Page 34 - 1962-10

vim. *
a-'-TOasHttOTţTrf'aMHnaMtt
La întreprinderea de panificaţie D e v a
Calitatea pîinii, mereu
în atenţia colectivului
In ultimul timp datorită uhor mă­
suri tehnico-orgnuizatorice, colectivul
întreprinderii de panificaţie din Deva
a obţinut o scrie de succese privind
îmbunătăţirea sortimentelor de pani­
ficaţie; îndeosebi la produsele de
franceiarie şi specialităţi. In unită­
ţile de producţie de pe raza oraşului
Deva se produc 14 sortimente de pa­
nificaţie din cele mai solicitate de
populaţie. In cele 28 de unităţi de
deservire a populaţiei poţi găsi pe
lingă pline şi specialităţi cum ar fi :
chifle, cărnuri, franzele, covrigi, îm­
pletituri, cozonaci ardeleneşti, chifle
Borsic, cozonaci cu cafea, ele.
Pentru o creştere simţitoare a ca­
lităţii acestor produse colectivul de
muncă de aici se preocupă îndea­
proape. In laboratorul fabricii, dotat
cu aparate necesare cercetării princi­
palelor caracteristici ale fainelor, se
fac analize minuţioase. In urma a-
cestor analize se stabilesc gradul de
umiditate, conţinutul de amidon şi
gluten, pentru a se putea folosi re­
ţeta de fabricaţie cea mai corespun­
zătoare.
Aceste reţete se afişează în secţiile
de fabricaţie pentru o urmărire a-
tentă a procesului tehnologic. De ase­
menea pentru îmbunătăţirea produ­
selor de panificaţie este afişat şi un
grafic de sincronizare a frământării
aluaturilor în care este prevăzut tim­
pul optim de frământare şi dospire a
maielei şi aluatului, precum şi un
tabel care indică cantităţile de sare
necesare fiecărui produs în parte.
Urmărind şi respectînd cu stricteţe
indicaţiile tehnologice dale de labo­
rator şi de tehnicienii fabricii s-a
îmbunătăţit calitatea produselor dc.\
ţranzelărie. Succese de seamă privind
îmbunătăţirea calităţii acestor produse
au obţinut Gheorghe Bîra şi Glieor-
ghe Lădar, cocă'ori, Ion Alba II —
ajutor frămînlălor şi alţii.
Cînd se manifestă
negiijenţă
Nu In aceeaşi măsură. însă,
muncitorii de aici îşi aduc con­
LA © R E L E D E A U D IEN ŢE
Zi de audienţe la Comitetul executiv
al Sfatului popular al oraşului regio­
nal Hunedoara. Aici s-au prezentat nu­
meroşi cetăţeni pentru a rezolva anu­
mite treburi personale sau de interes
obştesc. Orele de audienţă sînt fixate
în patru zile dili Să'ptămînă. Progra­
mul lor esU afişat la Ioc vizibil, ast­
fel că cetăţenii ştiu precis cînd anume
pot veni să-şi rezblve problemele.
Cetăţenii vin aici cu multă încre­
dere convinşi fiind că cererile lor vor
fi rezolvate. Unele se rezolvă pe loc,
altele necesită timp de studiu şi re­
zolvare.
Cererile care nu se rezolvă imediat,
sînt notate intr-un caiet special. De
pildă, în caietul tov. Viorel Stoica, pre­ plu. Un cetăţean a adresat comitelu
şedintele Comitetului executiv al Sfa­
tului popular orăşenesc an fost notate
372 de 'cereri, majoritatea lor fiind re­
zolvate.
