Page 35 - 1962-10

Nr. 2425
caasxzîiKKiiB îKC 'XT^ieîflţcTC iicKrapiEîs s s i sia a i ea m B B s e e e a a a m
flOHM&n RE PARE DE SEftMft SI ALE6ERI ÎN OBOUtiZAŢIILE P E ____
Com bativitate şi intransigentă
faţă de lipsuri
Membrii fi candidaţH de partid de s-au realizat economii peste pian in lipsă de control asupra îndeplinirii sar­
la Fabrica de teracotă din Deva erau
cu tofii prezenţi in sala clubului. A-
vea loc un eveniment important in
viata organizaţiei de bază — aduna­
rea generală pentru darea de seamă
şi alegerea noului birou. Fiecare din­
tre ei venise aici pătruns de răspun­
derea şi totodată de dorinţa de a
participa activ la dezbaterea celor mai
principale probleme ale procesului de
producţie, ale vieţii interne de partid.
Sficienfa unor măsuri
luate ia timp
Darea de searn.1 prezentată de tov.
Torok Andrei, cit şi discuţiile purtate
în jurul ei, au scos în evidenţă
faptul că de la alegerile din anul
trecut şi pînă în prezent organizaţia
de bază şi-a îmbunătăţit activitatea,
s-a preocupat în mai bună măsură de
problemele producţiei, luînd unele mă­
suri eficiente pentru mobilizarea colec­
tivului de muncitori la realizarea şi de­
păşirea planului, la îmbunătăţirea ca­
lităţii produselor şi reducerea preţului
de cost. Printre măsurile luate în acest
scop se numără şl repartizarea de sar­
cini fiecărui membru şi candidat de
partid. Unii tovarăşi ca Mariş Teodor,
Doncea Ştefan, Gabor Miron şi alţii,
au primit sarcina să controleze, la lo­
curile lor de muncă felul cum se rea­
lizează planul, să vadă care sînt cau­
zele lipsurilor nemotivale, a rebuturi­
lor şi să îndrume pe muncitori pentru
a da numai produse de calitate şi pen­
tru a-şi spori eforturile în vederea rea­
lizării unui volum cît mai mare de
economii. Majoritatea comuniştilor s-au
achitat cu răspundere de sarcinile pri­
mite. Mulţi dintre ei, printre care se
numără tovarăşii Poienar Petru, Mihoc
Florica şi alţii, au fost fot timpul exem­
plu însufleţitor în această privinţă.
Analizînd periodic în adunări gene­ vechiul birou de munca de propagan­ festive ca I Mai şi 23 August.
rale felul în care se înfăptuiesc sarci­
nile de plan, angajamentele luate în
ce priveşte reducerea preţului de cost,
organizaţia de bază a putut lua mă­
suri pentru a sprijini conducerea teh-
nico-administrativă, întregul colectiv
de muncitori în vederea înlăturării
unor deficienţe şi pentru a asigura bu­ ci politice de masă şi cUltural-ediica-
nul mers al întregului proces de pro­ tîve, activizarea colectivului gazetei de şi alte neajunsuri din activitatea or­
ducţie. Efectul măsurilor luate este ilus­ perete, asigurarea unei agitaţii vizuale ganizaţiei dc bază şi a vechiului birou.
trat de rezultatele obţinute îu produc­ eficiente etc.
ţie. in perioada ianuarie-septembrie a.c. De la acest stil de muncă defectuos cu curaj lipsurile este o dovadă că a
valoarea producţiei globale s-a reali­ pornesc ?1 alte neajunsuri ca : unilate­ crescut combativitatea comuniştilor, in­
zat Ia cahle de teracotă în proporţie ralitate şi slabă orientare în rezolva­ transigenţa faţă de lipsuri, răspunderea
de i 14,61 Ia sută, iar la preţul de cost rea unor probleme, activitate sporadică, cu care privesc problema îmbunătă­
Munca de partid.
la un nivel iot mai înai
Zilele trecute a avut toc adunarea
generală pentru dare de seamă şi ale­
geri a organizaţiei de partid de la
gospodăria agricolă colectivă din Simc-
ria.
