Page 32 - 1962-10
P. 32
PAG. 4 m v m rv sovim rsm tiLm ^3r. 2424
KnjBittHzrc¦?m7B»^^:roaB»BgBtfasBgg^gff.r.iigswBiCT^
rDia <12. S, @ekosJâi9-aeă
!. S. Lucrările Adunării Generale O dem onstraţie a puternicei
a O. N. U. unităţi a p o p o ru lu i suban
s-a înapoiat !a iosoova
MOSCOVA 10 (Agerpres). —
«'ASS transmite : NEW YORK 10 (Agerpres). bolilor. Alegerea noastră este făcută: Mitingul de Ia Havana cu prilejul înapoierii
La 10 octombrie, N. S. Hruş- Luînd cuvîntul la şedinţa plenară sîntem pentru progres în întreaga lume,
din după-amiaza zilei de 9 octombrie pentru fericirea şi solidaritatea tutu preşedintelui Dorticos de la New York
ciov, preşedintele Consiliului de a Adunării Generale a O.N.U., preşe ror popoarelor. Trăiască Pacea!
Miniştri al U.R.S.S., s-a întors dintele Republicii Guineea, Seku Ture, HAVANA 10 (Agerpres). — telui nostru in favoarea păcii,
la Moscova din călătoria între a condamnat manevrele colonialiştilor Reprezentantul Nigerului, Noma Ko-
prinsă în Turkmenia, Tadjikis care caută să întîrzie înfăptuirea isto ka, a condamnat cursa crescîndă a La 10 octombrie poporul cuban în favoarea rezolvării probleme
tan şi Uzbekistan. ricei declaraţii cu privire la acordarea înarmărilor. El a criticat cu asprime a întîmpinat cu căldură pe pre lor pe cale diplomatică, prin
independenţei ţărilor şi popoarelor co guvernul Portugaliei pentru reprima şedintele republicii, Osvaldo discuţii, a arătat Castro, impe
La Roma: Sesiunea loniale şi a propus ca actuala sesiune rea sălbatică a mişcării patrioţilor an Dorticos, care s-a înapoiat de rialiştii nu au putut să răspun
organizaţiei O. N. U. a Adunării Generale a O.N.U. să a- golezi şi a cerut să se acorde liber la New York, după ce a luat cu dă nimic“. El nu au putut să
pentru alimentaţie dopte o nouă rezoluţie care să fixeze tate deplină poporului Rhodesiei de vîntul la cea de-a 17-a sesiune răspundă nimic deoarece pentru
ziua de 24 octombrie 1963 (cca de-a sud. a Adunării Generale a O.N.U. aceasta ar fi trebuit să renun
şi agricultură 18 aniversare a întemeierii O.N.U.) ca Pe aeroport, Dorticos a fost în ţe la ideea înăbuşirii revoluţiei
ultim termen pentru acordarea inde ? tîmpinat de membrii conducerii cubane.
ROMa 10. — corespondentul A- pendenţei tuturor popoarelor colo naţionale a Organizaţiilor Re
niale. NEW YORK 10. — Trimisul special voluţionare Integrate ’ (O.R.I.), Referiţidu-se la primejdia a.
gerpres transmite: Seku Turc' a acordat o mare a- Agerpres, Gornel Râducanu, transmite : de membri ai guvernului revo gresiunii imperialiste împotriva
La Roma se desfăşoară in a- tenţie sarcinii realizării unităţii po luţionar în frunte cu primul mi Cubei, Fidel Castro a arătat că
poarelor africane. Unitatea, a spus el, Gea mai mare parte a şedinţei Adu nistru Fidel Castro, de şefii re guvernul a fost nevoit să ia mă
ceste sile sesiunea plenară a este factorul ccl mai important în nării Generale a O.N.U. din dimineaţa prezentanţelor diplomatice din suri eficiente pentru a opune
lupta pentru independenţa naţională, Havana.
