Page 33 - 1962-10
P. 33
Je activişti ai P.M.R. Din nou despre
îrs R. P. Polonă calitatea lingotierelor
V izita solilor poporului La 11 octombrie a plecat în R.P. La indicaţia Comitetului regional ele noi am înregistrat cîte 22—25 kg. (şi
în Indonezia' Polonă, în schimb de experienţă, o de partid, redacţia „Carnetul agitatoru chiar 29 kg. în unele perioade scurte)
legaţie de activişti ai Partidului Mun lui“ a organizat zilele trecute o dis tocmai datorită faptului că unele lin-
T o varăşii G h eo rg h e G h eo rg h iu - D e j i. Semnarea cuţie pe tema îmbunătăţirii calităţii gotiere prezintă incluziuni grosolane
citoresc Rornîn, condusă de tovarăşul lingotierelor. De această dată oţclarii de zgură şi sodă, stropi reci pc su
şi lo a G heorghe M au rer declaraţiei comune din Hunedoara au venit în mijlocul prafaţa de lucru, sufluri, împăturiri şi
Leonle Răutu, membru supleant al Bi turnătorilor din Călan şi împreună au ondulaţii. Aceste defecţiuni au influ
s-ara în a p o ia t Ia D ja k a r ta romlno-iRiioneziene roului Politic, şeful Direcţiei de pro dezbătut pc larg cauzele pentru care enţă negativă asupra calităţii lingo-
pagandă şi cultură a 0.G. al P.M.R. în ultima vreme durabilitatea utilaju lierelor, le fac să crape încă dc la
DJAKARTA 11 De la trimisul oaspeţi romînl, reprezentanţi ai Au mai fost conferite ordinul DJAKARTA 11. — De Ia trimi. lui de turnare produs la uzina „Vic primele turnări.
special Agerpres, Ion Gălăţea- Frontului naţional, precum şi „Steaua Republicii Populare Ro sul special Agerpres : La plecare, pe aeroportul Băneasa, toria“ Călan este încă necorcsptmză-
nu. ai Partidului Naţional, Partidu toarc. In lunile mai—august 1962 au cră
lui Comunist, ai Centralei Sin mîne cl. a II-a“ ministrului Joi la ora 19,00, ora locală, la delegaţia a fost condusă de tovarăşii pat la prima turnare 30 bucăţi lin-
Joi s-a înapoiat la Djakarta dicale Sobsi, organizaţiilor ţă prim Djuanda, „Ordinul 23 Au Palatul Merdeka a avut loc so Ghivu Sloica, Alihai Dalea, membri ai Faptul că la această discuţie au fost gotiere, rczultînd o medie de 6 bu
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- răneşti „Tani Marhaen“ şi „S-an lemnitatea semnării declaraţiei G-G. al P.M.R., de activişti de partid. prezenţi numeroşi ingineri, tehnicieni, căţi pc lună. In luna septembrie nu
Dej care împreună cu preşedin Tani’ Iradonesia“, Asociaţiei de gust clasa a n-a“ dr. Leimena, comune roniîno-indoneziene cu maiştri, reprezentanţi ai C.T.C. din mărul acestora a crescut la 9. Şi încă
tele Sukarno şi tovarăşii Ion prietenie Indonezia-Rominia au prim-locţiitor al ministrului privire la vizita în Indone Au fost de faţă Janusz Zambrowicz, ambele întreprinderi, precum şi un o observaţie: din cele 88 lingotierc
Gheorghe Mamer şi Corneliu făcut o vizită tovarăşilor Gheor prim, şi dr. Subandrio, al doilea zia a preşedintelui Consiliu ambasadorul extraordinar şi plenipo însemnat număr de agitatori care par scoase din uz la secţia O.S.M. nr. I
Mânescu au făcut o călătorie ghe Gheorghiu-Dej şi Ion locţiitor al ministrului prim, mi tenţiar a! R.P. Polone în R.P. Romînă, ticipă direct în procesul de producţie, în luna septembrie a.c., 54 au rezistat
de şase zile prin Indonezia, vl- şl membri ai ambasadei. a ridicat nivelul discuţiilor pe o numai la 40,3 turnări, faţă de 92 tur
zitînd oraşele Bogor, Bandung, Gheorghe Maurer. nistrul afacerilor externe şi al treaptă superioara faţă de alte cons nări cît prevede angajamentul dvs. luat
DjokdjaJcarta şi insula Ball. In In numele Asociaţiei de prie relaţiilor economice externe. (Agerpres) fătuiri asemănătoare. în faţa Conferinţei regionale de
timpul călătoriei, înalţii oas p a r t i d “.
