Page 29 - 1962-10
P. 29
ftsgionaiă PROLETARI DIN TOATE TARILE. TINIŢI-VA'
Hunedoara-Devi
ş*> Im
¦M m P IS llf ZILEI
Comandă ur^enfă
Anul XIV. Nr. 2424 Joi 11 octombrie 1962 4 pagini 20 bani Sanatoriul odorhei a ceru.
ttrgout uzinei „Victoria“ din Că-
Vizita tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej lan să-i trimită 2 cazane pen
şi Ion Gheorghe Maurer în indonezia tru încălzire centrală. Termen
cerut: 5 octombrie, colectivul
secţiei turnătorie, intre care
maistrul Ladislau Erdei şi tur
nătorii loan Faniş şt Mircea
Ganea, împreună cu, echipele
lor, au depus eforturi susţinute
pentru a executa la timp acea
stă comandă. Drept urmare, în
ziua de 4 octombrie comanda a
fost terminată.
I. CRAŞCA
corespondent
In s p rijin u l b e r a r ilo r
DEN PASAR. 10 (Agerpres). mea aclamă îndelung. Aplauzele pentru a ridica economia ţă nezian, preşedintele Sukarno a 3 Secţia maşini unelte a U.M. Cugir — atelierul automate. Ti- La 9 octombrie a.c. a avut loc
rii şi nivelul de trai, pentru tus Albu, elev la Şcoala profesională în anul II A, efectuînd la Atelierele centrale R.M.R. Si-
Trimişii spe.ciali transmit: nu mai contenesc. a crea condiţiile necesare pro subliniat tăria forţelor mon- 3 practica la un strung semiautomat. rneria vizionarea diaîilrrmlui
Miercuri, în cea de-a 10-a Programul zilei de 10 octom „înlăturarea cauzelor care pro
gresului continuu al Indoneziei, ăiale care se ridică astăzi im- 1 Foto: V. ONOIU duc rebuturi în atelierele de fie
zi a vizitei In Indonezia tova brie nu prevedea ţinerea unui cu alte cuvinte a crea şi dez rărie“. Diafilniul a fost prezen
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, miting, un astfel de miting a- volta baza materială a conso potriva colonialismului, împo- 1 tat muncitorilor fierari clin sec
torul locomotive de către ingi
preşedintele Consiliului de Stat vusese loc cu două zile în ur lidării independenţei statului triva uneltitorilor la un nou 1 nerul June Inochente. S-au pur
al R.P. Romine, împreună cu mă la Djokdjakarta. Locuito indonezian. tat apoi discuţii privind extin
rii oraşului Den Pasar au cerut război. } derea confecţionării pieselor in
tovarăşii Ion Gheorghe Mau- „Atît poporul indonezian cit matriţe şi despre ritm icitatea
rer, preşedintele Consiliului de însă tovarăşului Gheorghe şi poporul romin — a spus „Cele 29 de ţări care au luat 3 F. C. Poeto!,de corespondenţi producţiei în atelierul de fie
Gheorghiu-Dej şi preşedintelui vorbitorul —- sînt popoare iu parte la conferinţa popoarelor 3 rărie.