F.A.o. — organizaţia O.N.U. pen pentru dezvoltarea economică, socială zilei de 10 octombrie a fost consacra rezistenţă agresiunii. Am luat
şi culturală a popoarelor africane. Ea tă decernării premiilor Naţiunilor Uni In piaţa din faţa palatului măsurile necesare dictate de îm
tru alimentaţie şi agricultură. va uşura statelor tinere să-şi apere te pentru cercetări în domeniul mala prejurările existente pentru a
La şedinţa de deschidere ra independenţa dobîndită, va ajuta po diilor canceroase. Aceste premii au fost prezidenţial s-au adunat zeci de ţine piept agresiunii imperia
poarele africane care se mai află în introduse în baza unei iniţiative a mii de oameni ai muncii din Ha liste, pentru a opri mina crimi
portul asupra situaţiei generale că sub dominaţia colonialiştilor să do R.S.S. Bieloruse la a 14-a sesiune a vana pentru a-1 saluta pe pre nală a imperialismului, a spus
a agriculturii mondiale a fost bândească mai repede libertatea cu Adunării Generale a O.N.U. (în 1959). şedinte şi a-i face cunoscută ho- Castro.
prezentat de directorul general sprijinul mai hotărît al popoarelor Adunarea Generală a decernat aceste tărîrea lor de a sprijini poziţia
al F.A.O., B. R. Sen. frăţeşti. premii unui număr de şapte savanţi guvernului revoluţionar. In încheiere, primul ministru „Furnalul tineretului“ — cel de-al şaselea furnal al oţelării-
Seku Turc a sprijinit propunerea din Statele Unite, Uniunea Sovietică, al guvernului revoluţionar al lor i.Klement Gottwald“ de la Vitkovice, care a intrat în func
In după-amiaza de 9 octom privitoare la convocarea unei confe Franţa şi Anglia. La mitingul care a avut loc Cubei a îndemnat poporul cu
brie şeful delegaţiei R.P. Romî- rinţe mondiale in problemele comer in piaţă, primul ministru Fidel
ne Alexandru Covor, a prezentat ţului internaţional. Delegatul Argentinei, singurul vor Castro a rostit o amplă cuvîn- ban să-şi unească şi mai strîns
realizările Republicii Populare El şi-a încheiat discursul cu cu bitor care a luat cuvîntul în şedinţa de tare.
Romine in sporirea producţiei vintele: Noi condamnăm forţele care dimineaţă s-a ocupat de problema în rlndurile, să muncească cu ab
agricole şt îmbunătăţirea alimen r.e trag înapoi. Noi luptăm împotri cetării experienţelor cu arma nuclea
taţiei populaţiei şi perspective va greutăţilor economice, a foamei şi ră. După părerea Argentinei, în prezent La început, Castro a vorbit negaţie pentru viitorul luminos ţiune la 15 septembrie 1962.
le de viitor pe baza planului e- există suficiente mijloace naţionale despre politica dusă de S.U.A. al patriei sale.
conomic general de dezvoltare. pentru delectarea exploziilor, astfel
Cuvîntarea şefului delegaţiei ro îneît s-ar putea ahinge la o înţelegere în O.N.U. Poporul nostru, a Preşedintele republicii. Osval
mine a fost ascultată cu un viu asupra controlului, acceptabilă tuturor spus el, nu condamnă Organi
interes de adunare. ţărilor. In continuare el a vorbit des zaţia Naţiunilor Unite, ci meto do Dorticos a rostit apoi imperialismul americau este inamicul nr.
pre necesitatea respectării drepturilor dele care i-au fost impuse de o scurtă cuvîntare. El a mulţu
statelor vecine nu numai în vorbe, ci
şi în fapte. Ţara noastră a proclamat imperialismul american, politi mit participanţilor la miting ai popoarelor Amencia Latine
şi înfăptuieşte, a declarat el, princi ca de şantaj. Castro a arătat pentru primirea caldă şi a vor
piul neamestecului şi egalităţii juridi
ce a tuturor ţărilor. Trebuie respectat că în timpul cuvîntării rostite bit despre participarea sa la se — scrie ziarul brazilian „O Semanario“ -
la sesiune, Dorticos a fost aplau
dat „nu numai de delegaţiile siunea Adunării Generale a RIO DE JANEIRO 10 (Ager- viitorul copiilor noştri! Brazi
ţărilor prietene care ne-au aju O.N.U. pres). lieni, alăturaţi-vă cu toţii fra
tat şi ne-au apărat“. Cuvintele ţilor noştri curajoşi din Cuba!