Dar mulţi cetăţeni se adresează sfa­
tului popular prin scrisori. Acestea sînt
urmărite cu grijă pentru a fi rezolvate
în timp de 10 zile. ConSrtltînd registrul
unde sînt înregistrate cererile şi sesi­
zările, se poate spune că majoritatea
lor ay fost rezolvate la timp. Cetăţe­
nii din strada Aurei Vlaicu, de exem-
pilu, au cerut să se repare un canal
Schimbat di miine al uzinet©
Secţia sculărie a Uzinei metalurgice
ÎUn Gtigir. O hală spaţioasă, în care
X«ci de maşini moderne, strunguri,
maşini de rectificat, freze univer­
sale şi altele, sînt aliniate pe rîn-
'duri ca băncile intr-o şcoală. Şi a-
semănător elevilor ce stau atenţi în
bănci, aici, in faţa maşinilor, îm­
brăcaţi in halate albastre ori cenu­
şii, stau concentraţi cei ce le mînu-
iesc eu pricepere, muncitorii. Ală­
turi de aceştia, urmărindu-i preocu­
paţi ori chiar manevrând sub supra­
vegherea lor complicatele maşini,
i-am găsit pe cei ce alcătuiesc
„schimbul de mîine al uzinei“. Aşa
le spun muncitorii, cu dragoste şi
mândrie în acelaşi timp, celor ce îşi
completează şi desăvirşesc cunoştin­
ţele cu ajutorul lor, ucenicilor şcolii
profesionale din localitate care îşi
fac orele de practică prevăzute de
programă în secţiile uzinei.
— Tinerii aceştia, ne spunea un
muncitor mai vîrstnic vorbind de
ucenici, sînt cei care vor da conti­
nuitate muncii noastre. Vor alcătui
o generaţie de muncitori harnici şi
pricepuţi. Partidul şi guvernul le-a
Creat cele mai bune condiţii să a-
jungă astfel. Şi vor ajunge...
La fiecare pas în secţia amintită,
ca şi în celelalte secţii ale uzinei,
le impresionează dragostea părin­
tească, căldura cu care sînt înconju­
raţi ucenicii de colectivul dc mun­
citori, tehnicieni şi ingineri, grija cu
care Ii se împărtăşesc cunoştinţele
practice.
Ne-am apropiat de strungul la
care lucrează tovarăşul Ieskel !lu­
do!!. L ce1 mai vîrstnic muncitor al
sculăriei De la el au învăţat tai­
nele meseriei de strungar multe ge­
neraţii de tineri cari în prezent lu­
crează la U.M.C. sau la alte uzine
din ţară ca muncitori calificaţi, mai­
ştri şi ingineri. Acum studiază a-
tribuţia Ia îmbunătăţirea calită­
ţii plinii integrale. Vizitând sala
de depozitare a fabricii de pline
din Deva se observă în rafturile
portante cantităţi de pline prea
prăjită, ou un aspect exterior
care lasă de dorit. .
De multe ori pe poarta fabri­
cii Iese pline insuficient coap-
tăi Zilele trecute In magazine şi
chiar în depozit s-au găsit can­
tităţi de pline integrală al că­
rui termen de coacere nu a fost
respectat, fapt ce a dus la o
calitate necorespunzătoare. Se
constată că o serie de lucrători
care au muncit în acest schimb
au dovedit o neglijenţă totală
pentru respectarea reţetei opti­
me de fabricaţie. Iată aşadar
unde duce lipsa de răspundere
a iul Ioan Resiga, Ion Malea şi
Jivko Ştefanovici. O mare vină
In această privinţă revine şi la­
borantelor, şefului de fabrică şl
de schimb, care n-au urmărit
şi analizat cu rigurozitate cali­
tatea pîinii fabricată.
