Page 30 - 1962-10

PAG. S m r r m r r ; ’s w m r i m m m Nr. 2424
PB^vo;pt!wt^7^^ ;j^ c !»nn3ng'n’ittiir^i -•t^gŢ?rmg^rai?n3TO^uisgzKagirafaragGyyzr^i?m.r,TV^^^

Condicarea cu competenţi B iS i W Q 6P M 4U L O f.

a activităţii economice - chezăşia succeselor 12 OCTOMBRIE 1962

Se aflau prezenţi în sală toţi oo- —¦ Dacă organizaţia de bază, în plător. Biroul organizaţiei de bază ar PROGRAMUL I : 5,07 Cîntece terpretată de clntăreaţa Natalia
şi jocuri populare rom ineşti; Şerbănescu şl violonistul Stăni-
muniştii din sector — aproape 50 de frunte cu biroul său, ar fi acţionat cu fi avut prea puţine de spus despre 5,40 Melodii de muzică uşoară; că Gheorghe; 7,30 Sfatul medi­
6,07 Muzică interpretată de fan­ cului : Sarea în alimentaţie ; 8,00
membri şi candidaţi de partid. Prin­ hotărîre — a spus tovarăşul Brand munca pe care a dus-o in această di­ fară ; 6,20 Emisiunea pentru Sumarul presei centrale; 8,08
s a te ; 6,30 Melodii de estradă; Muzică vocală şl instrumentală:
tre ci puteau fi observaţi oameni cu Bernad — nu ne-am fi prezentat la recţie. Vreau să arăt că unii maiştri, 6,45 Salut voios de pionier ; 7,10 10.30 Sulte şi uverturi : 11,36
Muzică populară romînească in- Muzică din operete; 11,52 Re­
tîmplele încărunţite ca tovarăşul Ioan alegeri ou minus la producţie şi cu printre care şi membri de partid ca portaj ; 12,00 Muzică uşoară de
12 OCTOMBRIE 1962 compozitorii sovietici Oskar 'Fel-
Dobay, Mihai Leţfolvl, Bernad Brand, depăşiri la preţul de cost. Angajamen­ tovarăşul Gheorghe Zeleneak, nu-şi fac tzman şi Alexandr Varlan.‘oi ;
DEVA: Lacrimi Urzii — cine­ 14,00 Muzică de b a le t; 14,30 Mu­
care au lucrat zeci de ani în mină pre­ tele luate în întrecere ar fi fost în­ pe deplin datoria pentru a crea mine­ matograful „Patria“; HUNEDOA­ zică populară din A rdeal; 15,20
RA : Fantomele din Spessart — Muzică uşoară romînească;
cum şi mineri mai tineri c a : Vasile deplinite. rilor condiţii bune de muncă. Ei nu cinematograful „Victoria“ ; PE­ 16.15 Vorbeşte Moscova ; 16,45
TROŞANI : Cartierul viselor — Pionierii cîntă frumuseţile pa­
Rus, Glieorglie Otto, Mihai Vărzaru, Alţi vorbitori printre care tovarăşii sînt traşi însă Ia răspundere. Eu am cinematograful „Al. Sahia“ ; A- triei ; 17,10 Muzică de promena­
Gheorghe Voican şi alţii, fruntaşi în Petru Labo, Mihai Leţfolvl, Mihai Mar- participat la toate adunările organiza­ cord final — cinematograful ,,7 dă interpretată de fanfară;i
producţie. Pe feţele tuturor se citea dare etc. au criticat cu asprime faptul ţiei de bază dar nu-mi amintesc să se Noiembrie“ ; ALBA IULIA : A- 17.30 In slujba p atriei; 18,30
că biroul organizaţiei de bază n-a asi­ fi discutat vreodată mai amănunţit şi venturile lui Kroş — cinemato­ Cronica economică ; 18,40 Melo­
răspunderea, seriozitatea. Adunarea gurat ca organizaţia de bază să ana­ despre activitatea lor. graful „Victoria“ ; Volga-Volga dii de e strad ă; 19,00 Jurnalul
pentru darea de seamă şi alegerea — cinematograful „23 August“; satelor; 19,25 Arii din opere
SEBEŞ: Omul amfibie — cine­ interpretate de tenorul Mario