peţi au fost însoţiţi, de aseme tenie Indonezia-Rominia ing. ? lui de Stat al Republicii Popu w m i hui Trebuie menţionată ele asemenea im
nea, de Ichsan, secretar de stat, Partosedono a arătat că primi portanţa pe care a Părerea oţelarilor
Suharto, ministrul comerţului, rea caldă făcută de poporul in In seara zilei de 11 octom lare Romîne, Gheorghe Gheor Fier vechi oţelăriilor acordat-o consfă participanţi Ia dis
Prijono, ministrul învăţămîntu- donezian oaspeţilor săi reflectă brie, tovarăşul Gheorghe Gheor tuirii Comitetul o- cuţii a fost că în
lui şi culturii, Kadarusman, relaţiile tot mai strînse dintre ghiu-Dej, preşedintele Consiliu ghiu-Dej şi a preşedintelui Con Intensificînd acţiunea patrio răşenesc dc partid special în ulti
procuror general, 'Aliem Ervin- lui de Stat al Republicii Popu siliului de Miniştri al Republi tică de strîngere şi colectare a Hunedoara, care a mele două luni
graăjo, ministru al muncii, şi su- cele două ţări. lare Romîne, a oferit în saloa cii Populare Romîne, Ion Gheor fierului vechi, colectivul depou urmărit îndeaproa ale acestui an caii-:
krisno, ambasadorul extraordi Reprezentanţii organizaţiilor lui de locomotive C.F.R. Teius pe pregătirea aces tatea lingotierelor
nar al Indoneziei la Bucureşti. nele hotelului „Indonésie“ un ghe Maurer. dă un preţios ajutor oţelarilor. teia, a studiat amă nu mai este deloc
politice şi obşteşti prezente au Pînă în ziua de 5 a lunii curen nunţit cauzele ce au dus la scăderea în ascensiune. Făcînd o comparaţie în-:
La ora 9,30 avionul preziden oferit daruri înalţilor oaspeţi. banchet în cinstea preşedintelui A fost semnat apoi protocolul te, muncitorii de aici au expe calităţii lingotierelor. tre calitatea utilajului de turnare pro
ţial a părăsit aeroportul Tuban, Republicii Indonezia, dr. Su cu privire la desfăşurarea şi dez diat siderurgiştilor 36 tone fier dus de uzina „Victoria“ Călan, şi uti
din apropierea oraşului Den Tovarăşul Gheorghe Gheor karno. voltarea în continuare a colabo vechi şi 36,1 tone fontă. O dată Părerile oţelarilor lajul produs de întreprinderea meta
Pa sar, plecină spre capitala In ghiu-Dej a mulţumit pentru sa rării economice şi tehnice între cu aceasta, ei şi-au îndeplinit lurgică Aiud, reiese că aceasta din
doneziei. lutul adresat şi pentru darurile Din partea indoneziană au şi depăşit plahul de colectare De la bun început oţelarii au recu urmă a obţinut rezultate net superi
primite, expresie a sentimente participat Leimena, prim-locţii a fierului vechi pe anul 1962. noscut că faţă de anul trecut calita oare. Astfel, lingotierele invers conice,
Pe aeroport se aflau guver lor de prietenie ale poporului tor al ministrului prim, Suban Republica Populară Romînă şi tea lingotierelor s-a îmbunătăţit. In produse la I.M. Aiud rezistă la peste 40
natorul provinciei Bali şi alte indonezian pentru poporul ro Peste 2.000 cărţi citite 1961 lingotierclc invers conice produse turnări, pc cînd acelaşi tip dc lin-
oficialităţi care au urat drum mân. Tovarăşul Gheorghe Gheor drio, locţiitor al ministru Republica Indonezia. dc turnătorii din Călan au avut va gotiere produse la U.V. Călan au a-