Faţă de această situaţie con­
ducerea întreprinderii de pani­
ficaţie, sub îndrumarea organi­
zaţiei de partid, trebuie să ia
măsuri de reactivare a întrecerii
socialiste pe bază de obiective
mobilizatoare, oare să ducă la
o îmbunătăţire substanţială a
calităţii produselor de panifi­
caţie. In atenţia organizaţiei de
partid şi a conducerii fabricii
trebuie să stea tot timpul che­
marea adresată de C.C. al
P.M.R. şi Consiliul de Miniş­
tri al R.P.R. tuturor lucrăto­
rilor din panificaţie privind îm­
bunătăţirea calităţii pîinii şi
creşterea numărului de sorti­
mente.
colector care în timpul ploios se umple
cu apă prezentînd pericol de a dete­
riora blocurile. Alţi cetăţeni au cerut
repararea zidului de Ia un bloc de
pe strada G. Davilia nr. 23. Gonstatînd
pe teren temeinicia celor sesizate, co­
mitetul executiv a luat măsuri pentru
remedierea deficienţelor.
Trebuie arătat însă că în activita-
Din activitatea
sfaturilor populare
tea sfatului popular al oraşului re­
gional Hunedoara, în rezolvarea cere­
rilor oamenilor muncii se manifestă
şi unele deficienţe. Este vorba în pri­
mul rînd de faptul că unele probleme
sînt rezelvate superficial îaiâ un exem­ meria a rezolvat unele probleme, dar
lui executiv o scrisoare în care arăta
că este necesar să 'fie deschis în apro­ audienţă. Tocmai de aceea este de do­
pierea gării un chîbŞC alimentar 'de
unde locatarii noilor blocuri să se
poată aproviziona. In caietul unde a
fost înregistrată scrisoarea respectivă, întrutotuî programul stabilit. Comite­
Ia rubrica modul de rezolvare, este tre­ tul executiv al Sfatului popular al ora­
cut : „S-au luat măsuri pentru amena­
tent, împreună cu ucenicul Gheor-
ghe Budi din anul II — strungari,
schiţa unor bacuri pentru refularea
pieselor la forjă. Mai bine zis vrea
să vadă cum se descurcă tînurul în
reţeaua complicată a liniilor, curbe­
lor şi cifrelor de pe schiţă. Dar a-
ccsta e tare la teorie. Anul şcolar
ÎNSEMNĂRI
DE REPORTER
trecut, de pildă, l-a absolvit cu me­
dia 9. Aşa că Ia întrebările munci­
torului dă răspunsuri bune. Tovară­
şul Ieskel e mulţumit. Dar nu-l laudă
încă ,pentru că...
—- Hai să vedem ticv.m practic, la
strung.
Şi ucenicul, îndrumat îndeaproape,
lucrează şi de data ateasta bine. Pie­
sa ieşită din strung e verificată cu
şublerul, dimensiunile ei sint com­
parate cu indicaţiile prevăzute de
schiţă.
— Nu-i rău, băiete, nu-i rău...
Bătrînul Ieskel e zgîrcit la laude.
„Să nu şi-o ia in cap“, aşa zice el.
Dar ucenicul ştie că dacă tovarăşul
Ieskel a spus că nu-i rău, apoi cu­
vintele astea valorează mai mult de­
cât orice landă. Drept răspuns se
apleacă cu şi mai multă atenţie asu­
pra strungului, sub privirea calmă, bu­
nă, părintească, a bătrânului mun­
cilor.
Gheorghe Budi a lucrat şi alte
piese cu tovarăşul Ieskel, pentru ma­
şinile de cusut, pentru maşinile de
frezat etc. îndrăgeşte meseria, se
străduieşte să aplice cele învăţate
teoretic în practică. S-a ataşat de co­
lectivul de nimicitori al uzinei.
-— Dorinţa mea cea mai fierbinte,
nm iw nr W tim iis w ifim
3 razaa^^r^r.s:wc^r^f?r^:'r;La^ «%wl/'Bn(SBBEEQ9MHBREfBRSMni8SSH9BRnxi9BllBBIi
Despre aprovizionarea
centrelor de desfacere
Deşi întreprinderea beneficia­
ză de un parc de maşini sufi­
cient şi de lâdiţe pentru trans­
portul produselor, totuşi apro­
vizionarea se face defectuos. De
multe ori dimineaţa pe la ora
şapte şi jumătate şi uneori
chiar ia ora 8 ia franzelăria din
noul cvartal nu se găsesc specia­
lităţi <chifle, cornuri, covrigi şi
cozonaci). Conducerea întreprin­
derii de panificaţie ştie că ce­
rinţele în orele dimineţii sint
mari. Dar fiindcă aceste pro­
duse lipsesc, populaţia este ne­
voită să renunţe Ia chifle, cor­
nuri ete.