Miniştri şi Corneliu Mănescu, Sukarno să le vorbească. Răs- bitoare de pace. luptă pentm ORAŞTIE
ministrul Afacerilor Externe, încetarea cursei înarmărilor, afro-asiatice de la Bandung j V. MIHĂILESCU
punzînd cererii lor entuziaste, reprezintă 1.600.000.000 de oa- 1 voluntari ne informează:
au asistat la o procesiune cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- pentm dezarmarea generală şi corespondent
caracter alegoric a locuitorilor totală, pentru lichidarea con meni —¦ a spus în continuare ) înfăptuim a n g a ja me sitele
Dej se apropie de microfon şi flictelor pe calea tratativelor“. preşedintele Sukarno — fără ] privind realizarea de economii Cărbune c o c s ific ă ri
insulei Bali. rosteşte o scurtă cuvîntare. a număra popoarele ţărilor so-
La ora 10 dimineaţa, înalţii Tovarăşul Gheorghe Gheor cialiste şi. din America Latină * Datorită bunei organizări a
Poporul romin poartă senti ghiu-Dej a arătat că ţările so care luptă cot la cot cu noi. locurilor de muncă, schimb'ul
oaspeţi romini, împreună cu mente de dragoste şi prietenie cialiste dispun de mijloace su Dacă ar fi să numărăm popoa- 3 la faţa locului, aprovizionarea
preşedintele Sukarno şi alte rele din Asia, Africa, America 3 îa timp a brigăzilor, colectivul
personalităţi indoneziene au poporului indonezian, îl con ficiente pentru a face faţă ori de mutică de la sectorul I al
luat loc la o tribună instalată sideră un tovarăş de luptă cărei agresiuni, dar ele nu a- Latină, ţările socialiste şi oa- 3 Colectivul de muncitori, ingineri fi tehnicieni din întreprinderea noa E.M. Vulcan dă patriei mii de
pe şoseaua, din faţa reşedinţei pentru o viaţă fericită, pentru meninţă pe nimerii. „Noi nu menii progresişti care trăiesc 3 stră desfăşoară o întrecere susţinută a lît pentru îmbunătăţirea calităţii pro tone de cărbune cocsificabil pes
guvernatorului insulei. In faţa dorim calea armelor. Noi do in ţările capitaliste, totalul ar j duselor cit şi pentru realizarea de economii la preţul de cost al produse te plan. Numai în luna septem
progres social, împotriva po rim să tratăm, să înlăturăm ajunge la mai mult de două 1 lor. Murind productivitatea muticii şi micşorînd consumurile specifice de brie minerii de aici au dat în
tribunei se adunaseră mari liticii agresive a imperialismu orice diferende la masa rotun miliarde. Dacă comparăm ace- ) plus faţă de plan 2.178 tone de
mulţimi de oameni purtînă dă, prin discuţii, vrem să ne ste forţe de două miliarde cu 1 materii prime şi materiale s-au obţinui în toate secţiile, mari economii la cărbune cocsificabil.
pancarte, fluturind steguleţe lui, împotriva colonialismului întrecem paşnic în domeniul e- forţele care ne înfruntă, forţa 3
— a spus tovarăşul Gheorghe conomic. Popoarele să aleagă acelor cercuri capitaliste şi im- "j preţul de cost. In multe secţii angaj ámentele an şi fost îndeplinite. Realizări frumoase se obţin şi
şi rostind lozinci de salut. Gheorghiu-Dej. perialiste despre care am vor- 1 în luna aceasta. Doar în 5 zile
Prin faţa tribunei au început singure care este regimul so bit de ziua armatei, putem "5 Secţia metalurgică angajamentului ¦la economii. Realizări colectivul sectorului a extras
După ce a adus cetăţenilor le noastre sînt mai mici ca a celor peste plan 246 tone de cărbune
să se perinde care alegorice din Den Pasar salutul poporu cial cel mai bun, în stare să le spune că nu ne este teamă“. ^ Noi nc-am angajat să realizăm in lalte secţii. Din cele 300.000 lei an cocsificabil.
infăţişînă ritualurile milenare asigure o viaţă omenească, o acest an 750.000 Iei economii supli
lui romin şi a mulţumit pen viaţă demnă şi fericită.“. In încheierea cuvîntării sale. 13 mentare la preţul de cost. Lupta pen gajament am realizat pînă la 31 au La obţinerea acestor succese
care însoţesc toate marile e- tru primirea deosebit de căl preşedintele Sukarno a sp u s: tru îndeplinirea acestui angajament se au contribuit în mod deosebit
venimente ale vieţii locuitorilor duroasă făcută solilor ţării In încheiere, tovarăşul Gheor desfăşoar-ă. cu , mult elan din .prima gust 177.584 lei. Acest fapt nu ne brigăzile conduse de minerii Du
noastre, tovarăşul Gheorghe „Va veni vremea cină toate po- 3 zi a anului. Dotarea secţiei cu noi mitru Săbău, Constantin Zaha-
insulei Bali, naşterea, adoles- ghe Gheorghiu-Dej a urat maşini şt utilaje modeme ne-a ajutat descurajează, dimpotrivă, ne face să rîa, Pavel Boyte si alţii.