In cadrul adunării, membrii şi can­
didaţii de partid au dezbătut eu simţ
de răspundere activitatea desfăşurată
de către organizaţia de bază pentru
consolidarea economico-organizatorică a
gospodăriei, pentru sporirea producţiei fruntaşi, îndeosebi a femeilor care în
agricole, pentru creşterea efectivului gospodăria noastră aduc o mare con­
de animale proprietate obştească, pen­
tru sporirea fondului de bază şi a avu­
ţiei obşteşti. Totodată ei au discutat
problemele legate de buna organizare
a muncii şi întărirea disciplinei, des­
pre respectarea obligaţiilor contractuale
şi despre multe alte probleme legate de
activitatea gospodăriei.
Darea de seamă şi participanţii la
dezbateri au subliniat succesele impors
fante obţinute de gospodăria din Si-
meria în ultimii ani. Ea are astăzi un
fond de bază care însumează 1.602.800
Iei şi un sector zootehnic puternic
dezvoltat. In acest an gospodăria a
livrat statului, pe bază de contract, în
afara celor aproape 100 tone de cereale
şi 60.000 litri lapte, 1.400 kg. lînă,
1.584 kg. brînză telemea, 23 bovine, 54
porci graşi şi 76 de oi. Din vînzarea
produselor vegetale şi animaliere s-au
realizat pînă acum venituri în valoare
de peste 300.000 lei.
Pentru a ajunge la aceste rezultate,
comuniştii au desfăşurat o activitate
bogată. La adunare s-a subliniat grija
biroului organizaţiei de bază pentru
repartizarea membrilor şi candidaţilor
de partid pe brigăzi şi echipe de lucru
astfel ca în fiecare brigadă să existe
şi să activeze cîte o grupă de partid.
— Este adevărat că organizaţia de
bază şi-a ţinut cu regularitate adună­
rile generale — a spus în cuvîntul său
tov. Iriraie Pavel şi s-au dezbătut pro­
blemele cele mai importante, legate de
bunu! mers al gospodăriei. Vreau să
arăt însă că deşi avem grupe de partid
în toate brigăzile, ele nu desfăşoară
întotdeauna o activitate pe măsura ce­
rinţelor şi mai ales nu sînt întotdeau­
na îhdeajuns de operative.
Aceeaşi părere şi-au manifestat-o în
legătură cu această problemă şi alţi
membri de partid care au subliniat că
în unele caiuri, tocmai atunci cînd se
simţea mai mult nevoia, grupele de
partid n-au depus suficient interes pen­
tru rnobiliz-area tuturor Colectiviştilor ia
lucru. Din această cauză — au spus
vorbitorii *— unele lucrări agricole din
campaniile de primăvară şi de vară
n-au putui fi executate în epooa ogtiffiă,
valoare de 30-000 fel­
Cînd biroul nu munceşf®
ca un colediv bine închegai
(Somuniştii din această organizaţie
nu s-au oprit însă numai Ia aspectele
pozitive din munca biroului, a întregii
organizaţii de bază. Ei au mers mai
departe, scoţînd în evidenţă şi lipsurile
care au existat în întreprindere şi mai
ales în activitatea vechiului birou, a
organizaţiei de bază. Unii participanţi
la discuţii ca tovarăşii Munteanu Gra-
ţian, Grecu Ştefan, Gabor Miron, Mi­
hoc Florica şi alţii, au apreciat că în
fabrică există încă multe rezerve care
nu sînt folosite. Dacă în activitatea or­
ganizaţiei de bază, a vechiului birou
nu ar fi existat şi o serie de deficien­
ţe, colectivul de muncitori al fabricii
putea fi mobilizat în şi mai mare mă­
sură la depăşirea planului, puteau fi
luate o serie de măsuri care să ducă
la creşterea productivităţii muncii şi la
reducerea continuă a preţului de cost.
Meritul comuniştilor constă în faptul
că ei au ştiut să pătrundă în csepţa
problemelor, au ştiut să scoată la iveală
cauzele principale care au constituit
o frînă în calea bunei desfăşurări a
activităţii organizaţiei de bază S-a sub­
linia că una dîn aceste cauze a fost sti­
hii defectuos de muncă aî vechiului birou.
Acesta nu a muncit ca un colectiv în­
chegat, sarcinile ce-i reveneau fiind
rezolvate de o singură persoană, de
secretarul organizaţiei de bază. Ge nu
făcut restul membrilor din birou dacă
de problemele vieţii interne de partid
s-a ocupat doar secretarul organizaţiei
de bază ? Ei se ocupau de rezolvarea
unor lucruri mărunte în timp ce sar­
cinile de bază ce stăteau în faţa bi­
roului şi a întregii organizaţii rămî-
neau ncrezolvate. lată un exemplu. Tov.