Se poate obiecta şi la felul în
care sînt transportate franzelele
şi alte produse. Deşi sînt puse
în lădiţe speciale ele ajung la
magazine deformate, turtite sau
chiar rupte, avind un aspect ne­
plăcut. Aceasta se întimplă din
cauza supraîncărcării maşinii,
neglijenţei cu care pîinea este
manipulată şi transportată.
Pentru reglementarea situaţi­
ei, întreprinderea de panificaţie
are datoria să studieze şi să în­
tocmească un grafic orar de a-
provizionare a magazinelor.
Graficul va trebui să fie respec­
tat cu rigurozitate, iar dimineaţa
cînd populaţia solicită produse
de specialitate, magazinele să
fie aprovizionate din belşug.
Se impune de asemenea, o îm­
bunătăţire simţitoare a atitudinii
personalului de deservire din
centrele de desfacere a produse­
lor panifícate. Atenţie' faţă de
cumpărători, dorinţa sinceră
de a servi în mod exemplar, ati­
tudine cuviincioasă, respect, şi pa­
siune în muncă, iată ce trebuie
să caracterizeze pe fiecare lu­
crător din sistemul panificaţiei.
A. OARGĂ
jarea unei unităţi alimentare lîngă blo­
curile de la gară“. In realitate această
unitate nu s-a deschis. Iată deci, că
unele cerinţe care se pot rezolva sînt
tratate cu uşurinţă.
De obicei cetăţenii vin în audienţă
în număr mai mare în zilele de vineri.
Acest lucru se explică prin faptul că
în ziua respectivă primeşte în audienţă
tov. Viorel Stoica, preşedintele Comi­
tetului executiv al Sfatului popular oră­
şenesc. Dar nu întotdeauna tov. Stoica
respectă programul de audienţe. Une­
ori tov. Viorel Stoica Iasă „înlocui­
tor“. Aşa a procedat şi în ziua de 5
octombrie cînd a fost înlocuit de tov.
Abel Simeria, şeful secţiei comerciale
a sfatului popular. E drept că tov. Si­
pe multe n-a putut să le rezolve. Aceas­
ta a nemul; uit pe cetăţenii veniţi la
rit ca tovarăşii care sînt programaţi
pentru a primi cetăţenii în audienţă să
le acorde toată atenţia, să respecte
şului regional Hunedoara are datoria
să depună mai multe eforturi în rezol­
varea cererilor oamenilor muncii.
V. ALBU
ne-a spus el este aceea dc a lucra
aici, alături de muncitorii ce mu
îndrumă, în aşa fel incit să nu Ic
fie niciodată ruşine de mine.
Astfel de cuvinte am întîlnit şi la
ceilalţi ucenici ce fac practica în sec­
ţia sculărie, ca Remtis Herban, din
anul II — rectificatori, Dorin Rin-
ghet. anul 11 — lăcătuşi, Virgil Bar-
na, anul II — frezori, Ioan Tibi-
rean, anul 111 — strungari şi alţii.
Cei din schimbul de mîine al ti­
Muncitorul Ieskel Rudolf verifică piesa executată la strung
do ucenicul Gheorghe Budi.
W Jr.'. "RV^ ^
Echipa de dansuri a căminului cultural din Slngăttn, raionul Sebeş, este bine cunoscuta
in întreaga regiune. Ea a prezentat numeroase spectacole care au fost apreciate atlt pe scena că­
minului cultural din localitate cît şi pe alte scene din regiune.
