Page 38 - 1962-10

PAG. 8
flOBWam DE BISE BE SEftMÜ $1 ĂLE8ERI IN OROftHjZĂŢilLE IE PARTIO
Organizaţia de bazâ trebuie sá se ocupe
numai de problemele „mari"?
Bilanţul expus In darea de
seamă prezentată la adunarea
pentru dare de seamă şi ale­
geri a organizaţiei de bază din
sectorul II al murei Knincasa,
a înfăţişat o situaţie bună. Sec­
torul a extras peste pian în 8
luni aproape 2500 tone de căr­
bune (faţă de angajamentul de
1200 pe întregul an), a realizat o
productivitate mai mare cu 93
kg. pe post (faţă de 5 kg. pe
post angajament) şi a economi­
sit în 7 luni la preţui de cost
292.539 lei (faţă de ’ 100.000 lei
angajament anual).
Aşa cum era şi firesc, în frun­
tea luptei pentru obţinerea ace­
stor succese s-au situat comu­
niştii. In adunare au fost evi­
denţiate brigăzile conduse de co­
muniştii Francase Kibedi, Au-
gustin Asmarande, Nlcolae En-
ciu, Alexandru Pentek, Dăniilă
Hegheduş, tehnicienii Alexandru
toca, Dionisie Orîsnie şl alţii
oare s-au remarcat prlmtr-o ac­
tivitate neobosită. De la alegeri­
le din anul trecut activitatea
comuniştilor 'din sector s-a îm­
bunătăţit, adunările organizaţiei
de bază şi şedinţele biroului s-au
desfăşurat la un nivel mai ri­
dicat, analizînd în general pro­
blemele cele mai importante şl
luînd măsuri eficiente pentru
Îmbunătăţirea activităţii. Şi to­
tuşi...
...După expunerea dării de sea­
mă, unii tovarăşi evitau să la
cuvîntul. La început au trebuit
Îndemnuri din partea prezidiu­
lui ca un număr cit mal mare
să se înscrie pe lista vorbitori­
lor. Au mers lucrurile aşa de bi­
ne în organizaţia de bază Incit
nimeni nu mai avea nimic de
spus? Fireşte că nu. Cauza e
alta. In acest sector cuvîntul co­
muniştilor. al minerilor este în
prea mică măsură ascultat.
— Comuniştii din sectorul no­
stru — a spus tovarăşul Cons­
tantin Ciupercă — au înţeles im­
portanţa sarcinilor puse de
partid şi au luptat cu simţ de
răspundere pentru îndeplinirea
lor. Rezultatele obţinute confir­
mă acest lucru. Lucrurile sînt
însă departe de a sta bine. Con­
ducerea sectorului nu are atitu­
dine justă în relaţiile cu oa­
menii. nu ţine seamă de propu­
nerile muncitorilor, nu se inte­
resează de condiţiile de muncă
din abataje, bruschează pe cei
care sesizează stările de lucruri
negative. Nn. se poate spune că
biroul organizaţiei de bază n-a
depus activitate. El a muncit
dar a stat pasiv faţă de aceste
lipsuri ale conducerii sectorului.
Acelaşi lucru l-a arătat In a-
dunare şi tovarăşul Dumitru
Roman reievînd că o bună parte
din brigăzile sectorului nu-şi
Răspuns Sa întrebările unor membri şi candidaţi ele partid
D e sp re a ctiv ita te a grupelor de partid
din g o sp o d ă riile c o le c tiv e
L, . j .r
(. I’e adresa redacţiei a sosit o scrisoare prin care sintem rugaţi să "j
C relatăm in coloanele ziarului aspecte din activitatea grupelor de partid, ţ
K create în brigăzile de cîmp, fermele de animale şi în alte sectoare de pro- }
> ducţie din cadnd unor gospodării agricole colective.