Munteanu Graţian, care răspundea în
dă şi agitaţie şi-a înţeles "Teşit sar­
cinile. El se ocupa cu r -rărea de
bilete la spectacole, neglijind principa­
lele sarcini ce le 3vea c a : organiza
rea muncii de educare marxist-lcninis-
tă a membrilor şi candidaţilor de
partid, organizarea unei susţinute mun­
— De Ia alegerile care au avut loc
anul trecut şi pînă în prezent noi am
primit în rîndul candidaţilor de partid
9 tovarăşi — spunea comunistul Ioan
Iordate. Alţi trei tovarăşi cărora le-a
expirat stagiul de candidatură au de­
venit membri de partid. ®red însă, a
continuat tov. Iordate, că în viitor va
trebui să acordăm o şi mai mare aten­
ţie atragerii în partid a colectiviştilor
tribuţie Ia executarea lucrărilor agri­
cole. Or, de problema primirii în partid
a femeilor ne-am ocupat prea puţin.
— Este un merit al biroului orga­
nizaţiei de bază — a arătat tov. Păun
Răvaş — că s-a preocupat cu grijă de
repartizarea de sarcini concrete tutu­
ror membrilor şi candidaţilor de partid.
Sarcina de partid este una din căile
cele mai bune, verificate de practică,
pentru antrena, a tuturor membrilor
şi candidaţilor de partid la viaţa de
organizaţie. In adunare s-a subliniat
că Avram Pcpcnar care a primit sar­
cina să desfăşoare muncă politică în
rîndul colectiviştilor care muncesc Ia
grădina de zarzavaturi, unde lucrează
ş! el, s-a achitat conştiincios de ea.
El este un bun exemplu în muncă, se
numără printre fruntaşii gospodăriei.
Acelaşi lucru l-au subliniat în cuvîn­
tul lor unii vorbitori şi în ceea ce pri­
veşte activitatea rodnică desfăşurată de
comunista Adela Gojocaru pentru mobi­
lizarea la lucru şi în diferite activităţi
obşteşti a tuturor femeilor din brigada
de ia Simeria Veche.
In adunare a fost însă criticat in­
ginerul gospodăriei, Iov. Segedy La-
dislau, care nu s-a achitat aşa cum
se cuvine de sarcinile încredinţate.
Un Ioc important în darea de sea­
mă şi în dezbateri l-au ocupat şi pro­
blemele privind preocuparea biroului or­
ganizaţiei de bază pentru îmbunătă­
ţirea muncii politice de masă desfă­
şurată de către cei peste 60 de agi­
tatori ai organizaţiei de bază, din 'rîn­ ră se vorbesc diferite limbi,
dul cărora s-au evidenţiat în perma­
nenţă comuniştii Ioan Munteanu, Irin-
ca Solomon, Nistor Munteanu, Ale­
xandru Popovici, Romaniţa Babiuc,
Dorim» Pop şi alţii.
Pe baza discuţiilor purtate în adu­
nare şi a propunerilor făcute de către
membrii şi candidaţii de partid, adu­
narea generală a adoptat o hotărîre.
îndeplinirea prevederilor acestei ho-
tărîri va duce cu siguranţă fa con­
tinua îmbunătăţire a muncii organi­
zaţiei de partid, la dezvoltarea şi în-
tărjres gospodăriei colective.
V. PÎŢAN
jL?BWLH»®EawsBas!ff^^ ,.,.^>wussffîzr&ai«traazzniEaBSBBE^
cinilor, lipsa de preocupare în ce pri­
veşte întărirea rîndurilor organizaţiei
de bază (în acest an nu a fost primit
nici un candidat de partid). De ce
preocupare faţă de rezolvarea proble­
melor ce stau în faţa organizaţiei dc
bază putea fi vorba d-acă vechiul birou
mt a ţinut decît două şedinţe în decurs
de un an ? Este limpede că în felul
acesta nu puteau fi rezolvate sarcinile
ce stăteau în faţa organizaţiei de bază,
nu au putut fi pregătite temeinic adu­
nările generale, nu s-a putut asigura
îndeplinirea hofărîrilor luate.