!L7& §.€€!><%!L^ IP R «ID >lU C Ym iL»IR i
alegem a grijă plante premergătoare
In anul acesta gospodăria a.
gricolă colectivă din Hărău, ra­
ionul Ilia, a obţinut de pe întrea­
ga suprafaţă cultivată cu griu o
producţie de 2059 kg. la ha. Pen­
tru a cunoaşte metodele folosite
de colectiviştii din Hărău, am
adresat tov. Petru Raita, pre­
şedintele gospodăriei colective
cîteva întrebări. Iată ce ne-a
relatat:
„Sînt mulţumit că am oca­
zia să împărtăşesc din expe­
rienţa noastră în cultivarea griu­
lui. La învăţămintul agricol de
masă, cît şi din experienţa noas­
tră, ne-am însuşit multe cunoş­
tinţe despre cultura acestei plan­
te, care aplicate apoi în practi­
că, ne-au ajutat să realizăm pro­
ducţii ridicate. Noi am învăţat
că griul, ca orice altă plantă de
cultură, dă rod bogat dacă îi
sirii respectate toate nevoile saie
de hrană, apă, aer şi lumină.
Aceste cerinţe pot fi satisfă­
cute numai atunci cînd terenul
este bine pregătit, cînd planta
premergătoare lasă în sol sufi­
ciente substanţe nutritive. Cu-
noseînd aceste condiţii, fără de
care nu pot fi realizate recolte
bogate, noi ne-am străduit să
amplasăm culturile de griu pe
acele parcele care îndeplinesc
condiţiile cerute. Consiliul de
conducere al gospodăriei şi bri­
gadierii s-au sfătuit şi au sta­
bilit din timp terenurile pe care
trebuie să se însămânţeze griul
în toamnă. Cea mai mare supra­
faţă de griu a revenit în cultură
după diferite plante premergă­
toare ca borceag, trifoi, porumb
etc. Cea mai mare suprafaţă a
revenit insă după leguminoase,
care s-au dovedit a fi cele mai
favorabile culturii griului.
Terenul a fost arat îndată
după recoltarea culturii premer­
gătoare, iar înainte de însămîn-
ţare a fost discuit, lucrare prin
care solul a fost bine mărun­
ţ ii Paralel cu arăturile, ne-am
procurat sămânţa cit şi substan­
ţele necesare tratării ei împo­
triva diferiţilor dăunători. Să­
mînţa am ales-o din soiurile de
înaltă productivitate: Punea,
zinei, ucenicii, nutresc o dorinţă fier­
binte, rod al educaţiei şcolii noi, al
strînsei legături cu colectivul de mun­
citori harnici al uzinei: aceea de a
fi prin munca lor cit mai folosi­
tori patriei, lnvăţînd perseverent, te­
meinic, ascultînd şi punînd îji prac­
tică sfaturile cadrelor didactice şi
ale muncitorilor pe lîngă care lu­
crează, dorinţa lor va deveni, cu
siguranţă, o realitate.
V. CHIŞ
«u
Seorospelka, Bezostaia şi Ha-
rach. Toate soiurile au fost cul­
tivate în aceleaşi condiţii pen­
tru a vedea care din ele se adap­
tează mai bine condiţiilor locale
din gospodăria noastră. Avind
un ajutor preţios din partea
Staţiunii de maşini şi tractoare
din Dobra, am reuşit să execu­
tăm însămînţarea griului în pe­
rioada optimă. Terenul fiind
bine mărunţii a favorizat răs-
pîndirea uniformă a seminţei în
sol, fapt ce a determinat şi o
răsărire fără goluri. In primă­
vară griul nostru a început să
vegeteze bine. Cu toate acestea
noi l-am ajutat printr-o gră-
pare cu grapa reglabilă, lucra­
re care a distrus crusta formată,
a ajutat foarte mult la dezvol­
tarea lui. La timpul potrivit am
plivit buruienile din griu.