noului birou, este un eveniment impor­ lizeze cele mai importante aspecte ale — Producţia sectorului depinde şi matograful „Progresul“ ; Nu Lanza ; 19,45 Muzică uşoară
vreau să mă însor — cinema­ 20.15 „Hora rodului bogat“ ţ~
tant în viaţa organizaţiei de bază. îşi activităţii economice din sector, slaba de secţia rambleu — a arătat în cu­ tograful „M. Saăoveanu“ ; o- emisiune de cîntece; 20,30 Noap­
RAŞTIE: Frumoasa america­ te bună, copii: „Mama1, — basm'
va atinge ea scopul ? Va reuşi să ana­ lui preocupare pentru repartizarea justă vîntul său tov.' Dumitru Banţa. Dacă nă — cinematograful „V. Roai- popular rus ; 20,40 Muzică de
tă“ ; Procesul maimuţelor — ci­ dans : 21,15 Emisiune culturală
lizeze temeinic activitatea desfăşurată a membrilor de partid, pentru mobiliza- noi dăm abataje rambleate bine şi Ia nematograful „Flacăra“ ; SIME­ 21.30 Ce frumoasă-i viaţa noas­
RIA : Plăcerile oraşului — ci­ tră — program de cîntece şi
timp de un an, să tragă toate învă­ timp, brigăzile de mineri îşi pot în­ nematograful „llie Pintilie“ ; jocuri populare rom ineşti;
BRAD : M-am săturat de căsni­
ţămintele necesare, să stabilească sar­ A d u n ă ri deplini pianul. Lucrurile nu stau însă cie — cinematograful „St. ro­ PENTRU 24 ORE
cinile cele mai corespunzătoare pen-' bine în secţia noastră. Unii şefi de şie“ ; HAŢEG: In noaptea spre
13 — cinematograful „Popular“: Vreme frumoasă cu cerul variabil,
tru viitor ? de dare de seamă şi alegeri echipe vin la lucru în stare de ebrie­ LONEA: Nu-i loc pentru ani­ temporar noros ziua. Temperatura va­
tate, tolerează manifestările de in­ male sălbatice — cinematograful riabilă, va H cuprinsă ziua între 19
îngrijorarea comuniştilor din sectorul „Minerul“ ; TEIUŞ : Cetatea şi 25 grade, iar noaptea între 3 şi 9
IV A al minei Lupeni este îndreptă­ în o rg a n iz a ţiile de p a rfid disciplină, maiştrii au atitudini neco- Hunmzamîn — cinematograful grade. Vîntul va sufla potrivit din
ţită. In 8 luni din acest an sectorul „V. Roaită“; ZLATNA: Bătălie sectorul nord-est.
a rămas dator cu peste 1800 tone de respunzatoare faţă de muncitori. Am in marş seria I şi II — cine­
cărbune. Randamentul a fost în aceas­ matograful „Muncitorul“ ; ILIA: PENTRU URMĂTOARELE
tă perioadă cu 46 tone pe post mai mic propus încă din luna ianuarie într-o Mai tare ca uraganul — cinema­ 3 SILE
decît cel planificat iar preţul de cost, rea fiecărui membru şi candidat de adunare a organizaţiei de bază să se tograful „Gh. Doja“ T APOLDUL
cu mult depăşit. Angajamentele luate
partid la îndeplinirea sarcinilor. analizeze activitatea acestei secţii. Deşi
în întrecerea socialistă, pentru care
comuniştii împreună cu întregul colec­ — După felul în care a muncit biroul mi s-a promis că se va ţine seamă de
tiv,- şi-au dat cuvîntul, n-au fost în­
deplinite. Jumătate din brigăzi nu nu­ — a arătat tovarăşul Vasile Pop — se propunerea mea, această analiză nu Depozitul de buşteni al fabricii de cherestea din Sebeş. IN FO T O : şe­
mai că nu-şi îndeplinesc angajamentele ful brigăzii de retezat şi sortat buş teni de gater pentru debitare, Gheor­