cenţa, logodna, căsătoria, moar Gheorghiu-Dej a spus în con încă o dată poporului indone poarele de pe globul pămin- să mărim simţitor productivitatea mun ne mobilizăm şi mai mult forţele ca
tea. Iată, de pildă, ceremoniile tinuare: „Felicităm poporul in zian prosperitate şi fericire, cii, să reducem cheltuielile de timp AUREL HQ7/U
tesc vor fi cu adevărat inde pînă Ia sfirşitul anului să îndeplinim
cu prilejul logodnei. Pe un car donezian pentru victoria obţi succese în munca şi lupta sa. şi manoperă. In medie productivita corespondent
nută prin eliberarea Irianului Cuvîntarea a fost subliniată pendente, libere de opresiunea tea muncii în secţia noastră a crescut şi să depăşim cu mult angajamentul
frumos împodobit o tînără ba- de vest. 'Această victorie a Re în cele nouă luni care au trecut Fier vechi pentru
lineză, îmbrăcată în vestminte în repetate rînduri prin aplau imperialistă şi capitalistă. De din acest an cu 16 la sută. Reduce luat. Nu încape îndoială că ne vom
strălucitoare, este înconjurată publicii Indonezia, este un ze, urale şi ovaţii şi cu salutul aceea, sîntem fericiţi că înalţii rea consumurilor specifice şi aplicarea ©fel nou
de un grup de prietene, care îi prilej de satisfacţie nu numai atît de popular în Indonezia oaspeţi din Romînia sînt prln- justă a normelor a contribuit de a- situa pe un Ioc de frunte în lupta
„Merdelca!“ (libertate!). semenea în marc măsură lă realizarea pentru economii De la începutul anului şi pină
aranjează podoabele. pentru indonezieni, ci şi pen tre noi şi că luptă alături de 3 dc economii. in prezent, tinerii de la E. M.
Partea a doua a procesiunii tru poporul romin, pentru în Ultimele cuvinte ale preşedin noi pentru a făuri o lume IOAN BEŞTELII- Petrila au colectat 160.000 kg.
treaga lume progresistă. Sint nouă. Idealurile poporului ro Secţia noastră se află acum pe pri şef dc schimb fier vechi, care a şi luat dru
este. cortsacrată dansului si insă şi unele cerouri care de- telui Consiliului de Stat al mîn şi ale poporului indone mul Ioc în întrecerea pentru îndepli mul spre oţelării pentru a fi
cîntecului. Oaspeţii şi perso R.P. Romine sînt acoperite nirea angajamentului cu privire la c- Realizat: 3.329.000 lei transform at în oţel nou.