Am solicitat in acest scop pe tov. A D R IA N OJOIU, secretând Comite-1
^ tului comunal de partid Teiuş, să arate cum îşi desfăşoară activitatea gru- 1
^ pele de partid din cadrul gospodăriei' agricole colective „30 Decembrie“ ^
In întărirea economico-organizatori-
că a gospodăriei agricole colective „30
Decembrie“ din comuna Teiuş raionul
Alba, grupele de partid au un rol
deosebit. Ele dau un mare sprijin
organizaţiei de partid pentru a con­
duce mai concret activitatea politică
şi de producţie şi pentru a-şi întări
neîncetat legăturile cu colectiviştii.
Activînd în mijlocul colectiviştilor,
grupele de partid au posibilitatea să
sesizeze operativ ceea ce se petrece
la un loc sau altul de muncă, să
sprijine iniţiativa creatoare a colec­
tiviştilor, să mobilizeze masele la în­
făptuirea tuturor sarcinilor. In cadrul
gospodăriei colective din Teiuş au
fost constituite patru grupe de partid
care activează în brigăzile de cîmp
şi în sectorul zootehnic. In fruntea trecut la extinderea suprafeţei de în mod sigur la ridicarea nivelului lor. La căminul cultural din Topliţa ac­ sante, la alcătuirea unei brigăzi artis­
lor au fost aleşi ca organizatori oameni grădină irigată. Grupa de partid du­ muncii organizatorice şi politice, la o tivitatea cultural-educativă se rezumă tice de agitaţie, a unui cor (cu atît
pricepuţi şi harnici, comunişti cu ex­
perienţă. întreaga lor activitate se
desfăşoară sub conducerea nemijlo­
cită şi cu ajutorul permanent al bi­
roului organizaţiei de bază şi al co­ ritate citirea unor articole publicate se va strădui ca şi pe viitor să acorde ori dau naştere unor manifestări străine formaţii artistice. Pentru aceasta însă
mitetului comunal dc partid. Orga­
nizatorul grupei de partid din bri­
gada de cîmp nr. 3 este comunistul
Mathe Adalbert, fruntaş în produc­
ţie şi în ţoale acţiunile obşteşti. In
cadrul ci mai activează tov. Nicolac
Cctcan, Cosma Ladislau, Polko Şte­ Studiind bine oamenii din brigadă, 1
fan, Popa Vasile II şi alţi membri grupa de partid se ocupa rn acelaşi
şi candidaţi de partid. Grupa ţine cu timp de fiecare colectivist în parte.
regularitate şedinţe de lucru cu co­
muniştii şi convorbiri cu colectiviştii, dintre ci să se pregătească pentru a in­
militînd cu perseverenţă pentru ob­
ţinerea unei producţii sporite de ce­
reale. De fiecare dată cînd a fost
nevoie să se întreprindă vreo acţiu­
ne în această direcţie, organizatorul
grupei, de partid a convocat membrii
şi candidaţii de partid, a discutat cu
ci şi apoi s-a pornit la lucru. De obi­
cei, cele mai multe probleme sînt în­
să discutate cu întreaga masă de co­
lectivişti. Spre exemplu, mobilizind pe
membrii brigăzii la lupta pentru reali­
zarea unei producţii mari de grîu,
realizează sarcinile de plan. Dacă
biroul organizaţiei de bază ar îi
acordat atenţie acestor probleme
— şi-a dat el părerea — lucru­
rile ar fi stat mult mal bine,
realizările noastre ar fi fost cu
mult mai mari.