de întrecere dar nu-şi realizează nici poate spune că el a „colaborat“ cu s-a făcut iar lipsurile continuă să ghe Oltean, discutînd într-una din pauze cu tovarăşii din brigadă, proble­
sarcinile de plan. me legate de munca lor.
conducerea sectorului, nu s-a străduit persiste.
Va reuşi adunarea să determine o ............................... - = = = = i B i = ^ -^r'.-- ~ ~ --------
cotitură în activitatea sectorului ? E să asigure din partea organizaţiei de In adunare s-au criticat şi alte as­
greu de răspuns. Darea de seamă a ¦ fn '0 î.
analizat sujr. rficial munca desfăşurată bază un control permanent şi compe­ pecte negative din activitatea vechiu­
de organizaţia de bază, de biroul său,
pentru mobilizarea tuturor forţelor la tent asupra activităţii 'economice din lui birou, c a : slabul control exercitat
îndeplinirea sarcinilor economice. Din
cuprinsul ei n-a reieşit în suficientă sector. Conducerea sectorului n-a fost asupra felului în care muncesc comu­
măsură cum şi-a îndeplinit organiza­
ţia de bază rolul de conducător poli­ trasă la răspundere pentru lipsurile niştii din comifeiul sindical de secţie
tic la locul de muncă, cum a exerci­
tat dreptul de control asupra condu­ sale în organizarea muncii, în crea­ şi din biroul organizaţiei de bază
cerii tehnice administrative. Ea a
oglindit slab munca politică de masă, rea de condiţii dc muncă corespun­ U.T.M., preocuparea scăzută pentru în­
activitatea organizaţiilor de sindicat şi
zătoare în abataj. Membrii de partid drumarea agitatorilor şi a tovarăşilor
U.T.M. In loc să analizeze temeinic,
prin prisma activităţii de partid, toa­ şi alţi muncitori au făcut multe pro­ din activul fără de partid etc.
te cauzele rămînerii în urmă, darea
de seamă s-a mărginit în general la puneri preţioase pentru îmbunătăţirea In încheierea lucrărilor adunării, a
motivarea neîndeplinirii sarcinilor de
plan prin existenţa unor greutăţi teh­ activităţii economice în sector. Dar luat cuvîntul tovarăşul Lazăr David, Biblioteca a rămas închisă
nice. Trebuie relevat că majoritatea după fiecare consfătuire de producţie
participanţilor la discuţii n-au fost de foaia din carnetul conducerii sectorului prim-secretar al Gomitetului orăşenesc Cum e şi firesc, cetăţenii din ria Rusu a plecat in satul Vălar,
acord cu justificarea neîndeplinirii era întoarsă pe partea cealaltă şi cu­ de partid Petroşani, care a subliniat că Topiiţa, îşi petrec o bună parte fiind numită acolo învăţătoare, şi
sarcinilor planului de producţie ai sec­ vîntul muncitorilor era uitat. Biroul garanţia lichidării rămînerii în urmă a a timpului liber citind cărţi agro­ că în curînd la biblioteca comunală
torului. Ei au arătat că planii de pro­ sectorului este ridicarea nivelului mun­ zootehnice, politico-ideologice, de va veni o nouă bibliotecară. De
ducţie putea să fie îndeplinit şi depă­ organizaţiei de bază n-a vegheat ca cii întregii organizaţii de bază, îmbu­ literatură. Pe acestea le împrumu­ atunci însă au trecut peste 3 săp-
şit propunerile bune să fie traduse în viaţă. nătăţirea conducerii activităţii econo­ tau din rafturile bibliotecii comu­ tămîni şi sigiliul continuă să ră-