nalităţile indoneziene admiră plîng pierderea Irianului de zian sint aceleaşi. Aceleaşi cu conomii. Pînă la 31 august noi am economii
vest. N-au decit să plîngă. De de aplauze, urale şi lozinci spe ale tuturor popoarelor progre Cea mai activă în aceste ac
mari grupuri de dansatori ale partea noastră este victoria, cifice indoneziene. siste din lume, Sînt sigur că realizat 1.957.916 lei economii supli Muncitorii, inginerii şi tehnicienii fa ţiuni este organizaţia U.T.M. de
este bucuria. De partea lor este ele vor fi îndeplinite“. bricii noastre s-au angajat să reali la sectorul IV (secretar tov.-
căror chipuri sint ascunse sub La rindul său preşedintele mentare la preţul de cost, depăşind zeze în acest an o economie suplimen loan Bodenlos), care a fost dis
măşti de un colorit viu. In amărăciunea că au pierdut po Sukarno se adresează şi el m ul După terminarea mitingului 3 tară de 3.000.000 lei la preţul de cost tinsă cu drapelul de organiza
mijlocul unor grupuri de dan sibilitatea de a mai exploata balinezii izbucnesc din nou in 3 cu 1.207.916 lei angajamentul anual. ai producţiei. In numai 8 luni colecti ţie fruntaşă pe exploatare. Nu
satori vezi evoluind păpuşi u- Indonezia. Mai sînt încă po ţimii. aplauze şi urale. Apoi, in timp 3 vul fabricii noastre a realizat 3.329.000 mai în ultimul timp tinerii din
riaşe, a căror statură întrece poare care trăiesc sub jugul Azi sîntem cu toţii fericiţi CONSTANTIN MIREA lei economii. La obţinerea acestor c- această organizaţie au colectat
ce tovarăşii Gheorghe Gheor- -j inginer conomii a contribuit în primul rînd 18.000 kg. fier vechi.
de două ori pe aceea a unui colonialismului. Dar colonialis că ii avem printre noi pe înal creşterea simţitoare a productivităţii
om. Membrele lor sînt acţio mul, acest stindard zdrenţăros ghiu-Dej şi Ion Gheorghe Mau- 3 IOSIF JURCA muncii şi în al doilea rînd reducerea S-au evidenţiat tovarăşii loan
nate de către dansatorii care ţii oaspeţi din ¦Romîma. pen rer. lm.preună cu preşedintele 3 strungar costurilor de fabricaţie (costurile co Buhuşi, Stan Pănoiu, Ignat Ni-
fac parte din procesiune. Mult al exploatării va fi înlăturat tru că ei reprezintă aci poporul Sukarno şi celelalte personali- 1 mune dc fabricaţie ale secţiilor şi cos colae şi alţii.
aplaudată este trecerea unui in întreaga lume, şi în locul tăii oficiale, se îndreaptă spre 3 Secţia a H-a chimică turile generale ale fabricii), cît şi re
ansamblu de operă populară lui va înflori progresul popoa romîn, a spus preşedintele su maşini, locuitorii Den Pasaru- 1 ducerea cheltuielilor cu utilităţile (c- •MARIANA PUŞCARAU
indonezzană, nelipsit aproape karno. Sîntem fericiţi să pri Colectivul secţiei noastre s-a angajat nergic electrică, apă, abur, aer com
relor eliberate. In lupta lor, mim pe reprezentanţii acestui lui scandează lozinci pentru î să realizeze în acest an 200.000 lei primat ctc.). , corespondentă
în fiecare sat indonezian. popoarele care luptă împotriva prietenia romîno-indoneziană. J economii la preţul de cost; ulterior,
Procesiunea alegorică se în înrobirii coloniale nu sînt sin popor, pe purtătorii idealuri cu două luni în urmă, angajamentul STELIAN BRAICA
gure. Ele au în poporul indo lor luptei poporului romîn, care Înalţii oaspeţi romini s-au -j a fost majorai la 300.000 Ici. Activi
cheie cu minuno.tul dans „Pen- şeful serviciului planificare
detul“, executat de sute de fete nezian, în poporul romîn şi în sînt asemănătoare cu idealuri înapoiat apoi la reşedinţa de 3
bogat învestmântate, purtînă celelalte popoare din ţările so la Tampaksiring. In cursul serii 3
pe cap coroniţe de flori şi du- cialiste adevăraţi prieteni, fraţi, le poporului indonezian. Da. aici a avut loc un spectacol 3
cînă pe umeri cupe cu ier popoarele noastre au aceleaşi alcătuit din cintece şi dansuri
buri şi flori plăcut mirositoare. tovarăşi de luptă“. idealuri, idealurile forţelor noi
Dansatoarele se apropie de In continuare, tovarăşul care se ridică: idealul de pros populare balineze. La 11 oc
peritate, de libertate şi de pace tombrie, conducătorii de stat
Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a romini, împreună cu preşedin
tribună şi aruncă petale asu- referit la munca poporului in in lumea întreagă. tele Sukarno şi celelalte ofi tatea rodnică pc care o desfăşoară -tt&J
r pra oaspeţilor romini şi con- donezian pentru a lichida ur Referindu-se la lupta pentru cialităţi indoneziene, se vor îna muncitorii, inginerii şi tehnicienii sec
f ducătorilor indonezieni. Mulţi mele lăsate de colonialişti, independenţa poporului indo- poia la Djakarta. ţiei noastre pentru creşterea producti La culesul viilor
U U U u / U U U U U U w .„ / U s J fc J u J J U U u / u 'U
u J v_/<__l s_/ —f t - i i «. vităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii Înainte dc intrarea în Teiuş, din nii de Pinot, cu boabe frumos îm
produselor, micşorarea consumurilor
Adunarea consacrată sărbătoririi Un nou magazin specifice de materiale şi a cheltuieli
Lunii prieteniei romîno-sovietice de desfacere a cărţilor lor de manoperă a dus la realizarea
in numai opt luni a 252.816 lei eco
La parterul noului bloc construit în
nomii.