Mitingul s-a transformat In „A salva Cuba — înseamnă a
judicioase rostite de preşedinte tr-o demonstraţie a unităţii po salva întreaga Americă Latină. Imperialismul nu va trece“!,
le nostru, a continuat el, au fost porului cuban şi a hotărîrii sale A apăra Cuba — înseamnă a a- scrie ziarul brazilian „O Sema
aplaudate şi de reprezentanţii nario“. Publicînd o hartă pe
îm i multor ţări care figurează ca nestrămutate de a apăra pînă păva principiile autodetermină care sînt arătate cele 27 baze
aliaţi ai Statelor Unite. Vorbi la capăt libertatea şi indepen rii şi neamestecului, Înseamnă militare americane din Florida
n V co m iteiu I P o i tic pecia O . N . U . denţa patriei sale.
torul a arătat că toate acestea a salva propriul nostru viitor, şi din ţările Americii Centrale
NEW YORK 10. — De la tri Primul vorbitor in Comitet a dreptul altor popoare de a-şi alege l-au neliniştit profund pe şeful Situaţie încordată în V cnc^uela care înconjoară Cuba, ziarul su
misul special Agerpres, C. Rădu- fost delegatul Ghanei care a orîndtiirea. Şi nimeni nu poate spune delegaţiei americane, Steven- bliniază: „După cum vedeţi, pri
canu: condamnat politica rasială de că respectă suveranitatea altor ţări son. CARACAS 10 (Agerpres). — că ministerul venezuelian de interne a mejdia unei agresiuni nu por
discriminare pe care o continuă dacă totodată el desfăşoară propagandă Suspendarea garanţiilor constituţio anunţat la 9 octombrie că „orice încăl neşte de pe teritoriu] Cubei, ci
In Comitetul Politic Special a guvernul Republicii Sud-Africa- împotriva acestora. Castro a spus că preşedintele care a legii cenzurii va fi pedepsită cu din Florida, Guatemala, Nicara
început în după-amiaza zilei de r,e şi a cerut luarea unor mă Dorticos, citind fapte incontes nale de către guvernul venezuelian a asprime“ şi a avertizat ziarele, radioul gua, Panama, Republica Dom -
8 octombrie, examinarea pri suri severe mergând pînă la Cu aceasta, şedinţa din dimineaţa tabile, a demascat politica im adus cu sine o nouă limitare a liber ş> televiziunea să nu publice nici un nicană, Porto Rico“. „Acum, scrie
mului punct de pe ordinea de sancţiuni şi boicot asujpra tutu zilei de 10 octombrie a Adunării Ge perialistă agresivă a Statelor tăţilor democratice. Potrivit relatărilor fel de ştiri privitoare la demonstraţii în continuare ziarul, trebuie re
zi — despre politica de apar ror produselor sud-africane pen agenţiei Associated Press, la 9 octom populare, arestări, incidente, la mişcă amintit că imperialismul ame
theid a guvernului Republicii tru a determina guvernul sud* nerale a O-N.U. a luat sfîrşlt. Unite. ,,La îndemnurile preşedin. brie poliţia din Caracas a ocupat tipo rile armatei şi poliţiei fără a avea în rican este inamicul nr. 1 al po
Sifti-Africane. Această problemă aîrican să-şi schimbe politica sa. grafiile ziarelor „Ea Hora“ şi „Clarin" prealabil autorizaţia guvernului. poarelor de pe continentul no
a fost propusă In acest an de Delegatul Ghanei a subliniat că :S4 : ca urmare a unei hotărîrl a guvernu stru“.
puterile N.A.T.O. înzestrează cu lui prin care este interzisă apariţia După cum relatează agenţia „aceste
46 de delegaţi şi ea leagă la un echipament militar guvernul Proteste în Indonesia împotriva celor două ziare. In acelaşi timp a măsuri par să fie mai drastice decît Rezultatele alegerilor
loc două chestiuni care se află sud-afriean pentru ca acesta fost introdusă cenzura asupra restului acelea întreprinse cu prilejul suspen din R. P. D. Coreeană
în faţa Adunării de mai mulţi să poată asigura terorizarea ce zborurilor avioanelor americane „U-2 dării anterioare a garanţiilor constitu
ani: conflictul rasial care da lor 12 milioane de africani de presei. PHENIAN 10 (Agerpres).