bun oaspeţilor. ghiu-Dej a urat apoi reprezen Biblioteca comunală din Cioa riaţii de durabilitate cuprinse între cum durabilităţi cuprinse între 21 şi
tanţilor organizaţiilor politice lui prim, ministrul aface Declaraţia comună şi proto ra, raionul Orăştie, posedă in 21—36 turnări. Anul acesta durabi 37 turnări. Aceleaşi observaţii se pot
Garda aliniată pe aeroport a şi obşteşti succes în activitatea colul au fc t semnate de pre prezent 5.240 volume. Numai în litatea lor a variat între 34 şi 37 tur
prezentat onorul. S-au intonat lor, consacrată întăririi şi dez rilor externe şi relaţiilor e- şedintele Consiliului de Stat al 9 luni din acest an, biblioteca a nări, fapt ce constituie o importantă face şi asupra lingotierelor 'direct co-:
imnul de stat al Ii. P. Romîne voltării Republicii indonezia, conomice, Chaerul Saleh, preşe fost înzestrată cu 641 volume realizare a turnătorilor din Călan. Du
şi al Republicii Indonezia. To prieteniei între ţările noastre. dintele Adunării Populare Con noi în valoare de 2.655 lei. rabilitatea lingotierelor direct conice nice. Cele de la Aiud au durabili-!
varăşul Gheorghe Gheorghiu- de 7 tone a crescut dc la o medie dc
Bej şi dr. Sukarno au trecut în -k sultative, locţiitor al ministru Republicii Populare Romîne, In aceeaşi perioadă au fost 72 turnări în 1961, la 77 (chiar peste tăţi constante cuprinse între 96 şi 125
revistă garda de onoare. organizate 19 recenzii, 8 prezen 100 turnări în unele cazuri), în acest
'Joi seara a avut loc la Pala tări de cărţi, 4 seri literare, con an. turnări, iar cele de Ia Călan au va
Miile de locuitori de pe insu tul Merdeka solemnitatea înml- sfătuiri cu participanţii la con
la Bali aflaţi pe aeroport au nării de ordine ale Republicii cursul „Iubiţi cartea“, lecturi în „Sc parc că succesele obţinute în riaţii de durabilitate cuprinse între 60
aclamat pentru prietenia romî- Populare Romîne, preşedintelui grup la arie, pe cîmp şi la fer primele luni ale anului 1962 v-au cam
no-indoneziană. înalţii oaspeţi Sukarno şi unor înalţi demni ma de păsări. Ca urmare, a cres făcut să vă culcaţi pe laurii victoriei, şi 111 turnări.
au trecut printre doică rînăuri tari ai Republicii Indonezia. cut şi numărul căiţilor citite cu tovarăşi turnători — a spus în cuvîn-
aproape 2.000 faţă de aceeaşi tul său inginerul Nicolac Sîntimbrca- Situaţia se prezintă şi mal slab' ’dacă
de tineri şi tinere in frumoase Tovarăşul -Gheorghe Gheor perioadă a anului trecut. nu, de la O.S.M. nr. II.
ghiu-Dej, preşedintele Consiliu se fac comparaţii între podurile de
costume de sărbătoare balineze, MARIA SUOIU Să luăm bunăoară consumurile 'dc
lui de Stat al Republicii Popu utilaj de turnare pe tona de oţel. turnare produse de cele două între
care i-au primit a i o ploaie de bibliotecară Faţă ele consumul specific planificat
lare Romîne, a înminat preşedin — 21 kg. pe tona de oţel lingou — prinderi. Ppdurile turnătorilor din Aiud
petale de flori.
telui Republicii Indonezia, dr. au rezistat pînă la 166 turnări, pe
La ora 12, avionul a aterizat
Sukarno, ordinul „Steaua Repu cînd cele ale turnătorilor din Călan
pe aeroportul Kemajoran din
blicii Populare Rornine cl. I-a“, n-au depăşit cifra 65.