Tovarăşul Mariş Teodor şi alţi parti­
cipanţi la discuţii au criticat vechiul
birou şi pentru faptul că nu s-a pre­
ocupat de antrenarea activului fără dc
partid la studierea şi rezolvarea unor
probleme cum ar f i : introducerea micii
mecanizări, înlăturarea cauzelor care
fac să se rebuteze unele piese, să se
facă absenţe nemotivate şi altele, care
erau prevăzute pentru a se rezolva în
hotărîrea adunării generale luată la
alegerile din anul trecut. De fapt, ac­
tivul fără de partid este compus doar
din patru tovarăşi şi figurează numai
pe fiîrtîe. Gu aceşti tovarăşi nu s-a
ţinut nici o şedinţă, nu au fost invitaţi
la nici una din adunările generale, nu
li s-au dat nici un fel dc sarcini.
Unii dintre participanţii la discuţii
au subliniat că slab s-a ocupat vechiul
birou şi de munca politică de masă.
Organizaţia de bază are doar cinci agi­
tatori. Acest număr e foarte mic dacă
ţinem scama de faptul că în fabrică
sînt 16 membri şi candidaţi de partid,
iar în afară de ei există mulţi to­
varăşi bine pregătiţi, fruntaşi în pro­
ducţie care ar putea fi antrenaţi la
desfăşurarea unei intente munci politice
de masă în cadrul întreprinderii. Ve­
chiul birou nu s-a ocupat însă dc lăr­
girea colectivului le agitatori. Nici cei
cinci care figurează pe hîrtie nu au
fost instruiţi dccît cu ocazia unor zile
Activitatea organizaţiilor de masă a
fost analizată în adunări generale ale
organizaţiei dc bază. Ea nu s-a îmbu­
nătăţit totuşi în măsură suficientă clin
cauză că vechiul birou nu a urmărit cu
toată răspunderea îndeplinirea măsu­
rilor eiaborafe.
Participanţii la discuţii au criticat
Faptul-că ei nu s-au ferit să dezvăluie
ţirii activităţii de viitor a organizaţiei trială, planul global a fost depăşit cu
lor de bază, a noului birou.
•k
Adunarea generală a ales în noul
birou tovarăşi destoinici, cu voinţă, ho-
tăriţi să-şi îndeplinească sarcinile ce ii
s-au încredinţat. A fost adoptată şi o
hotărîre în care sînt prevăzute o serie
de sarcini menite să ducă la îmbună­
tăţirea activităţii organizaţiei de bază.
Noul birbu va trebui să asigure înfăp­
tuirea la termenele fixate a acestor raă-
suri, să fupie pentru înlăturarea defi­
cienţelor semnalate, tovarăşii nou aleşi
s-au angajat de fapt, în faţa adună­
rii generale, că vor face acest lucru.
Rămine ca ei să-şi respecte angaja­
mentul. )
T. MARIAN
P E IIA U T 4
LUM II
Republica India este unul din­ poarele Indiei au dus o luptă e- avind ca scop limitarea sistemu­ ori mal mic decît în Anglia.
tre cele mai mari state ale lu­ roică împotriva cuceritorilor şi lui de proprietate funciară feu- Fără îndoiala că poporul in­
mii ca întindere (3.274.674 km. trădătorilor feudali, împotri­ dalo-moşierească. De asemenea, dian va învinge toate greutăţile
pătraţi) şi al doilea după R.P. va exploatării şi terorii dez­ începînd cu anul 1851, economia care-i stau în cale şi va obţine
Chineză, ca număr de locuitori lănţuite de ocupanţi. Jertfe­ Indiei se dezvoltă pe bază de noi succese pe calea întăririi şl
(aproape 440 milioane). India le în vieţi omeneşti, comori planuri cincinale.
este situată în partea de sud a
continentului asiatic şi se în­
vecinează în nord cu Republica
Populară Chineză şi Nepalul, in
est eu Birmania şi cu partea ră­
săriteană a Pakistanului, iar în
vest cu Pakistanul de vest. Spre
sud. teritoriu] Indiei se confun­
dă în întregime cu limitele pe­
ninsulei cu acelaşi nume. Capita­
la ţârii este oraşul Delhi a cărui
vârstă legendară se numără cu
mileniile, iar oraşe mai impor­
tante sînt: Galciutta, Bombay,
Madras, Haiderabad.