tează din anul 1952, şi proble DJAKARTA 10 (Agerpres). — în continuare în declaraţie, de Corespondentul agenţiei subliniază ţionale". După cum anunţă Agenţia
ma tratării populaţiei de origi către cele două milioane de eu In numele a cinci milioane monstrează încă o dată esenţa Centrală Telegrafică Coreeană
şi jumătate de ţărani din Indo agresivă a imperialismului ame $5= la Phenian a fost dat publicităţii
nă indiană şi indopakistaneză, ropeni. nezia, protestăm cu hotărîre rican.
faţă de guvernul Statelor Uni In Franţa, lupta grevistă
care datează din 1946. te în legătură cu repetatele în Cea mai mare federaţie sindi a oamenilor muncii ia amploare
călcări ale frontierelor Repu cală din Indonezia, Sobsi, a pro
Şedinfa Subcomifefului celor trei puteri Comunicatul Comisiei electorale
blicii Indonezia de către avioa testat de asemenea împotriva centrale cu privire la rezultate
acestor zboruri provocatoare. le alegerilor de deputaţi în A-
pentru interzicerea experienfelor ne americane „U-2“. se spune In declaraţia dată publicităţii PARIS 10 (Agerpres). — lariile. Pe stadionul oraşului Voulte dunarea Populară Supremă a
în declaraţia Frontului Ţără de această federaţie se spune Oamenii muncii francezi luptă cu R.P.D. Coreene, care au avut loc
cu arma nucleara nesc din Indonezia, dată publi că aceste provocări nu pot fi fermitate împotriva dominaţiei mono sur Rhone a avut loc un miting de so la 8 octombrie 1962.
cităţii la Djakarta. Zborurile considerate altfel decît ca ac polurilor. O puternică grevă a fost lidaritate la care au participat 4.000
GENEVA 10 (Kgerpres). TASS incetării tuturor experienţelor avioanelor „U-2“ deasupra te ţiuni ostile făţişe ale S.U.A. îm declarată de oamenii muncii de Ia o se de persoane, locuitorii acestei regiuni In comunicat se arată că în
rie de întreprinderi metalurgice din industriale nu au rămas impasibili
transmite: cu arma nucleară. ritoriului indonezian, se spune potriva Republicii Indonezia. departamentul Moselle: muncitorii au faţă de lupta textiliştilor. toate cele 383 circumscripţii e-
La 9 octombrie, sub preşedin cerut majorarea salariilor. Sub pre
S. K. Ţarapkin a subliniat că SfodenţiSor africani din R.F.0. nu II se creează siunea greviştilor, administraţia a fost La 8 octombrie au declarat grevă lectorale participarea la vot a
ţia reprezentantului sovietic, S. tratativele referitoare la înche condiţii normale de viaţă şi siurliu nevoită să cedeze. Gurind vor începe muncitorii de la uzinele lui De Vandel fost de sută la sută. Toţi ale
K. Ţarapkin, a avut loc Ia Ge ierea unui acord cu privire la negocierile între direcţia uzinelor şi din Moyeuvre (Franţa de nord-vest). gătorii au votat pe candidaţii
neva şedinţa Subcomitetului ce încetarea experienţelor cu ar LAGOS 10 (Agerpres). — occidentală oinid ofiţeri ameri sindicate. Este caracteristic faptul că 700 de muncitori nu s-au prezentat Ia
lor trei puteri pentru interzice ma nucleară nu trebuie să se Africanii urăsc S.U.A. deoa în această grevă îndelungată au luptat lucru. Administraţia acestei mari uzine propuşi pentru a fi aleşi de
rea experienţelor cu arma nu desfăşoare pe baza pretenţiilor rece rasiştii americani îi umi cani au brutalizat pe cîţiva stu umăr la umăr muncitorii care tac parte metalurgice a fost nevoită să oprească putaţi in Adunarea Populară Su
cleară. Primii au luat cuvîntul inacceptabile ale S.U.A., care denţi nigerieni numai pentru din diferite uniuni sindicale, şi aceste lucrul în toate sectoarele şi în toate premă. In Adunarea Populară
In şedinţă delegatul S.U.A., Steel- cer crearea unui sistem interna lesc şi-i jignesc pe negri, scrie faptul că aceştia au vrut să in acţiuni comune au contribuit în mare secţiile întreprinderii. O coloană com
le, şi delegatul Angliei, Smithers, ţional de control şi a unei_ ins ziarul nigerian „Daily Times“. tre într-un restaurant. Ziarul măsură la succesul grevei. pactă de grevişti, salutaţi de locuitori, Supremă au fost aleşi 383 de de
care au repetat cuvînt cu cu- pecţii obligatorii. Ele trebuie să Rasiştii americani, arată ziarul, reproşează guvernelor S.U.A. şi , 1.500 de muncitori şi muncitoare de a parcurs străzile oraşului. putaţi.