Tovarăşii Ion Dobay, Gheorghe Otto mice, exercitarea unui control perma­ mînă pe uşa bibliotecii.
şi alţii au vorbit despre greutăţile CaYt- nent şi competent asupra organelor nale, pe fişele căreia figurau ca
zale în munca brigăzilor de mineri da­ tehnice administrative. Noul birou al cititori. Într-una din zile însă, mer- Comitetul comunal de partid, co­
torită slabei organizări a transportului, organizaţiei de bază —•' a accentuat vor­ gînd la bibliotecă, au avut o sur­ mitetul executiv al sfatului popu­ DE SU S: Poveste sentimentală Vremea devine uşor instabilă cu tem­
activităţii nesatisfăcătoare a unor mai­ bitorul — trebuie să dea mai multă priză neplăcută. Biblioteca era în­ — cinematograful „23 ’August“. peratura staţionară.
chisă, iar pe uşă era lipit un si­ lar comunal, trebuie să ia neîn-
ştri, lipsei asistenţei tehnice la locu­ atenţie problemelor care sînt arzătoare giliu. Au aflat că bibliotecara Ma- tîrziat măsuri pentru îndreptarea
rile de muncă cu condiţii grele. Ei au pentru îndeplinirea sarcinilor de plan situaţiei semnalate.
cerat ca noul birou al organizaţiei de şi angajamentelor pe anul 1962 şi creării INTRE P R IN DEREA
bază să analizeze aceste probleme şi condiţiilor necesare îndeplinirii sarci­ m EXPLORĂRI M IN IERE
să ia măsuri eficiente pentru înlătu­ nilor planului de stat pe anul 1963. Cămin cultural ori magazie ?
rarea stărilor de lucruri negative. - HUNEDOARA —
Prin antrenarea tuturor comuniştilor,
— In darea de seamă — a spus a tuturor forţelor din sector el trebuie Toată vara cetăţenii din satul tenţionează să se depoziteze aici şi cu sediul îrt Deva, str. Minerului nr. 2.
tovarăşul Bela Doicsar — nu s-a arătat să determine ca toate brigăzile să în­ llilcele Rele n-au putut să desfă­ griul oprit pentru sămînţă.
preocuparea organizaţiei de bază, a bi­ deplinească sarcinile de plan şi anga­ şoare o activitate cullural-educa- ORGANIZEAZĂ
roului său, pentru educarea şi mobili­ jamentele luate în întrecerea socia­ livă rodnică deoarece căminul cul­ Se ştie că perioada de iarnă ce PENTRU ZIUA DE 15 NOIEMBRIE 1962 ORELE S,
zare în producţie a maiştrilor şi a ar­ tural a fost transformat în maga­ se apropie e cea mai propice des­
tificierilor, Lucrul acesta ntl-i întîm-1 listă. Adunarea a cerut fiecărui mem­ făşurării wiei activităţi cullural-e- L A S E D IU L U N IT Ă Ţ II
zie, depozitîndu-se in el grîu. Deşi 'ducative bogate. Va trebui ca în
bru şi candidat de partid din sector să cel mai scurt timp consiliul de con­
toamna a sosit demult, în căminul ducere al G.A.C., să ia măsurile
sSHK desfăşoare o astfel de activitate îneît necesare pentru ca localul căminu­
cultural continuă să se afle grîu,
să devin* un adevărat conducător po­ cu toată că există posibilităţi, pen­ lui cultural să fie eliberat şi fo­
losit în scopul pentru care a fost
!n Editura politică a apărut: litic pe locul său de muncă, să mo­ tru ca acesta să fie depozitat în construit: ca edificiu de cultură.
altă parte. Ba mai mult, se in­
bilizeze şi să însufleţească pe toţi cei