A sosit şi vremea recoltării.
Eram nerăbdători să terminăm
recoltatul ca să cunoaştem re­
zultatul muncii noastre. Stră­
dania ne-a fost răsplătită. Am
realizat 2.059 kg. griu la ha. de
Posturile de corespondenţi
voluntari sie comunică:
G.A.C. BALOMIR
In e©nflinuă dezvolîare
Colectiviştii din Balomir, raionul
Orăştie, ştiu că sectorul zootehnic este
aducător de mari venituri. Aşa se tace
că în acest an ne-am propus să spo­
rim simţitor efectivul de animale. Nu­
mărul de bovine, porcine şi ovine la
sfîrşitul acestui an va ii dublu faţă de
cel de anul trecut. Aducătoare de veni­
turi este şi creşterea păsărilor. Dacă
anul trecut gospodăria n-a avut dc-
cît 22 de gîşte, acum numărul lor tre­
ce de 300. Venitul din sectorul zooteh­
nic va depăşi anul acesta suma de
335.000 lei. 1
ANGHEL’ AVRAM
preşedintele G.A.G.
Mufrefuri pentru iarnă
Dezvoltarea continuă a sectorului
zootehnic impune şi asigurarea de nu­
treţuri în cantităţi îndestulătoare pen­
tru animale pe timp de iarnă. De
aceea, noi am acordat o atenţie deose­
bită însilozării de furaje. Pînă acum,
s-au însilozat peste 300. tone de po­
rumb furajer, capitule de floarea-soa-
reiui, foi dc varză şi alte resturi de
ia grădina de zarzavaturi.
TEOFIL ZINCA
brigadier
Hărnicia consftriî6fc?ntar
In cadrul gospodăriei agricole colec­
tive din Balomir vor fi date în folo­
sinţă anul acesta noi construcţii. Zilele
acestea urmează să fie terminate ieslcie
ia grajdul nou ce are o capacitate dc
50 capete. De asemenea sînt aproape
gata remiza peniru atelajele gospodă­
riei şi un patul cu o capacitate de 20
vagoane.
ION IOSlF
brigadier
G.A.C. RĂHĂU
Ar ăîuri
pertl5”u însămîîîfari
.Gu sprijinul mecanizatorilor, k G.A.G.
din Răhău, raionul Sebeş, se vor efectua
arături pentru însămînţarea culturilor
de toamnă pe o suprafaţă de 430 ha.
Pînă acum s-au arai aproape 300 ha.
iar pentru îngrâşarea terenului au fosi
transportate 1.050 tone gunoi de grajd
şi alte îngrăşăminte chimice pe o su­
prafaţă dc 55 ha.
IOAN CENUŞA
preşedintele sfatului popal ar
comunal
Condiţionează 'sămînţa
Obţinerea unei recolte bogate este
determinată şi cit* condiţionarea semin­
ţelor. De aceea colectiviştii din Răhău
au acordat atenţia cuvenită acestei pro-
EaGars«zssL?n2ttMrc5ra?ţ?irL:iM^^
pe întreaga suprafaţă. Aceasta
ne-a întărit şi mai mult covin-
gerea că respectarea regulilor
agrotehnice duce la rezultate cu
care ne putem mîndri.
Planta premergătoare, are un
rol deosebit. Spun acest lucru
deoarece, cu toate că pregătirea
terenului, însămînţarea şi între­
ţinerea culturii în timpul vege­
taţiei le-am făcut la fel pe În­
treaga suprafaţă de 117 ha., pro­
ducţia a fost diferită de la par­
celă la parcelă. Astfel, pe tar­
laua „Sîgheti“, în suprafaţă de
11 ha., culţivînd soiul Ponca
după trifoi, am realizat 3.000 kg.
griu la ha. în timp ce pe tarlaua
„Moara Totului“, pe care a fost
cultivat în anul precedent po­
rumb, nu am realizat decât 1.700
kg. grâu la ha. Producţie bună,
de peste 2.600 kg. griu la ha„
am realizat şi pe tarlaua „Ţe-
lini“. Aceste constatări ne-au
determinat ca în acest an să în.
sămînţăm o suprafaţă şl mai
mare de griu după leguminoase“.