centrul oraşului Alba Iul ia, s-a deschis şoseaua Alba lulia — Cluj se rami plinite, şi declară sim plu: peste 4
ieri după-amiază, In sala fes sovietic. Succesele importante constituit-o vizita recentă în de curînd tin magazin de desfacere a NICULA ROMULUS fică un drum spre stînga. Străbălîn- kg. pe buluc. Infelegind parcă între
tivă a Sfatului popular regional pe care le-am dobîndit în dez R.P. Romînă a delegaţiei de inginer du-l, cale de o km., din toate un barea ce vroiam să i-o adresez, con
voltarea economică a ţării, a cărţilor. Localul este înzestrat cu mobi ghiurile te întîmpină dealurile Cri- tinuă să explice:
avut loc adunarea consacrată partid şi guvernamentale a lier modern, în rafturile căruia se gă Secţia I-a chimică căului acoperite cu vii. O dată cu
’-rbătoririi Lunii prieteniei ro- arătat vorbitorul, sint nemijlo Uniunii Sovietice în frunte cu venirea toamnei, viile din acest bazin — Acesta o rezultatul aplicării la
cit legate de i-elaţiile de cola tov. N. S. Hruşciov, precum şi sesc cărţi ale scriitorilor clasici, pre Si In secţia noastră se desfăşoară o au îmbrăcat nuanfc dc culori care timpul optim a praşilclor şi stropi
mino-sovietice. Au participat la vizita făcută în august 1961 de cum şi ultimele apariţii din editura întrecere susţinută pentru îndeplinirea vestesc sosirea unei mari sărbători: rilor şi al administrării îngrăşămin
adunare tovarăşii Gheorghe borare şi într-ajutorare tovără către delegaţia de partid şi gu politică şi tehnică. începerea culesului. telor chimice şi naturale în doze spo
Vuşdea, secretar al Comitetului şească statornicite între ţările rite.
lagărului socialist şi în mod deo vernamentală a ţării noastre in r.mi In teren bine îngrăşat, săpate de
regional al P.M.R., Dumitru sebit de sprijinul frăţesc pe care frunte cu tovarăşul Gheorghe 3-4 ori, după nevoie, stropite, plivite La insistenţa şefului 'de echipă no
Dejeu, preşedintele Comitetului Uniunea Sovietică îl acordă ţă şi legate tot de atîtea ori, cele a- tez şi alte amănunte în legătură cu
executiv al Sfatului popular re rii noastre. Sprijinul Uniunii Gheorghiu-Dej în Uniunea So proape 100 ha. de vie în producţie producţia şi cu fruntaşii în întrecerea J
gional, dr. P.omulus Rusu, pre vietică. ale gospodăriei agricole dc stat din socialistă.