In India locuiesc numeroase
popoare dintre cave principalele
sînt: hindustanii, telaghii, ben­
galezii, maraţii, tamalii, gugi-
raţii, cănărezii, urii, malaia-
lii, asainezii, ragipuţii, bi­
bani, pengeabii etc. In ţa­
dintre care amintim: hindi,
urdu, hindustahi, telugu, mara-
thi, tamii, bengali, gujaraţi, ca-
nunda, malyalam, orya asame-
za. Limba hindi este vorbită de
circa 31 la sută din populaţia
totală a Indiei. Limba oficială
continuă să fie cea engleză, d&r, wealthul britanic. Eliberarea în ciment, 4,7 miliarde metri de ţe­ ţionale precum
în conformitate cu prevederile 1960 a străvechilor teritorii in­ sături de bumbac etc.
constituţiei ţării. In anii urmă­ diene Goa, Damao şl Diu de sub Guvernul indian depune efor­ pa.ee a guvernu­
tori va ’ fî înlocuită cu limba dominaţia colonialiştilor portu­ turi susţinute în domeniul în- lui indian. Ele
hindi.
Leagăn al unei bogate cul­ forţelor progresiste din Inidia mentul ciştigării independenţei jutor dezintere­
turi milenare, India a fost su­ pentru independenţă naţională peste 84 ia sută din locuitorii sat în credite şi
pusa începând din secolul al
XVII-lea, unui crunt regim de
asuprire colonială. In anul 1639,
colonialiştii englezi înfiinţează
pe coasta de est a Indiei for­
tăreaţa „Sî. Gheorghe“ inaUgu-
rînd o întreagă epoca de Sălba­
tică teroare şi represiune care
au transformat India ;— dintr-o
ţară cu o cultură înfloritoare —
într-p colonie în care domneau
biciui, foamea, bolile şl igno­ rii grele lăsate de colonialişti. laţia el este ocupată in agricul­ siderurgic de la
ranţa.
75nT! "Arrr «nfirÂrftiW T'fft
5
Brigada 'de instalatori de
încălzire centrală de pe şan­
tierul nr .4 construcţii ci­
vile Hunedoara, condusă de
comunistul Titi Brăniştea-
nu, execută lucrări de bună
calitate, depăşind sarcinile
de plan cu 1,30 — 1,35 la
sută.
IN FOTOGRAFIA: Mem­
brii brigăzii după orele de
lucru.
® In cadrul şantierului nr. I Deva
al T.R.G.H., printre cei mai harnici
constructori se numără şi tencuitorii
din brigăzile conduse de Vasile şi
Gheorghe Drăgoi. Lucrînd Ia blocul
1 b, cele două brigăzi îşi depăşesc cu
regularitate sarcinile de plan cu 30-50
la sută, dind lucrări de bună calitate.
(E. VIESPESGU, inginer).
o Marea majoritate a lucrătorilor
oficiului poştal din Pefrila, desfăşoa­
ră o rodnică activitate. Prinţre aceş­
tia se numără factorul poştal Gheor­
ghe Nicuia şi telefoiîista Georgeta
Ilieş. Ei au acordat toată atenţia bu­
nei deserviri a oamenilor muncii. (PE­
TRU GAINA, 0iuncitor).
o La cooperativa meşteşugărească
„Retezatul", planul pe trimestrul III
s-a încheiat cu rezultate bune. Astfel,
la producţia globală, la ramura indus­
6,47 Ia sută. De asemenea, planul la
prestări de ' servicii pentru populaţie
a fost realizat la ramura industrială
în proporţie de 116,49 la sută, iar la
cea industrială planul global a fost
depăşit cu 6,47 la sută. (N. SBU-
GHF.A, funcţionar).
o Zilele trecute membrii comisiei de
control obştesc, de pe lingă comitetul
sindicatului de la preparaţia cărbu­
nelui Petrila au făcut o vizită la po­
liclinica din localitate. Gu acest pri­
lej au fost făcute o serie de recoman­
dări pentru continua îmbunătăţire a
muncii. (IOAN ŞIMANDî, muncitor).