vînt discursurile lor precedente pornească de la ideea folosirii
în apărarea poziţiei Occidentului mijloacelor naţionale de detec nu-i pot suferi pe oamenii de R.F.G. că invitînd studenţi afri Ia fabricile de fibre artificiale din de ©piola, paslblieă, coBBgolezâ
în această problemă. Totodată, tare a exploziilor nucleare culoare chiar in afara graniţe cani pentru studii, ele nu creea partamentul Ardeche au declarat că nu
reprezentantul Angliei a îndem pentru controlul asupra îndepli
nat la „încheierea cit mai grab lor S.U.A. ză acestor oameni condiţii nor se vor prezenta la lucru pînă ce pa condamnă plasial occidental
nirii unui acord în această pro Ziarul aminteşte cititorilor male de viaţă şi de studiu. tronii fabricilor nu le vor majora sa de fe d e ra liz a re a Conggoailtii
nică a unui acord cu privire Ia blemă şi nu trebuie să prevadă
încetarea experienţelor nucleare“. despre cazul revoltător care a
'Răspunzînd delegatului Angli inspecţia obligatorie. ! avut loc recent in Germania PE SCURT 9 PE SCURT
ei. reprezentantul sovietic a a- LEOPOLDVILLE 10 (Agerpres). — claraţie comună, care condamnă plă
nui puterilor occidentale impus poporu
rătat că toate declaraţiile dele dt5a*afiia e s im á n te le d in Y e m e n IALTA. La 9 octombrie piloţii cos BONN. După vacanţa de vară, Ia Aşa-numitul „plan O.N.U.“ prin care lui congolez.
gatului englez cu privire la în monauţi sovietici Andrian Nikolaev 9 octombrie a avut loc la Bonn pri puterile occidentaie încearcă să regle
cheierea unui asemenea acord CAIRO IU (Agerpres). — Săptăminalul „Aher Saa", comentînd şi Pavel Popovici care şi-au petrecut ma şedinţă a Bundestagului vest-ger- menteze în interesele lor problema Gon- „Din presa locală şi cea internaţio
nu constituie decît' peroraţii o- Potrivit ştirilor primite din Sanaa, recentele evenimente din Yemen, scrie: concediul de odihnă de aproape o lună man, la care cancelarul Adenaucr a goutui, provoacă indignarea opiniei pu nală, se spune în declaraţie, am aflat
ratorice, o încercare de a masca la 9 octombrie au continuat ciocniri „Nu încape nici o îndoială că acţiu în Crimeea, au părăsit Ialta. La sana făcut o declaraţie guvernamentală în blice congoleze. cu uimire despre existenţa şi conţinu
poziţia oficială a delegaţiei en toriul unde au locuit cosmonauţii a problemele politicii externe şi interne. tul aşa-numitului „pian O.N.U.“.