şedintele Consiliului regional Sovietice s-a făcut simţit şi în Galda de Jos răsplătesc din plin prin
regiunea noastră. La Hunedoa A luat apoi cuvîntul tov. N. A. — Angajamentul nostru, spune el
Â.R.L.U.S., oameni ai muncii din ra au fost puse în funcţiune Netesov, secretar al Ambasadei bucuros, a fost să dăm SOO kg. stru
întreprinderile şi instituţiile ora agregate moderne, de mare ca
şului Deva, activişti de partid U.R.S.S. în Republica Populară rodul lor bogat, strădania lucrăto guri la ha. peste sarcina planificată.
Romînă. Tovarăşul Netesov a
si de stat. A fost prezent de ase pacitate, dotate cu utilaj sovie transmis oamenilor muncii din rilor. Privind lujerii de viţă ce se Bilanţul primei zile după recoltat
menea tovarăşul N. A. Netesov, tic. oraşul Deva şi regiunea Hune
secretar al Ambasadei U.R.S.S. Vorbitorul a scos de aseme doara, un călduros salut frăţesc roiesc în spirală în jurul aracilor, în este însă mai bogat. Depăşim anga
în Republica Populară Romînă. nea în evidenţă lupta consec şi a urat noi succese pe drumul cărcaţi cu ciorchini ale căror boabe jamentul cu cel puţin 200 kg. la fie
Adunarea a fost deschisă de ventă a statului sovietic pentru desăvîrşirii construcţiei socia. au depăşit parcă mărimea formei ti care ha.
tov. Virgil Greavu, secretar al menţinerea şi întărirea păcii, lismului în patria noastră. Cu parelor obişnuite, brigadierii viticoli, Facem cunoştinţă şi cu fruntaşii.
Consiliului regional A.R.L.U.S. pentru triumful principiului vîntarea tovarăşului Netesov, şefii de echipe, toţi cei care prin
Despre însemnătatea prieteniei coexistenţei paşnice. ' Uriaşele munca lor au contribuit la ridica Emilia şi Vcronica Şeicăn, Victoria
romino-sovietice a vorbit tov. realizări obţinute de poporul care a vorbit despre succesele rea producţiei la hectar sînt minări. lonaş, Anica Pelrean, Ileana Baictt
dr. Romulus Rusu. El a vorbit sovietic în toate domeniile de popoarelor Uniunii Sovietice şi Sentimentul muncii împlinite, voioşia, sînt doar cilcva din harnicele cu
despre relaţiile de prietenie fră activitate contribuie la întări ale poporului romîn, despre se poate citi pc feţele tuturor. Fap legătoare. In prima zi dc ctdes fie
ţească dintre ţara noastră şi rea sistemului mondial socia tul este explicabil, gîndindu-nc la to care a recoltat aproape 300 kg.
marea Uniune Sovietică, despre list, la menţinerea păcii în lu prietenia d! tre cele două po nele de struguri care vor fi date struguri.
sprijinul multilateral acordat poare, a lest primită de cei peste plan.
poporului nostru In construirea mea întreagă. prezenţi în sală cu multă căl Cu aceeaşi hărnicie se lucrează la
dură. ...Din discuţiile purtate cu briga culesul strugurilor pentru vin şi la
socialismului de către poporul O puternică manifestare a dierul viticol Loghin Stanciu aflu că celelalte echipe şi brigăzi. Rezultatele
Adunarea s-a desfăşurat intr-o acum se dă bătălia pentru desăvir- sint şi ele la fel de bune. Convoiul
prieteniei romîno-sovietice a atmosferă entuziastă, sărbăto atelajelor care transportă strugurii la
rească.
T şirca muncii. Recoltarea strugurilor, centrul de vinificaţie este nesfîrşit.