N 1960 venitul naţional pe cap de
Timp de peste 200 de ani, po­ fectuarea unor reforme agrare mic decît în Japonia şi de şase
de artă şi bogăţii sînt fără
asemănare. Dar lupta maselor
împotriva nemiloasei Împilări
străine n-a încetat niciodată. Ne­
număratele răscoale populare,
unele victorioase pentru mo­
ment, au hărţuit fără întreru­
pere autorităţile colonialiste. O
dată cu dezvoltarea proletaria­
tului industrial, şi îndeosebi
după victoria Marii Revoluţii So­
cialiste din Octombrie, lupta de
eliberare a poporului indian a
luat o deosebită amploare, că-
pătind un caracter organizat'. Ca
urmare a puternicului avînt pe
care l-a luat mişcarea de elibe­
rare naţională, imperialismul
englez este silit să renunţe la
dominaţia sa asupra Indiei. In
august 1946 se formează guver­
nul provizoriu al Indiei sub
preşedinţia lui Jawaharlal Nehru.
La 15 august 1947 India a fost
împărţită în două dominicane:
India şi Pakistanul. Indepen­
denţa Indiei a fost proclamată
In mod oficial la data de *26 ia­
nuarie 1950. India continuă .să
mai facă parte din Coanmon-
ghezi a desăvîrşit lupta tuturor văţămîntulul şi culturii (in mo­ acordă Indiei a-
şi politică.
în timpul ocupaţiei coloniale,
India a fost menţinută .intr-o
stare de cumplită înapoiere e-
coriomică, slujind doar ca anexa
agrară şi furnizoare de materii
primei pentru Anglia. Păşind pe
calea independenţei, poporul in­
dian a obţinut însemnate succe­
se pe calea lichidării moşteni­
Guvernul indian a început e- tură. Cu toate că In anii 1959— Bhllai; ţ a r a
Dm nou despre calitatea
(Urmare din pag. l-a)
nă că turnătorii trebuie să stea cu
tnîinile în sin şi să elaboreze în con­
tinuare utilaj dc turnare cu durabilita­
te scăzută.
Considerăm că atît conducerea între­
prinderii cît şi organizaţia de partid
de la uzina „Victoria“ Călan n-au avut
o preocupare suficientă şi permanentă
pentru respectare!! angajamentelor lua­
te. Nu s-a studiat cu minuţiozitate,
tu destul simţ de răspundere problema
calităţii lingotierclor. Organizaţia dc
partid n-a mobilizat cu destulă tărie
pe ingineri, maiştri, turnători, întregul
colectiv al uzinei, în scopul ieşirii chn
acest impas. Colectivul secţiei turnăto­
rie este un colectiv tînăr, cu dragoste
de muncă. Tovarăşii din conducerea
uzinei însă trebuie să-l îndrume mai
mult, să nu-1 lase să se descurce sin­
gur.
Prin eforturi comune...
Tovarăşii Aron Colceru, prim-sccic-
lar al Comitetului orăşenesc dc partid
Hunedoara, care a tras concluziile con­
sfătuirii, ing. Aurel Mitrofan, şef al
şecţici turnătoria dc lingoticre, Ioan
M. Popa, secretarul comitetului dc,
partid al U. V. Călan, Constantin To-
rna, secretarul comitetului dc partid
de la O.S.M. nr. 2, ing. Mihai Gri-
gorc, şeful secţiei O.S.M. I, şi-au expri­ nică, mai eficace.
mat părerea că pentru a îmbunătăţi
calitatea lingotierelor este nevoie de
eforturi comune din partea ambelor
colective dc muncitori.
Conducerea uzinei din Călan, în­
drumată îndeaproape de organizaţia
dc partid, va trebui să lupte neconte­
nit pentru îmbunătăţirea calităţii lin-
goticrclor nu numai ca aspect ci şi
din punct dc vedere al durabilităţii.
Pentru aceasta este necesar ca fonta
care pleacă de la furnale să cores­
pundă cerinţelor turnătorilor dc lin­
goticre, analizele de laborator să se
facă cu mai multă răspundere, înscriin-
I Â locuitor a ajuns în India la 292
rupi!, acest indice a fost aproxi­
mativ de două ori mai mic de­
cît în Ceylon, de patru ori mal
Ca urmare a măsurilor luate
de guvernul indian, în perioada
1948—1961 recolta globală de ce­
reale alimentare a crescut de la
55 milioane tone — la 80 mili­
oane tone. O mare atenţie se a-
cordă industrializării. Au fost
construite centrale electrice, u-
zine metalurgice, întreprinderi
ale industriei chimice şi de ma-
şini-unelte.