Mulţi participanţi la discuţii
printre care tovarăşii Ion Chita,
Alexandru Anca, Ioan Grina, Ni-
colae Enciu, Vasile Puţ, Fran-
cisc Kibedi, Pavel Niţu ş.a., au
vorbit pe larg despre stările de
lucruri negative oare au provo­
cat nemulţumirea justificată a
comuniştilor din sector. Nefiind
îndrumată şi controlată îndea­
proape de către biroul organi­
zaţiei de bază, conducerea sec­
torului a introdus în practica
sa metode neadmise. Munca de
convingere a fost înlocuită cu
metode de comandă. Inginerii
Tarcea, Tudor şi Stoica din con­
ducerea sectorului în loc să se
poarte cu muncitorii tovărăşeşte,
atunci cînd aceştia sesizau greu­
tăţile şi-i invitau să constate
personal stările de lucru de la
locurile de munca, ţipau la ei,
îi bruscam, îl scoteau afară din
birou. Vorbitorii au relatat cu
indignare cum o dată, un mun­
citor care a cerut conducerii
sectorului să-i aohite drepturile
cuvenite pentru lucrul efectuat
în zilele sale libere cînd a fost
chemat de acasă la mină a fost
dat afară din birou de către in­
ginerul Tudor. De asemenea, ei
au arătat cum unui alt munci­
tor care a revenit la lucru după
o boală contractată In produc­
ţie şi a cerut o muncă cores­
punzătoare cu capacitatea sa, i
s-a răspuns brutal de către şe­
ful sectorului: du-te în altă par­
te, eu nu am munci uşoare în
sector!
Mulţi tovarăşi, nemulţumiţi de
astfel de atitudini, s-au adresat
biroului organizaţiei de bază.
Aici s-au lovit însă de atitudi­
nea indiferentă a unora din
membrii săi. Vechiul birou nu-şi
batea capul cu astfel de pro­
bleme „mărunte“. Pe el îl inte­
resau problemele mari: produc­
ţia, viaţa de partid, munca po­
litică... Pentru problemele „mă­
runte“, oamenii erau trimişi a-
deseori de către tovarăşul Re-
mus Cosma, fostul secretar al
organizaţiei de bază, înapoi la
şeful de sector. Este semnifica­
tiv în această privinţă următorul
caz relatat în adunare: solicitlnd
o permisie de cîteva zile pentru
a-şi rezolva unele probleme fa­
miliare urgente, tovarăşul Va­
sile Robu a fost dat afară din
birou, după metoda obişnuită,
de către inginerul şef al secto­
rului fără a îi măcar ascultat
pînă la capăt’. Fiind membru de
partid, tovarăşul Robu s-a adre­
r ^ r ' r ' 1/—»/—» r -*
w /i— t •— J •— t u J u J u J u J i
grupa de partid din brigada de cîmp
nr. 3 a reuşit să se situeze pe un
loc fruntaş în întrecere. Ca rezultat
al muncii depuse, colectiviştii din a-
ceastă brigadă au realizat în com­
paraţie cu alte brigăzi, cu cîte 300-500
kg. grîu mai mult de pe fiecare hec­
tar.
O rodnică activitate desfăşoară şi
grupa de partid al cărui organizator
este Iov. Teodor Opriţa. Majoritatea
membrilor şi candidaţilor de partid
care formează această grupă lucrează
)a grădina gospodăriei. Din iniţiativa
şi la propunerea grupei de partid gră­
dina de legume şi zarzavaturi a fost
mărită în cursul acestui an de la 10
la 15 ha. Tot pe baza propunerilor
făcute de către grupa dc partid s-a
ce o intensă muncă politică dc masă
în rîndul colectiviştilor. Din iniţia­
tiva comuniştilor care formează aceas­
tă grupă se organizează cu regula­
in ziarele centrale şi locale, discuţii
pc marginea unor broşuri şi cărţi
ctc. ajutînd în acest fel oamenii sa­
şi însuşească mai cu temei hotărârile
şi directivele partidului, sa-şi ridice
nivelul de pregătire politico-ideologic.
Grupa de partid i-a ajutat pe mulţi
tra în rîndurile candidaţilor şi mem­
brilor de partid. Grupa dc partid s-a
străduit apoi să-i ajute în mod sis­
tematic pe aceştia în îndeplinirea sar­
cinilor ce li s-au repartizat.