Republica Populară Romînă — sîat socialist din jur la îndeplinirea sarcinilor de — C O H C U R S U L i,
producţie.
de I. CETERCHI pentru ocuparea următoarelor posturi vacante:
M. CRISTESCU

Cartea pune la indemina cititori lor din ţara noastră o analiză a pro­ — mm de maSsÎPia fo raj Ia

blemelor statului nostru democrat-popu Iar de la procesul făuririi sale pînâ la

dezvoltarea sa în etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste. Ne scriu corespondenţii voluntari secţia L©tiati îSebeşş raioBaisi. Sibiu
Datorită numeroaselor probleme abordate, a structurii simple şi clare

şi a stilului viu şi interesant în care este scrisă, lucrarea se adresează unui O acţiune interesantă organizate seturte convorbiri pe segetuza, Zăiconi, Păucineşti şi — un p©st de malstfr&i fo raj la
cerc larg dc cititori. Ea este deosebit de folositoare propagandiştilor, cursan­ Hobiţa, într-o singură gospodă­
ţilor, profesorilor şi studenţilor din învăţământul de partid şi de stat, lu­ la căm inul cu ltu ra l tema calităţii. De asemenea, s-a rie agricolă colectivă mare şi pu­ secţia tUg*I©anI — Y a !e a Jiului
crătorilor de pe frontul ideologic: istorici, filozofi, economişti, jurişti, zia­ luat măsura ca la fiecare Ioc de ternică, Ie va deschide şi mai
rişti etc. Zilele trecute, la căminul cul­ larg poarta belşugului. — un de maistru princi­
tural din Bucureşci, raionul muncă să lucreze cel puţin un
„% & Y <0>HBIBSli M Brad, a avut loc o acţiune deo­ membru sau candidat de partid. ANTON BOCIAT pal miner Ia secţia Poiana Rusca
sebită : sărbătorirea familiei
! ! ! j Ş» S f r S C B li IEMl € tn>IR1IEC 1 " minerului fruntaş Viorel Rucsan - Drept urmare, în cursul tri­ Lucrări de electrificare — două, posturi de m aiştri pen­
da. Acţiunea a fost organizată
de Casa raională de cultură in mestrului III nu s-a primit nici Comitetul de cetăţeni, din satul Rcn- tru foraj ia secţia Poiana Muscă
o reclamaţie de la consumatorii ghet, comuna Geoagiu-Băi, în frunte
din oraşele Hunedoara si Deva.

P. URDEA

AUTOSERVIRE colaborare cu căminul cultural D onatari de sînge cu tov. Ştefan Iosif, desfăşoară o in­ C e re rile de în s c rie re ia concurs se depun la
din localitate şi comitetul sin­ tensă activitate în vederea efectuării sediul unifăfii cu 10 zile înainta de data concursului
'Apariţia unor magazine mo­ corectă şi chiar necesară, întru- dicatului de io E. M . Barza. Cu Peste 80 de muncitori din ca­ liîcrărilor de electrificare a satului. împreună cu urm ătoarele acta s
acest prilej, formaţiile artistice drul întreprinderilor „Chimica“ Mobilizînd cetăţenii la aceste acţiuni,
derne, elegante şi bine asortate, cit „a deservi“ nu este exact ale căminului cultural din Bucu­ şi „Vidra“ din Orăştie s-au pre­ s-a reuşit ca pînă în prezent să fie
reşci şi ale clubului muncitoresc zentat în ziua de 3 octombrie tăiaţi şi transportaţi din pădurea co­
în care fiecare cumpărător îşi acelaşi lucru cu „a servi“. Des­ din Gurabarza au prezentat bo­ a.c. la circumscripţia n -a urba­ munală 500 bucăţi stîlpi de stejar pen
gate programe artistice. O con­ nă. Alături de ei au mai fost tru reţeaua dc joasă tensiune. De a-