Djakarta. Oaspeţii au fost în- conferit de Consiliul de Stat al
R.P. Romîne pentru contribuţia M ajoritatea celor care au vorbit s-au
tîmpinaţi de membri ai guver adusă la lupta popoarelor pen
tru independenţă, pentru merite întrebat, pe bună dreptate, care si
nului, deputaţi ai parlamentu în aplicarea principiilor coexis
tenţei paşnice şi dezvoltarea re lui prim, Zainul Kţiîin, pre Gheorghe Gheorghiu-Dej şi pre fie cauza acestor variaţii mai ales că
lui, reprezentanţi ai vieţii ar laţiilor dintre R. P. Romînă şi şedintele parlamentului, locţii şedintele Republicii Indonezia,
Republica Indonezia. dr. Sukarno. BIOGRAFIE OBIŞNUITĂ turnătorii din Aiud au învăţat meseria
tistice şi culturale din capitala tor al ministrului prim, Suhard- de la cei din Galan, iar fonta pc care
Tovarăşii Gheorghe Gheor jo, locţiitor al ministrului prim,
Indoneziei. ghiu-Dej şi Ion Gheorghe Mau-
rer l-au felicitat şi s-au îmbră Notohamiprodjo, locţiitor al mi Acordul comercial de durată Era în toamna anu amintiri mai frumoa plan 443 tone de căr o folosesc poartă marca aceleiaşi fa
* ţişat cu dr. Sukarno. nistrului prim, general Nasution, lui 1957. Spre biroul se unele ca altele. bune de bună calitate. brici — U.V. Călan.
locţiitor al ministrului prim, între Republica Populară Ko- ele angajări al minei Anul 1960 însă a în Ea se numără acum
Joi la ora 17,00 la Isfcara Ne generalul Jani, ministrul forţe mînă şi Republica Indonezia pe elin Vnlcein, se înelrep- scris in biografia lui printre brigăzile frun Care sînt adevăratele
ta un lînăr frămîntal Dumitru Săbău, mi taşe pc exploatare ca cauze?
gară. unde sînt găzduiţi înalţii lor terestre, Dani, ministrul for perioada 1963—1965 a fost sem de dorinfa de a se nerul de la Vulcan, re şi-au depăşit cu
face miner. Cînd ce un eveniment de mare mult randamentul pe In primul rînd ele trebuie căutate —
ţelor aeriene, Sukarno Djojone- | nat de ministrul afacerilor ex rerea i s-a aprobat, cinste. In acel an, post planificat. şi în cadrul consfătuirii o marc parte
goro, ministru al poliţiei, Prijo bucuria a pus stăpi- aprccnndn-i munca, din ele s-au şi găsit — în nerespec-
no, ministru al învăţământului terne al R. P. Romîne, Corneliu nire pe el. l-a dat ele comuniştii cu care a — Totul depinde dc tarca disciplinei tehnologice. La u-:
(fire fi Silviei, soţia lucrat şi de la care felul cum este orga zina „Victoria“ din Călan nu se ur-:
şi culturii, Suharto, ministrul Mănescu şi de ministrul aface lui. Repartizarea a a învăţat multe, l-au nizată munca, spu măreşte îndeaproape ca fonta plecată
primit-o la sectorul l. primit în rindunle lor. nea şeful brigăzii. Pînă spre turnătoria de lingotierc să fie de
comerţului, Aii Sastroamidjojo, rilor externe şi relaţiilor econo 'Tovarăşii de aici l-au Cită bucurie. cită ce cărbunele de la calitate corespunzătoare. Acest neajuns
vicepreşedinte al Adunării Popu înconjurat cu multă cinste! Era emoţio prima puşcătură este însă nu justifică întrutotul calitatea
lare Consultative, Ichsan, secre mice externe al Republicii In căldură. Curînd el nal. evacuat, se fac pre slabă a lingotierelor produse la U.V.