Pînă la proclamarea Republi­
cii India, acestei ţări ii revenea
mai puţin de 1 la sută din vo­
lumul producţiei industriale a
lumii capitaliste. India, caTe po­
sedă în subsolul ei un sfert din
rezervele mondiale de minereu
de fier, producea ceva rnai mult
de un milion de tone de oţel pe
an. In anii independenţei, volu­
mul total al producţiei indus­
triale al Indiei a crescut consi­
derabil. In 1961, in India s-au
extras 56 milioane de tone
de cărbune, s-au produs 19
miliarde de kiilowaţi-oră de
energie electrică, 2.900.000 to­
ne laminate, 8.200.000 tone de
tării nu ştiau să scrie şi să ci­
tească). Au fost înfiinţate nu­
meroase şcoli şi institute de în-
văţămint superior, teatre şi a-
cademii de artă etc.
In pofida unor realizări obţi­
nute, India continuă să rămină
încă o ţară slab dezvoltată din
punct de vedere economic. Şl
pînă astăzi 70 la sută din popu­
du-se în fişele de însoţire cu multă
corectitudine, toate datele necesare. Să
se studieze posibilitatea prelucrării
lingotierelor la cele două capete, posi­
bilitatea detensionării lor artificiale,
ataşarea unor bandaje, atît la lingo­
ticre cît şi la podurile de turnare —
aşa cum fac în prezent turnătorii din
Aiud, care în acest fel au obţinut du­
rabilităţi de peste 150 turnări.
Va trebui ca la asamblarea cochi-
lei să lucreze cei mai calificaţi tur­
nători, iar pe platforma dc încărcare
a cubilourilor să se instituie un con­
trol sever şi permanent. Dc asemenea
va trebui ca în cel mai scurt timp să
sc introducă suflantelc la cubilouri şi
să sc modifice parametrii acestora.
Din discuţiile purtate a reieşit că
topitorii au elaborat în cubilouri fon­
tă cu temperaturi prea scăzute. Este
necesar ca temperatura să fie cores­
punzătoare şi să se urmărească cu stric­
teţe respectarea ei.
Aplicarea acestor măsuri cade în
competenţa turnătorilor din Călan. Nu
trebuie însă neglijat nici aportul pe
care oţclarii din Hunedoara pot să-l
aducă la mărirea durabilităţii lingotic-
relor. In primul rînd între conduceri­
le celor două întreprinderi, între orga­
nizaţiile de partid va trebui să exis­
te o colaborare mai strînsă, mai rod­
Colaborarea dintre oţelari şi turnă­
tori se poate materializa şi prin spri­
jinul pc care primii s-au oferit să-l
acorde, trimiţînd la Călan zileie aces­
tea oameni calificaţi pentru a efectua
analize Ia gazul de cubilou.
Nu este lipsit de importanţă nici
felul în care oţclarii exploatează lin-
gotierele. Contribuţia adusă de oţe­
lari trebuie să fie aproape egală cu
cea a turnătorilor. S-a constatat că
uneori oţelarii bruschează lingotierele,
că anumite operaţii din procesul teh­
nologic nu sînt efectuate la timp şi
de bună calitate (ungerea necorcspun-
zătoarc a lingotierclor, staţionarea în­
consolidării independenţei naţio­
nale.
Cucerirea de către India a in­
dependenţei naţionale are o mare
însemnătate pe plan internaţio­
nal. Guvernul indian se pronun­
ţă pentru coexistenţa paşnică şl
colaborare cu toate statele lu­
mii, indiferent de orînduirea lor
politică şl socială. India ia
parte în mod activ la rezolvarea
în interesul păcii a marilor pro­
bleme internaţionale cum sînt:
dezarmarea generală şi totală,
lichidarea completă a colonialis­
mului, reglementarea problemei
germane pe baza
recunoaşterii e-
xistenţei celor
două state ger­
mane.
Ţările socia­
liste privesc ou
simpatie efortu­
rile Indiei în­
dreptate spre în­
tărirea indepen­
denţei sale na­
şi politica de
specialişti pen­
tru construirea
unor mari obi­
ective industri­
ale un exem­
plu în acest
seni3 îl consti­
tuie construirea
cu ajutorul U-
niunIi Sovietice
a combinatului
pm a '-
Bine ar f i dacă
o Ginematograful „30 Decembrie"
din tabăra tineretului Hunedoara, ar
fi mai bine întreţinut, biblioteca de la
clubul de aici ar funcţiona după orar,
iar sala de lectură n-ar mai fi între­
buinţată în alte scopuri. (I. PREDAN).