alege şi îşi ia singur marfa do­ pre cel de-al doilea sens se tribuţie de seamă la reuşita ac­ şi cetăţeni din satele Mărtineşti, semenea, a fost strînsă suma de 130.000 a) PENTRU O C U P A R E A POSTULUI DE MAISTRU
ţiunii, la care au participat Geoagiu etc. lei din contribuţia cetăţenilor. Cetă­
rită, a dus la crearea unui ter­ spune : „Cit priveşte înţelesul de peste 160 oameni ai muncii, şi- ţenii au mai participat şi la alte lu­
au adus cadrele didactice din Cu toţii au venit aici pentru crări, efectuînd pînă în prezent 8.000
men care să le denumească: „a face cuiva un rău serviciu“, Bucureşci. a dona singe în scopul salvării ore muncă patriotică în valoare de — certificat de naştere tip R.P.R. (copie) şcoli
magazine cu a u t o s e r v i r e . acesta este cunoscut numai de vieţii celor care pe paturile spi­ 16.000 Ici. Fiind asigurate condiţiile — diplomă de maistru în specialitate sau a unei
Acţiunea de autoservire se oamenii care vorbesc franţu­ CORNEL MARIAN talelor au nevoie de el. necesare, echipa dc electricieni din ca­
drul I.G.O. Alba Iulia a început lu­ echivalente (original)
aplică şi in cantine şi chiar in zeşte, şi putem foarte bine trăi M ici o reclam aţie AVRAM PETRIC crările de plantare a stîlpilor şi în­ — autobiografie
tinderea reţelei electrice. — certificat medical
restaurante-pensiuni. fără el“, (p. 32.). de Sa consum atori Şi-au unii forţele
Merită a fi evidenţiaţi în această
Din păcate, sînt încă mulţi Fiind de acord cu acest punct Colectivul de muncă al I.C.I.L’. Duminică, 7 octombrie 1962, acţiune tovarăşii Alexandru Stoica, b) PENTRU O C U P A R E A POSTULUI PE MAISTRU
oare folosesc greşit acest cu- de vedere nu considerăm gre­ Simeria este preocupat de con­ la sediul G.A.C. „Unirea“ din Sav Stoica, Ioan Filip, Petru Popa lui PRINCIPAL SE Y A DEPUNE ?N P L U S :
vînt, fiind sub influenţa unor şită denum irea: brigadă de tinua îmbunătăţire a calităţii Sarmisegetuza s-au întîlnit toţi Simion şi mulţi alţii.
produselor lactate. In acest scoţp locuitorii comunei. Hotărîrea — acte doveditoare din care să rezulte că a ocupat funcţia
firme greşite: autodeservire. brnă deservire pentru acel co­ la fiecare loc de muncă au fost luată de colectivişti de a se uni IOAN PIRVA dc maistru în specialitatea respectivă timp dc cel puţin 5 ani.
lectiv care realizează un servi­ întreaga comună, adică Sarmi-
Dar (dacă firmele au fost înlo­ ciu conştiincios în folosul colec­ — aprecierea scrisă asupra activităţii ca maistru, dată de
cuite, In vorbire dăinuie încă tivităţii. directorul şi inginerul şef al întreprinderii şi de şeful secţiei
greşitul autodeservire.
de producţie.
Un tovarăş care foloseşte pe Considerăm însă greşită de­
Autodeservire îmi replica faptul La fiecare Soc de muncă — cărţi tehnice
că există discuţii cu privire la numirea unui magazin ca fiind *
Sensul verbului deservi. cu autodesrrvire. Şi iată de c e :
Acceptînd pentru deservire sen­ cu conţinut adecvat, acţiuni bine organizate !
Dicţionarul limbii romîne li­ sul de servire a unei colectivi­
terare contemporane, voi. n ,
1958, il Înregistrează în două tăţi, de executare a unui servi­
ciu în folos obştesc, nu-i putem
poziţii i adăuga prefixul auto-.