gleze la tratativele de la Gene între trupele guvernamentale aie Yeme nile agresive ale regelui Saud şi re fost organizată în cinstea lor o reu Capitolul referitor ia politica externă După cum s-a mai anunţat, o seric
va şl de a o apăra împotriva nului şi detaşamentele de mercenari, gelui Hussein împotriva Republicii niune de rămas bun. a fost consacrat, în ansamblu, justifi întreagă de organizaţii sindicale, poli Am fost cît se • oate de surprinşi de
criticilor ce i se aduc pentru cării politicii de sabotare a reglemen tice şi obşteşti din Congo s-au pronun soluţia problemei congoleze propusă în
sprijinite de trupe ale Arabiei Saudite Arabe Yemen sînt sprijinite de Sta KAMPALA. In cadrul primei con tării paşnice a problemei germane de ţat împotriva federalizării Gongoului acest „plan“, care este inacceptabilă
rolul negativ pe care l-a avut şi ale iordaniei. Lupie violente au avut tele Unite şi de Anglia, care acordă ferinţe de presă care a avut loc după către Bonn şi aliaţii lui. potrivit „planului O.N.U.“ în urma pentru noi.
loc în apropiere de oraşul Saad, unde ajutor militar in scopul răsturnării nou proclamarea independenţei, primul mi căruia ţara va fi fărîmiţată pentru a
in realitate la tratativele asupra trupele Arabiei Saudite şi ale Iorda lui guvern revoluţionar al Yemenului“. nistru al statului Uganda — Obote — HAVANA. — La 5 octombrie, avioa da posibilitate cercurilor monopoliste A accepta federalismul, se sublinia
a declarat că Uganda nu recunoaşte ne militare americane au violat în două din Occident să continue prădarea bo ză în declaraţie, în-eamnă a capitula
niei au încercat să pătrundă adine Agenţia MEN relatează că într-un guvernele rasiste ale Republicii Sud- rinduri frontierele Gubei. găţiilor Africii. în faţa separatiştilor, a lichida autori
Africane şi Federaţiei Rhodesiei şi tatea centrală — singura care garan
ooo@ooo pe teritoriul Republicii Yemen. Postul interviu acordat corespondentului din Nyassalandului. El a reafirmat de a- NAŢIUNILE UNITE. - Noul stat In cadrul unei conferinţe de presă tează unitatea naţională şi, în sfîrşit,
semenea că Uganda împreună cu Tan- independent din Africa — Uganda — care a avut loc la Leopoldville, cele a deschide larg porţile pentru activi-
O bandă fascistă de radio Sanaa transmite că trupele Sanaa al acestei agenţii, Al-Baidany, ganica şi Kenya refuză să adere în a cerut primirea sa în Organizaţia tatea şi mai intensă a neocolonialiş-
de mercenari au suferit pierderi mari. vicepreşedinte al Consiliului de Mi calitate de membre asociate la Piaţa Naţiunilor Unite. mai mari partide politice din ţară ca tilor care au dat naştere mişcării se
comună europeană. paratiste şi au dus ţara noastră la to-
înarmată a pătruns Postul de radio a anunţat de aseme niştri al Republicii Yemen, a Mişcarea naţională congoleză (M.N.G.), fală ruină.
nea, că numeroşi yemeniţi, care au par declarat că „guvernul revoluţio PARIS. La şedinţa din 10 octom
Partidul solidarităţii africane (P.S.A.), „Iată pentru ce, se spune în conti
în mod samavolnic ticipat la lupiâ alături de trupele Ara nar al Yemenului a atras atenţia nuare în declaraţi?, noi respingem cu
Balubakat, Partidul Uniunea naţională hotărîre constituţia de tip federal eia-
în Berlinul democrat biei Saudite şi Iordaniei, au trecut de guvernului englez asupra situaţiei gra (P.U.N.A.), au dat publicităţii o de- borata de străini şi care ne este impu
să în numele O.N.U. Viitorul naţiunii
partea republicii. ve care s-a creat Ia frontiera dintre nu poate fi stabilit din afară, nici un
fel de constituţie nu poate fi valabilă
BERLIN 10 (Agerpres). — ¦ k Yemen şi teritoriul Adenului“. dacă ea nu reflectă aspiraţiile legitime
ale poporului, care să fie exprimate de
După cum relatează agenţia ADN, CAIRO 10 (Agerpres). — AI-Baidany a acuzat autorităţile en brie a Consiliului de Miniştri al Fran reprezentanţii poporului“.
la (j octombrie o bandă fascistă din Presa anunţă că aviatori saudiţi, care gleze din Aden că au transmis sulta ţei s-a hotărît ca alegerile în Aduna „In numele poporului nostru, în nu
mele intereselor unice ale Gongoului.