® Cheresteaua (peste 3.000 m.c.)
din depozitul Petrlla, care asigură ma­
terialul lemnos pentru 4 exploatări
miniere, s-ar stivui şi depozita în mod
organizat, nu la voia înlîmplării —
aşa cum se procedează acum. (I. GlUR).
© Şeful de manevră Marin Ghelaru
de la staţia IV G.F.U. a Combinatu­
lui siderurgic Hunedoara, împreună cu
partida s a ,. ar verifica cu mal mult
simţ de răspundere vagoanele ce sînt
destinate încărcării la fabrica de aglo­
merare. (I. OLARU).
© In sălile de aşteptare ale gării din
Petroşani s-ar face cu regularitate cu-
răţenie, iar băncile de aici ar fi repa­
rate pentru a putea fi folosite de că-
lători (P. GAINA).
© I.G.O. Sebeş ar manifesta preocu­
pare faţă de curăţirea canalului din
strada Ecct-rina Varga, pentru a se
putea opri în acest fel inundaţia din
parc. (D. LADARU).
® Sala căminului cultural din Gof-
hafea, raionul lila, ar fi folosită în sco­
pul vizionării filmelor şi programelor
artistice. (N. IONIGA).
lingotierelor
delungată a lingoului în lingotieră,
temperatura nccorespunzătoarc a lin­
gotierelor înainte dc turnare etc.).
Discuţiile purtate în cadrul consfătui­
rii au scos în evidenţă faptul că u-
neori, atunci cînd se trece la asam­
blarea trenului dc turnare, lingotie-
rclc sînt scăpate de sus ceea ce pro­
duce crăparea acestora. Pentru evitarea
rebutării din această cauză va fi ne­
voie ca şi oţelarii care lucrează la
asamblare să depună mai mult inte­
res, mai multă conştiinciozitate.
O ultimă problemă discutată a fost
pregătirea producţiei anului viitor. Pînă
la 1 octombrie conducerea oţelăriilor
din Himedoara nu trimisese încă la
Călan necesarul de liugotiere pe ti­
puri şi dimensiuni de care va avea
nevoie în anul 196S. Timpul este des­
tul de înaintat, iar turnătorii nu cu­
nosc încă ce trebuie să producă în
anul viitor pentru oţelari. Or, se cu­
noaşte faptul că pentru a da produse
de calitate este nevoie şi de pregătiri
temeinice.
k
Consfătuirea care a avut loc la Că­
lan între turnători şi oţelari a fost
interesantă, fructuoasă. La Călan exis­
tă posibilităţi concrete pentru conti­
nua îmbunătăţire a calităţii lingotie­
relor. Aceste posibilităţi, rezervele res­
pective, nu sînt însă folosite întruto-
tul.
Este necesar ca organizaţia de partid
de aici să studieze împreună cu con­
ducerea întreprinderii toate măsurile
ce trebuie luate pentru ca la o vii­
toare întilnire între turnători şi oţe­
lari, aceştia din urmă să nu mai aibă
de spus decît cuvinte de laudă la a-
dresa pieselor executate de turnători.
Iar colaborarea între cele două mari
întreprinderi, între cele două organiza-«
ţii de partid, să constituie temelia suc­
ceselor comune înregistrate de ambele
colective de muncă, în lupta pentru a
da patriei metal mai mult şi de ca­
litate superioară.
¦c33í!S!FJGmm*F*ns!B&a
noastră a proiectat, utilat şl in­
stalat rafinăria de la Gauhati, ca­
re a fost inaugurată la 1 Ianuarie
1962. Acordurile de colaborare
intervenite între ţările noastre
prevăd dezvoltarea pe mai de­
parte a legăturilor economice şl
culturale dintre India şi Romî-
nia spre binele celor două po­
poare şi a păcii Ih întreaga
lume.
In aceste zile poporul Inldiari
întîmpină cu bucurie pe solii
poporului rornîn — tovarăşii
Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion
Gheorghe Maure*, care sosesc
în India la invitaţia preşedinte­
lui Republicii India, dr. Sarva-
palli Radhakrislman.
Vizita conducătorilor ţării
noastre în India va contribui la
dezvoltarea şl consolidarea pe
mai departe a relaţiilor de priete­
nie şi colaborare statornicite în­
tre ţările noastre, va constitui
o importantă contribuţie la tri­
umful cauzei păcii şi prieteniei
între popoare. I. IAA'ZĂR