yemen, Ab-
aproximativ cinci, milioane locuitori. Yemen au fost menţinute şi elemente şi autocamioane blindate, au trecui dalah As-Sallal, n declarat că poporul
din societatea sclavagistă. Imamul Yemenului a început revoluţia pen
După ce în anul 529 al erei noastre avea dreptul de viaţă şi de moarte frontiera Yemenului, îndreptfndu-sc tru a pune capăt jugului, tiraniei şi
este ocupat de etiopieni, iar în 601 dc asupra poporului său.
persani, între anii 810 — 1.018 Ye spre Saada. corupţiei şi pentru a le dezrădăcina
menul devine independent. După aceas In timpul monarhiei, guvernul era
tă dată, ţara este împărţită în mai constituit în întregime din membrii fa La frontierele nordice ale Yemenu pentru totdeauna din viaţa ţării.*
multe principate, conduse dc mici di miliei regale. Regele (imamul) era în lui, se arată în informaţie în conti
nastii locale. In anul 1.517. Poarta acelaşi timp marele preot, şeful statu nuare, în tot cursul zilei dc luni s-au „Ne vom apăra republica, pînă la
Otomană cucereşte Egiptul şi Yeme lui, legiuitorul, judecătorul suprem, dat lupte între subunităţile armatei ultima picătură de sînge, a declarat
nul. Dominaţia otomană durează uri perceptorul şi se ocupa şi de finan yemenite, pe de o parte şi trupele
secol şi anume pînă în anul 1633, cînd ţele ţării, în aşa fel că după cum ara Arabiei Saudite şi Iordaniei, pe de el. Sîntcm suficient de puternici. A-
imamii naţionali pun mina pe putere, tă ziarul „Le Monde“, „la moartea altă parte. Sc înregistrează un mare
iar Poarta Otomană este nevoită să a- imamului Ahmed, monarhul Yemenu număr de morţi şi răniţi. vem la dispoziţie flota maritimă mi
bandoneze Yemenul. Cu toate acestea, lui, s-au găsit casc'e de bani ale aces
pînă la primul război mondial Turcia tuia pline cu monezi de aur evaluate In aceeaşi zi, avioanele militare ye litară şi aviaţia, avem prieteni în ţă
mai păstrează legături cu regatul Ye la şase milioane lire aur, lăzi cu pie menite au bombardat depozitele de ar
men. tre preţioase valorînd un milion lire me şi de echipament englez, ascunse rile arabe care ne-au şi acordat aju
aur“. La toate acestea se adăugau sate
înaintea instaurării republicii, Ye întregi, cu culturile lor de cafea, măs pe teritoriul Yemenului în apropierea tor militar şi fără a şovăi ne vor
menul era o monarhic teocratică. Acest line, etc., proprietate exclusivă a mo
lucru a determinat menţinerea unei e- narhiei. oraşului Marib, ele fiind destinate în acorda un ajutor şi mai marc“.
conomii feudale şi a unor raporturi so
zestrării trupelor antiguvernamentale şi „Regele Saud şi englezii, a decla
răsturnării noului regim din Yemen. rat el în încheiere, au reuşit prin co
In urma bombardamentului, majori ruperi să înşele cîţiva yemeniţi. Ei nu
tatea acestor depozite au fost distru vor reuşi însă să distrugă roadele re
se.
Invilînd pe şeful misiunii diploma
tice engleze în Yemen, El Beidani, vi
cepreşedinte al Consiliului dc Miniş
Aspect al unui complex de locuinţe din strada Riidcrsdoifer din Berlinul democrat. ciale anacronice. Regimul monarhic a Politica autocratică dusă de imamii tri a! Republicii Arabe Yemen s-a re voluţiei noastre. Ne vom curaţi ţara
lăsat ţara într-o stare de mi- Yemenului a provocat mari nemulţu ferit la complicitatea periculoasă a dc imperialişti şi dc acoliţii lor“.
i.’c iv i-a şi administraţia ziarului slr. 6 Martie ir. 9. Telefon: IS3. 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.I.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „t Mai“ - Deva.