I. COŞTEA
bleme. El au condiţionat 90 tone şi au
tratat peste 40 tone de seminţe.
VASILE VULOU
secretarul organizaţiei de partid nematograful „Ilie Pintilie“ ;
din G.A.G.
R ecoltarea culturilor
da toamnă
Din plin se lucrează şi la recoltarea
culturilor de toamnă. Zilnic intră în
hambarele gospodăriei însemnate canti­
tăţi de porumb de pe cele 370 ha. în­
să mînţa te cu această cultură. Sfecla fu­
rajeră de pe suprafaţa de 12 ha. se
transportă la gropile de însilozare.
PETRU FLOCA
preşedintele G.A.G. matograful „Muncitorul“ ; ILIA:{¦
ASîa acfîviîăfi
Paralel cu recoltarea porumbului se — cinematograful „23 August“.
continuă acţiunea de însilozare a co­
cenilor în amestec cu vreji de dovleci
şi capitule de floarea-soarelui. Pînă
acum au fost însilozate aproape 700
lone de furaje şi sînt pregătite mari
cantităţi de frunzare.
• Consiliului de conducere al gospo­
dăriei a hotărît plantarea în toamna
aceasta a viţei de vie de soiuri supe­
rioare pe o suprafaţă de 5 ha. Opera­
ţia de desfundare a terenului este
aproape terminată. La această acţiune
şi-au adus contribuţia şi mecanizatorii
de la S.M.T. Miercurea.
GHEORGHE IRIMTE
contabil
La concursul Pronoexpres nr. 40
din 3 octombrie 1962
lin participant din Deva a cîştigat suma de 48.348 Iei
(premiul I), iar altul din Brad suma do 26.188 lei (premiul
II).
Completaţi şi depuneţi cît mal multe buletine Frinioexpresl
GOSPODĂRII AGRICOLE COLECTIVE'
MEMBRI COLECTIVIŞTI!
DEŢINĂTORI DE OI!
in întreaga ţară se desfăşoară acţiunea de
C O N TR A C TA R E A L ÎN II
D IN PRODUCŢIA ANULUi 1963
* orvlracîaţs eu unităţile sau gu delegaţii D.C.A.
întreaga producţie de Israă da pe oile ca le deţineţi.
Prin sisiemui de comVacfrări beneficiaţi de:
— preţuri avantajoase
— împrumut de 40 la sută din valoarea
contractului încheiat
— scutire de cote
— prioritate la terenurile de păşunat
Surplusurile dc lină din producţia anului 1962 le puteţi
valorifica în condiţii avantajoase, vînsîndb-le unităţilor D.C.A.
Ia preţurile de achiziţie.
is+ w .rjii-xci nnc.-rt.u,--*
Nr. 2425
r
sin mosB&ftULb e
13 OCTOMBRIE 1962
PROGRAMUL I: 5,40 Jocuri popu­
lare romîneşti; 6,07 Program de val­
suri ; 6,20 Emisiunea pentru s a te ; 6,30
Melodii populare romîneşti; 6,45 Salut
voios de pionier; 7,10 Dansuri da es­
tradă; 7,30 Sfatul medicului: Gutu­
raiul ; 7,45 Gîntece; 8,00 Sumarul pre­
sei centrale ; 8,08 Muzică uşoară ;
8.30 Piese simfonice ; 9,00 Roza via­
turilor ; 9,25 Gîntece pentru cei mici;
9.40 Melodii de estradă; 12,20 Album '
sportiv; 12,30 Piese distractive de mm
zică uşo ară; 14,00 Solişti sovietici in-'
terpretînd muzică de estradă; 14,30
Gîntă orchestra de muzică populara
a Ansamblului de cîntece şi dansuri
„Giocîrlia"; 15,45 Să citim împreună
„Aur şi nisip“, volum de schiţe de
scriitorul englez James Aldrîdge ; 16,10(1
Melodii populare romîneşti interpre­
tate al fluier; 16,15 Vorbeşte Mos­
cova; 17,10 Muzică din opere inter­
pretate de solişti rom îni; 17,50 Ştiin-'
ţa în slujba păcii; 18,00 Gîntă or­
chestra Andre Kostelanetz; 18,30 Pro­
gram muzical pentru fruntaşi în pro­
ducţie din industrie şi agricultură;
19,00 Scrisori din ţa ră ; 19,30 Muzică
de dans; 20,15Gîntă Maria T ănase;