In rezolvarea multor probleme exis­
tente la ferma de animale un spri­
jin preţios l-a dat grupa dc partid
care activează aici. In scopul de a se
asigura necesarul dc furaje pentru a-
nimale, din •"iţiativa grupei de partid
s-a organizai o largă acţiune de pre­
sat, cum era şi firesc, secreta­
rului organizaţiei de bază din
sector. După ce l-a ascultat, a-
cesta i-a spus pe un ton in­
diferent : „Ou astfel de proble­
me se ocupă şeful de sector.
Du-te la el“. „V-am spus, a in­
sistat muncitorul, am fost la şef,
dbr m-a dat afară“. „Nu ştiu,
du-te la el“ — i s-a răspuns.
Fostul birou al organizaţiei de
bază a fost' sesizat în nenumă­
rate rînduri şi de alte stări de
lucruri care se răsfrîng negativ
asupra condiţiilor de muncă şi
de viaţă ale minerilor, de lipsa
de înţelegere faţă de nevoile oa­
menilor. In majoritatea cazuri­
lor el a rămas însă nepăsător
faţă de aceste stări de lucruri.
Desigur, intr-un sector minier
cu pondere economică mare cum
este sectorul II, în care lucrează
sute de muncitori, conducerea
are multă, bătaie de cap cu pro­
blemele tehnice şi economice,
cu organizarea procesului de
producţie şi alte sarcini. Este
normal ca aceste probleme să
stea în centrul atenţiei. Este de
asemenea cit se poate de nor­
mal ea şi biroul organizaţiei de
bază să pună în centrul preocu­
părilor sale aceste probleme. A-
ceasta nu exclude însă grija feţă
de oameni, preocuparea atentă
faţă de nevoile lor. Dimpotrivă.
Rezolvarea sarcini! a* economice
trebuie să se bazeze pe legătura
strînsă cu masele, pe atragerea
lor la muncă conştientă, entu­
ziastă. Iar aceasta nu se poate
nicidecum întemeia, pe „metode“
tip Tarcea sau pe indiferenţă
din partea secretarului...
Pe bună dreptate s-au ridicat
toţi cei 17 vorbitori care au luat
cuvîntul în adunare, Împotriva
unor astfel de practici nejuste.
Alegîndu-şi noul organ, aduna­
rea generală a pus în faţa lui
sarcina de a ţine o strînsă le­
gătură cu toţi comuniştii şi cu
masa largă a muncitorilor din
sector, de a fi atent la sesiză­
rile lor, de a-i sprijini în rezol­
varea ce. crilor îndreptăţite, de a
se ocupa mai îndeaproape de
condiţiile lor de muncă şl de
viaţă. Adunarea organizaţiei de
bază a cerut noului organ să ia
atitudine fermă împotriva ma­
nifestărilor necoresDunzătoare
faţă de muncitori, să pună în
discuţia comuniştilor din sector
astfel de abateri, să desfăşoare
o mal largă muncă educativă şi
să lupte ea în cadrul sectorului
să. se întărească disciplina con­
ştientă, să se statornicească în­
tre cadrele tehnico-administra-
tîve relaţii tovărăşeşti, bazate pe
respect reciproc, pe înţelegere,
pe întrajutorare tovărăşească.
M. C.
* gătire a unor frunzare şi valorifica­
rea altor rezerve interne. In acest
3 fel nutreţul necesar pentru animale es­
te asigurat. Semnificativ este şi faptul
că grupa de partid, dc cîte ori se­
sizează unele abateri ale colectivişti­
lor, lc analizează şi-i ajută pc aceş­
tia să înţeleagă mai bine cum tre­
buie să lucreze. Grupa dc partid nu
1 are stabilit dinainte un plan de mun­
că. Ea ţine şedinţe de cîte ori se sim­
te nevoia. Şedinţele sînt convocate dc
către organizatorul grupei ori la se­
diul gospodăriei sau chiar direct la
locul de muncă. Caracteristic este fap­
tul că aceste şedinţe sînt scurte, ope­
rative, fără a se întocmi procese ver­
1 bale. In adunarea organizaţiei de ba­
ză, organizatorii grupelor informează
adeseori membrii şi candidaţii de
partid despre ceea ce s-a făcut bun,
despre greutăţile întîmpinatc, despre
felul în care sc desfăşoară munca, cum
sînt îndeplinite sarcinile etc. In orga­
nizaţia de partid sînt stabilite măsuri
pentru a căror îndeplinire luptă apoi
grupele de partid.