şi-a dobînelit încre gătiri pentru a do Călan. Oare turnătorii din Aiud n-au
tar de stat, Sukrisno, ambasa donezia, dr. Subandrio. derea colectivului. — Tonele de căr ua puşcătură. Intr-un
dorul Indoneziei în Republica Progresele i se vedeau bune peste plan, a schimb, deci, se fac 1aceleaşi condiţii, nu folosesc aceeaşi
Populară Romînă, miniştri, vice La solemnitate a fost de faţă dc la o zi la alta. li spus el atunci, vor două puşcări. fontă?
plăcea mineritul. La exprima cuvintele me
preşedinţi ai parlamentului, preşedintele Consiliului de Mi o adunare generală a lc de mulţumire. Munca astăzi adu ! Tovarăşul Ădolf Drucker, ’directorul
fost primit in orga ce fericire în casă uzinei din Călan, şpunea la consfă
membri ai Adunării Populare niştri al R.P. Romîne, Ion Gheor nizaţia U.T.M. Mulţi Si multe au fost fiindcă de roadele ei tuire că s-a făcut totul, că turnătorii
Consultative, şefi ai diferitelor l-au sfătuit atunci să tonele de cărbune. se bucură acei ce o nu mai au unde şţ cum să acţioneze.
departamente, oameni de ştiin ghe Maurer. Din partea romî urmeze un curs de ca Multe au fost deci şi prestează. Ciştigul Iui A învinuit pc proiectanţii cubilourilor
lificare. Dumitru Să- cuvintele de mulţu Săbău şi al ortacilor că n-au terminat lucrarea, ori că n-au
ţă, artă şi oultură. nă au mal fost de faţă ambasa bău n-a stat mult pe mire. săi se ridică dc mul mai venit la Călan pentru a vedea
gînduri şi iată-l in te ori la suma dc cum funcţionează agregatele proiectate
Solemnitatea înmînării Din partea romînă, la banchet dorul R.P. Romîne în Indonezia, anul 1959 calificat în Nu după mult timp 3.000 lei lunar. Vizi de ei...
au participat tovarăşii Ion Pavel Silard, şi alte persoane meseria dc ajutor mi i s-o încredinfat con tând apartamentul lui, Conducerea uzinei din Călan a rdes-<
unor ordine conferite Gheorghe Maurer, preşedintele oficiale. ner Nn s-a mulţumit ducerea unei brigăzi. coperit cauzele pentru care cubilourllc
Consiliului de Miniştri al Repu insă cu alît. Peste un Iută de la început. lucrurile 'din casă nu funcţionează normal. De ce nu ă
de Consiliul de Sfat al R. P. Rom îne blicii Populare Romîne, Corne Din partea indoneziană au an a devenit miner. Dumitru Săbău s-a luat însă nici o măsură pentru reme
liu Mănescu, ministrul afacerilor fost de faţă Leimena, minis Cu nota 9 a luat exa dovedit a fi un bun atrag atenţia vizitato dierea acestora ? Dacă tovarăşii de la
La Palatul Marii Adunări Naţionale matizare în R.P. Romitiă; „Ordinul externe al R. P. Romîne, mem tru prim ad-interim, Chae menul dc absolvire a organizator. In fie I.P.R.O.M.E.T. nu blncvoiesc să se de
a avut loc joi la amiază solemnitatea Muncii“ clasa a II-a tov. Valentin Lipatti brii ambasadei R. P. Romîne rul Saleh, preşedinte al Adună cursului dc calificare care lună brigada lui rului. Fericire, lu plaseze la Călan pentru a retuşa de
şi alte persoane oficiale. rii Populare Consultative, Su- *i-a depăşit planul de fecţiunile ivite la cubilouri, nu înseam-
înmînărli unor ordine conferite de Con pentru contribuţia adusă în domeniul prajogi, ministru pentru lucrări Fiecare om trăieşte producţie. Are şi or mină, bucurie. Iată ce
Au participat de asemenea publice şi probleme energetice, clipe fericite în viată, taci dc treabă. Numai 'AUREL DAVID
şefii misiunilor diplomatice a- Suharto, ministrul comerţului, in ultimele două luni înlîlneşli astăzi în via
creditaţi la Djakarta. Ichsan, secretar de Stat, şi Su- brigada a dat peste (Continuare in pag. 3-a)
krisno, ambasadorul Republicii ţa minerilor.