„Deservi, deservesc, vb. IV. In dicţionarele actuale ale

iTranz. limbii noastre (citate mai sus),

1. A servi o colectivitate, a despre prefixul auto. se spune:

executa un serviciu în folos ob­ „Element de compunere care COMPLETAŢI -VA
B IB L IO T E C A D-VS
şte se. arată că noţiunea conţinută de Biblioteca centrală a sindicatelor tru a afla preferinţele cititorilor, în regularitate în faţa muncitorilor cărţi­
din comuna Zlatna, raionul Alba, con­ afara caietului de sugestii ce se află le tehnice rou apărute şi poartă dis­ PERSONALĂ
2. A îngriji o maşină în timpul a doua parte a cuvîntului com­ dusă de tovarăşa Repede Elena — la îndcmîna lor în bibliotecă, condu­ cuţii cu cititorii pe marginea unor
Maria, a obţinut în acest an, datori­ cerea bibliotecii organizează cu aceş­ cărţi tehnice (astfel de discuţii au
funcţionării ei“. pus se referă la subiect sau că tă unei preocupări atente, rezultate tia, periodic, consfătuiri. In urma pro­ avut loc pe marginea cărţilor „Călău­
bune în munca cu cartea. Aici se des­ punerilor făcute cu acest prilej se iau za forjorului“, „Mecanica minieră“ şi
In al doilea articol, verbul este acţiunea exprimată se îndepli­ făşoară cu regularitate acţiuni varia­ măsurile necesare în vederea organi­ altele), le explică cum se pot aplica
te, bogate în conţinut, pe marginea zării unor acţiuni şi mai interesante la locul de muncă cele citite etc. In
înregistrat cu sensul „A face neşte de la sine, prin mijloace unor cărţi de literatură, tehnice, po­ munca de răspîndire a cărţii tehni­
cuiva un rău serviciu, a.nu servi proprii“2). litico-ideologice, de răspîndire a şti­ Din experienţa
inţei etc., fapt ce face ca numărul bibliotecii centrale ce o contribuţie însemnată îşi aduc
cum trebuie, a vătăma“. Rezultă deci că auto- se referă celor înscrişi pe fişele bibliotecii să a sindicatelor din Zlatna şi cititorii fruntaş», muncitorii Gheor­
crească de la o zi la alta. De la în­ ghe Bendea, Ileana Codruţ, Nicorescu
Pentru că în Dicţionarul lim­ la subiect, la cel ce face ac­ ceputul anului şi pînă în prezent bi­ şi mai folositoare, pentru procurarea Dumitru, Vasile Nicolae şi alţii.
bii romîne moderne, 1958, cu­ ţiunea în folosul său. Or, deser­ blioteca a înscris aproape 1.800 ci­ cărţilor tehnice solicitate. Pentru ca
vîntul este înregistrat în prima vire este o acţiune în folosul co­ titori cu circa 6.000 cărţi citite. activitatea dc răspîndire a cărţii teh­ Ca acţiuni organizate trebuie să mai
poziţie cu cel de-al doilea sens, lectivităţii. Aşadar, un consuma­ nice să fie cit mai rodnică, condu­ amintim simpozioanele, lecturile în
iar în a două poziţie se arată că tor, care vine în magazin să Intrucît un număr important de ci­ cerea bibliotecii şi-a alcătuit un co­ grup, discuţiile tematice etc. cc se
sensul „a servi o colectivitate“... cumpere mărfuri şi se serveşte titori sînt muncitori la întreprinde­ lectiv de sprijin din ingineri, tehni­ fac pe marginea cărţilor ce populari­
este impropriu, s-a născut dis­ singur, face o acţiune (servire) rile din localitate, E. M. „Gheor­ cieni, maiştri din întreprinderile amin­
cuţia asupra corectitudinii în­ în folos personal. De aceea, ghe Doja“. U.M.C., I. F. etc., con­ tite, precum şi dintr-o serie de citi­ zează tehnica avansată, ele bucurîndu-
trebuinţării cuvîntului deser­ cele două cuvinte (auto şl deser­ ducerea bibliotecii a acordat o aten­ tori fruntaşi. Acest colectiv se stră­ se de participarea şi aprecierea a nu­
vire1). ţie deosebită răspîndirii cărţii tehni­ duieşte să dea maximă utilitate ac­ meroşi oameni ai muncii din localitate.
vire) nu pot merge împreună ţiunilor întreprinse. Tehniciană Urdea
ce cu conţinut adecvat fiecărui toc Paraschiva dă consultaţii periodice Prin eforturile vădite depuse în ve­
Acad. Al. Graur a arătat foar­ deoarece se contrazic prin sen­ de muncă în parte. De pildă, la biblio­ cititorilor asupra cărţilor tehnice îm­ derea răspîndirii cărţii tehnice în ma­
tecile volante şi cercurile de citit or­ prumutate, inginerii V. Juratu, St.
te clar atît la radio, cit şi în re­ sul lor. ganizate în secţii şi la sectoare sînt sa largă de muncitori, biblioteca cen­
aduse cu regularitate cărţile tehnice trală a sindicatelor din Zlatna îşi
vista Limba romînă, nr. 3, 1960, Ţinînd seamă că în magazin de specialitate necesare. Ele sînt
popularizate prin afişarea unor liste aduce o contribuţie însemnată la îm­
că înţelesul ,.a servi o colecti­ consumatorul îşi serveşte sin­ de recomandare, vitrine cu cărţi, ex­ bogăţirea cunoştinţelor profesionale ale
cititorilor, îi ajută să obţină rezul­
vitate, a executa un serviciu în gur marfa, pentru sine (auto-), tate din cc în cc mai bune in pro­
cesul de producţie.
folos obştesc“... este cel mai cu­ înseamnă că acţiunea este de

noscut şi cu acest sens este fo­ autoservire, iar magazinul de

losit în diferite sectoare de ac­ acest fel trebuie să se numeas­

tivitate : „Brigadă de bur.ă de­ că... cu autoservire.

servire“, grija pentru deservi­ V. ŞERBAN

rea la timp a consumatorilor“... J). Vezi răspunsul Măriei Gabrea în
etc. Limba romînă, nr. 2, 1960, p. 56.

In articolul citat se precizea­ 2) Prezentul articol nu-şi propune

ză că Întrebuinţarea cuvîntuîul să discute dacă auto- este element de

deservire cu sensul arătat este compunere sau d® derivare. poziţii, prezentări şi recenzii etc. Pcn- Preiss, T, Unu şi alţii prezintă eu C. VASILE