20.30 Muzică de dans.
PROGRAMUL I I : 12,35 Muzică
populară romînească interpretată de
Lucreţia Giobanu şi violonistul F lorea;
G ioacă; 13,00 Seîecţiuni din operete;
13.40 Muzică uşoară; 15,00 Muzică!
populară romînească şi a minorităţi-j
lor naţionale; 16,10 Solişti de muzică
populară romînească, premiaţi la cei
de-al VIMea Festival Mondial de la
Helsinki; 17,00Muzică de estradă;
18,05 Opereta „Vocvodul ţiganilor“ dc
Johann Strauss — montajmuzical-lî-
terar ;-^<!9,30 Pe teme internaţionale;
19.40 Estrada artistului am ator; 20,00
Muzică de dans; 20,40 Din cete mai
iubite melodii populare romîneşti;
21,15 Muzică de dans.
BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO­
JURNALE: 5,00; 6,00; 7,00; 1100-
18,00; 17,00; 20,00; 22,00; 23,50 (pro­
gramul I ) ; 12,00; 14,00; 16,00; 18,00;
21,00; 23,00 (programul ÎI).
---- ®------
13 .GC/TOMBRIE 1962
D E V A : Lacrimi tîrzii — cine­
matograful „Patria“; HUNEDOA­
RA : Lăsarea nopţii — c i­
nematograful „Victoria“ ; P E ­
TROŞANI : Cartierul viselor —
cinematograful „Al. SaMa“ ; A -
cord final — cinematograful „7
Noiembrie“ ? ALBA. IULIA : A-
venturţle ivi Kroş — cinemato­
grafía „Victoria“ ; Volga-Volga
— cinematograful „23 August“ ;
SEBEŞ: Qnvul amfibie — cine­
matograful „Progresul“ ; Nu
vreau să mă însor — cinema­
tograful „M. Sadoveanu“ ; o-
RJfŞTÎE i Frumoasa america­
nă — cinematograful „v. Roar-
tă“ j Procesul maimuţelor — c i­
nematograful „Flacăra“ ; SIME­
RIA: Plăcerile oraşului — ci­
B R A D ; După doi iepuri —¦
cinematograful „Steaua ro­
şie“ ; HAŢEG Lumină la fereas- '
tră — cinematograful „Popular“ : >¦
LO N E A : Pace noului ve­
nit — cinematograful „M i­
nerul“'; TE IU Ş : Cetatea Hu-
ramzamin — cinematograful
„V; Roaită“; ZLATNA : Bătălie :
în marş seria I şi II — cine­
Mai tare ca uraganul — cinema- .
tograful „Gh. Dofa" ; APOLDUL !
DE SUS : Poveste sentimentală ;
PENTRU 24 ORE
Vremea se menţine călduroasă, cu
cerul mai mult senin. Temperatura sta­
ţionară, ziua va li cuprinsă între Î9
şi 23 grade, iar noaptea între 3 şi 9
grade. Vînt potrivit din sectorul vest
şi nord-vest .
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme uşor nestabilă, cu cerul va­
riabil. Temperatura staţionară.
Mi. <u.-** -**.-<iv-Vb.