Berlinul occidental a pătruns printr-un au aterizat recent pe teritoriul R.A.U-, nului emiratului Beihan arme şi mu rea Naţională franceză să aibă loc la în numele securităţii şi liniştii între
18 noiembrie (primul tur de scrutin) gii Africi, se spune în încheiere în de-
iunel de 30 de metri în Treptow, car au declarat că autorităţile Arabiei Sau niţii pentru a fi trimise în secret în şi la 25 noiembrie (al doilea tur de S.U.Á. confirmă să se amesfece claraţie, noi, patrioţii congolezi, con-
tier al Berlinului democrat, şi a nă dite au hotărît în ultimul timp, din Yemen. După cum relatează agenţia, scrutin). damnăm politica e capitulare care
în treburile Vietnamului de sud dă apă la moară separatiştilor, con
vălit într-o locuinţă particulară. Trei motive de precauţie, să transporte ar Al-Baidany a cerut să înceteze această damnăm federalismul care este politica
trădării intereselor naţionale în favoa
bandiţi erau înarmaţi cu puşti auto mament spre frontiera cu Yemenul pe activitate subversivă a autorităţilor WASHINGTON. Potrivit agenţiei rea unor puteri străine“.
France Pressc, purtătorul de cuvînt al
mate. Organele securităţii din R.D. Ger bordul unor avioane civile de tip „Da engleze şi a declarat însărcinatului cu Casei Albe, Salinger a anunţat că în NEW YORK 10 (Agerpres). în zona Pacificului a subliniat — după
după-amiaza zilei de 9 octombrie în S.U.A. intenţionează să continue să cum anunţă U.P I. — că Statele U-
mană au luat din timp măsuri şi au kota", pilotate de aviatori americani. afaceri englez următoarele: „Guvernul tre preşedintele S.U.A., J. Kennedy se amestece făţiş în treburile Vietna nite „au încă multe de făcut“ în răz
şi ministrul Afacerilor Externe al mului de sud şi să înăbuşe prin forţa boiul din Vietnamul de sud.
jdat o ripostă infractorilor. Unul din Presa relatează, printre altele, că re- Yemenului va considera orice încura Franţei, Couve de Murvillc a avut ioc armelor mişcarea de eliberare a po
o întrevedere. După cum precizează porului care se desfăşoară în această După cum relatează corespondentul
criminali a fost grav rănit, iar cei- Cent regele Saud a trimis cu avioane jare a cercurilor reacţionare din Aden, agenţia, în cursul întrevederii „au fost ţară. Ministrul de Război R. McNa- din Honolulu al agenţiei United Press
mara, care s-a înapoiat recent la W a
lalţi arestaţi şi camioane americane, armament spre drept o agresiune împotriva Yemenului. discutate problemele Berlinului, Lao- shington din insulele Hawai, după International, McNamara a avertizat
sului, Congoului şi Cubei“. conferinţa pe care a avut-o cu re poporul american că războiul din Viet
In tunel au tost găsite cartuşe de frontierele de nord ale Yemenului, pen- Continuarea provocărilor şi a ameste prezentanţi ai comandamentului S.U.A.
provenienţă engleză, franceză şi vest- tru lupta împotriva Republicii Yemen. cului în treburile interne ale Yemenu namul de sud va necesita noi sacri
germană cu un calibru de 9 mm., încăr Ziarele subliniază că această opera lui, precum şi concentrarea de trupe ficii.
cătorul de la o puşcă automată engle engleze Ia frontiera lui, vor detennina
ză de tip „Stan Mk-3“ şi obiecte de ţiune a fost condusă nemijlocit de Ha- guvernul Yemenului să ceară ajutor mi
îmbrăcăminte de fabricaţie americană. led, fiul regelui Saud. litar tuturor ţărilor iubitoare de pace.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon; 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.l.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul : Întreprinderea Poligrafică j Mai“ — Deva.