Echipe care au devenit Creşte produefia de iapfe J cea mai frumoasă lucrare, este în Unul dintre conductorii de atelaje, L
\ toi. Strugurii din soiul Pinot, pentru pe nume Tudor Dan, aduce o veste V
fr u n ta ş*e Datorită unei bune îngrijiri şi pînă acum îngrijitorii mulgă f vin, au acumulat, la prima probă lua- îmbucurătoare : producţia de struguri
furajării raţionale a vacilor de tori Mihai Costea, Simion Chi- ţ tă, 219 grame de zahăr la litru de recoltaţi de pe lotid numit „După K
Echipa nr. 171 de la mina vest a lapte, la G.A.S. Galda de Jos, pe rilă şi Simion Boţan, care ob ş must. Acum procentul de zalrir este curţi“ este mai mare cu peste 1.500 i
E.M. Ghelar rămînea lună de lună ultimele tred luni, s-a înregistrat ţin zilnic de la loturile pe care
mai ridicat kg. la ha. faţă de prevederile pla- L
sub plan. Comunistul Gheorghe Tiron, o creştere a producţiei de 0,8 le au în primire peste 10 litri ( Intrecîndu-se in hărnicie şi vese- nulul.
artificier în acest sector, a constatat litri lapte pe cap de vacă fu lapte pe up de vacă furajată. f lie, fete mindre şi băieţi ageri dau Chitarele înregistrează producţii
că numai lipsa de organizare face ca rajată faţă de producţia medie Ca urmare a creşterii produc ? zor la culesul strugurilor din soiu- mari şi la brigăzile din Galda
această echipă să nu-şi realizeze pla zilnică planificată. Cele mai ţiei, gospodăria a livrat statului i rilc de masă şi dc vin. Stremţ.
nul. De aceea, s-a prezentat la condu bune rezultate le-au înregistrat peste 3.315 hl. lapte. - ...Străbat viile pînă la lotul numit Pe întreaga gospodărie s-au recol
cerea sectorului şi a cerut să i se în l Cingău, unde se află la cules echipa tat şi livrat peste 15 tone struguri
credinţeze lui conducerea echipei. Cu obligaţiile contractuale achitate în întrfgime ţ lui Nicolae Diodiu a lui Ion. pentru masă. ,
Acum echipa este fruntaşă. In luna
— Aşa producţie n-am avut nicio La centrul 'de vinificaţie, unde
august şi-a depăşit planul cu 25 la Paralel cu recoltarea culturi la baza de recepţie 100 tone po Tineri, optimişti, buni meseriaşi, membrii brigăzii dc zidari tencui- dată în cei 31 ani de cînd lucrez munceşte Constantin Rusu, Traian
sută, iar în septembrie cu 75 la sută. lor de toamnă şi insăminţarea rumb şi 120 tone cartofi, care tori condusă dc comunistul Andrei W eber de pe şantierul IV construcţii aici — îşi aminteşte Nicolae Diodiu, Creţii şi loan Dindca, zdrobitoarele
cerealelor păioase, colectiviştii reprezintă întreaga cantitate de civile din Hunedoara, îşi depăşesc frecvent sarcinile de plan cu 1,15— un om mic de statură, cu faţa brăz şi presele funcţionează continuu. Se (
Şi comunistul Nicolae Igna a pre din Apoldul de Jos, raionul Se produse ce revine pentru con 1,20 la sută, cxecutînd lucrări de bună calitate. dată dc cute adinei. Şi ca să-mi ar- vinifică zilnic aproape două vagoane
luat conducerea unei echipe rămase în J gumenteze. mă invită să ne indrep- de struguri. Şi, pe zi ce trece inten
urmă care acum este fruntaşă. beş, acordă o mare atenţie achi tractul încheiat cu statul şi In fotografie: Muncitorul Zander Gheorghe, citind ziarul în mijlocul ^ tăm, la intîmplare, spre una din sitatea muncii sporeşte continuu. .
Ş viţe. Cintareştn cu privirea ciorclti-
D. ULIAN tării obligaţiilor contractuale. pentru muncile efectuate de că N. T1RCOB 5
corespondent Astfel, pînă acum ei au predai tre S.M.T. tovarăşilor săi dc muncă. A ^ -TV \fc,
4**sv*. -*Jv