In timpul banchetului, tova Indonezia în R.P. Romînă.
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej N. ROVENŢA
şi dr. Sukarno au rostit toas
turi. corespondent
In timpul banchetului a dom
nit o atmosferă de caldă prie
tenie.
siliul de Stat al R.P. Romîne. relaţiilor culturale cil străinătatea.
Tovarăşul Avram Bunaciu, vicepre La solemnitate au participat Grigore I L ucrăriîe ag rico le de foam nă
şedinte al Consiliului de Stat, a lumi Geatnănu, secretarul Consiliului de Stat,
nat „Ordinul Muncii" clasa l-a tov. acad. Mihai Ralea, membru al Con
Ion Nistor şi Nicolae Moraru, ordinul siliului de Stat, Nicolae Bădescu, pre Sa tim p u l o p tim
„Steaua Republicii Populare Romîne“ şedintele Comitetului de Stat pentru
clasa a >V-a, tov. Florian Farcaş — Construcţii. Arhitectură şi Sistematiza ii In aceste zile pe ogoarele gospodăriilor agricole de pînă în ziua de 8 octombrie
distinşi pentru merite în opera de con re, Vasile Muşat, vicepreşedinte al Con- j! stat şi colective din regiune se munceşte cu deosebi au fost însămânţate cu orz
struire a socialismului ; „Ordinul Mun siliului Central al Sindicatelor, Eugen şi grîu aproape 100 ha.
cii" clasa I-a, (ov. Willam Szuder, pen Matyas, adjunct al ministrului mine ri tă însufleţire pentru terminarea recoltării culturilor Printre fruntaşii la efec
tru merite deosebite în muncă; „Ordi lor şi energiei electrice. tuarea muncilor din aceas
nul Muncii" clasa I-a, prof. Constan ii prăşitoare şi pentru urgentarea însămînţării cereale tă campanie se numără co
tin Teodorescu şi „Ordinul Muncii“ Tovarăşul Avram Bunaciu a felici l o r păioase de toamnă. Iată citeva aspecte din mun lectiviştii Marioara Maier,
clasa a II-a, prof. univ. Gheorghe Călu tat pc cei decoraţi în numele G.G. al Partenie Olar, Ioviţă Do.
găream!, cUstinşi pentru merite deo P.M.R., Consiliului de Stat şi guver cea harnică a oamenilor muncii de pe ogoare. brei şi alţii.
sebite în activitatea didactică şi de nului şi le-a urat noi succese în acti
cercetare ştiinţifică ; „Ordinul Muncii" vitatea viitoare. G.A.S. B1RCEA crare executată pînă acum M. ŢIC
clasa l-a, tov. Marcel Locar pentru pe mai mult de jumătate
contribuţia la organizarea şi dezvolta Luînd cuvîntul din partea celor deco Plnă ieri, 11 octombrie, din suprafaţa ocupată cu corespondent
rea activităţii de arhitectură şi siste- raţi, tov. Ion Nistor a mulţumit pentru la gospodăria agricolă de această plantă, precum şi
înalta apreciere adusă muncii tor. stat din Bîrcea, de pe raza pentru pregătirea terenului G.A.S. PRAŞTIE
oraşului regional Deva, au in vederea însămînţărilor
(Agerpres) fost însămânţate cu orz 176 de primăvară. In acest Colectivul de muncitori
ha. din cele 235 planifica scop, pînă la 11 octombrie şi tehnicieni de la gospo
S-au deschis cursurile universităţilor te, precum şi 20 ha. cu se au fost executate arături dăria agricolă de stat din
serale de marxismdenmism cară furajeră. aldinei de toamnă pe Orăştie, depune eforturi
206 ha. . sporite pentru terminarea
La Deva citoare, conducătorul poporului Lucrătorii din secţia de mase plastice de la F. C. Orăştie acordă o ma Pentru obţinerea unei grabnică a lucrărilor agri
In opera de construire a socia re atenţie îmbunătăţirii calităţii produselor. Ei au reuşit să reducă rebutul re producţii sporite, 141 ha. B. SABIN cole de toamnă. Pînă in
Ieri după-amiază s-au deschis lismului“, a fost predată de tov. cultivate pînă acum cu orz prezent s-a strâns recolta
la Deva cursurile Universităţii Petru Furdui, prim-secretar al cuperabil sub cifra admisă şi să îmbunătăţească simţitor calitatea. De la în şi secară au fost îngrăşa corespondent de porumb de pe 62 ha. din
serale de marxism-leninism, sec Comitetului regional de partid. ceputul anului şi pînă acum, nu s-a primit nici o reclamaţie din partea benefi te cu 43 tone de superfos- cele 85 ha. cultivate, reali-
ţia economie anul II. D u p ă ciarilor. fat şi nltrocalcar. Ingrăşă- G.A.C. BRANIŞCA zînd o producţie medie de
cuvîntul introductiv, cur:.;.i- La Hunedoara mintele au fost împrăştia 3.160 kg. boabe la ha.
ţil, împreună cu lectorii Co Şeful de schimb loan Pelrică din secţia mase plastice a fabricii chimice te mai ales pe acele tere Fiind sprijiniţi şi îndru
mitetului regional de partid Zilele acestea s-au des Orăştie le explică operatorilor chimişti Constantin Popeseu. şi Petre Drăgan nuri care anul acesta s-au maţi permanent de către Paralel cu recoltările S-a
care lucrează în raza ora chis şl la Hunedoara cursu modul cum trebuie reglată maşina pentru a scoate produse de bună calitate. dovedit că au o fertilitate organizaţia de partid, pregătit şi terenul. S-au
şului Deva şl propagandiştii rile Universităţii de mar- mai scăzută. membrii gospodăriei agri arat pînă în prezent 518
de la cursurile de studiere a ha. şl s-au încorporat in
Istoriei P.M.R. şl Statutului xism-leninism, secţia econo Realizîndu-se zilnic la cole colective din satul sol 3.150 tone îngrăşămin
mie anul I. Aici cursurile semănat o viteză de peste Brănişca, raionul Ilia, de te organice şi 64 tone în
P.M.R., invitaţi la deschidere, sint urmate de peste 80 de 20 ha., există garanţia că pun eforturi susţinute pen grăşăminte chimice.
au audiat două din lecţiile pre tovarăşi selecţionaţi dintre ac semănatul culturilor de
văzute in programul cursului. tiviştii de partid şi de stat, ca toamnă va fi terminat pînă tru urgentarea lucrărilor O atenţie deosebită s-a
dre din economia oraşului re cel mai tîrziu la 14 octom. agricole din această cam acordat şi executării în
Prima lecţie „P.M.R., partid gional Hunedoara etc. brie. panie. Datorită bunei or epoca optimă a însămînţă
marxist-lenînîst el clasei mun. rilor. Drept rezultat, pînă1
Concomitent cu însămîn. ganizări a muncii, colecti în prezent au şi fost semă1«
ţările,, la G.A.S. din Bîr viştii au reuşit să recolte nate eu orz, secară şl bor-
cea se dă bătălia pentru ze cartofii de pe întreaga ceag 329 ha.
recoltarea porumbului, lu- suprafaţă şi porumbul de
pe mai mult de 100 ha. Pa Ing. I. FÎNTÎNA
ralel cu această lucrare,
corespondent