îmbunătăţirea neîncetată a activită­
ţii grupelor de partid din brigăzile de
cîmp şi din sectorul zootehnic va duce
mai bună conducere a activităţii eco­
nomice de către organizaţia de partid.
De aceea, comitetul comunal de partid
o îndrumare permanentă grupelor de
partid, să verifice mai des activitatea
lor şi să le acorde tot ajutorul de
care au nevoie.
. Slaba activitate a directoarei de că­
Pregătiri pentru iarnă la preparaţia PetriSa
La preparaţia cărbunelui din Petrila
se lucrează intens la efectuarea pre­
gătirilor pentru iarnă. Pînă în prezent
s-a efectuat izolarea acoperişurilor de
la silozurile de minereu brut, s-a fă­
cut un zid ia capul de acţionare al ben­
zii sub planşeul 1600, au fost înlo­
cuite geamurile sparte şi s-a pus la
punct instalaţia de încălzire la banda
de şist şi craţerele de la Rotaţie.
Se lucrează intens la repararea izo­
laţiei conductelor dc aer, abur şi apă,
se curăţă canalul dc scurgere de la
linia I. O contribuţie de seamă la a-
ceste pregătiri a adus-o maistrul Ioan
Tcth.
und r u m u l s o c i a l i ?!m u
Brigada condusă de comu­
nistul Nlcolae Ştefan, de la sec­
torul I al minei Uricani, a ex­
tras peste plan in luna sep­
tembrie 518 tone cărbune.
IN FOTO : înainte de a in­
tra în mină, Iov. Ştefan, citeşte
ziarul împreună cu ortacii săi.
In Editura politică
a apărat:
G. V. AFANASIEV
FILOZOFIA MARXISTA
Manual popular ediţia a II-a
Această ediţie reprezintă tex­
tul revăzut şi întregit al manua­
lului apărut în 1981.
Pe baza materialelor Congre­
sului al XXII-lea al P.C.U.S. şi
a noului Program al P.C.U.S. a
fost substanţial refăcută în pri­
mul rlnd partea de materialism
istoric. In această parte au fost
arătate trăsăturile caracteristice
ale societăţii comuniste, trans­
formarea legică a socialismului
în comunism. A fost adăugat un |
capitol despre naţiuni şi mişca- |
rea de eliberare, au fost îmbu­
nătăţite capitolul despre stat,
cel despre revoluţia socialistă
şi altele.
CADRELE AGRICOLE LA SATE
Broşura prezintă contribuţia
unor ingineri agronomi şi zoo­
tehnici la obţinerea unor recolte
mari la hectar şi la sporirea pro­
ducţiei animaliere. De asemenea,
autorul arată cum organizaţiile
de partid sprijină munca cadre­
lor de tehnicieni şi ingineri din
agricultură.
La căminul culiural din T opliţa:
Există posibilităfi
dar nu există preocupare
dornuna Topliţa, din raza oraşului min se datoreşte şi faptului că, locuind
regional Hunedoara. O localitate cu
oameni harnici, inimoşi, care, îndru­
maţi de partid, au depus în ultimii ani
eforturi susţinute pentru a schimba as­
pectul comunei, pentru a-şi făuri o via­
ţă îmbelşugată, luminoasă. In şirul rea­
lizărilor obţinute, multe la număr, rod
al unei munci entuziaste, se numără
şi* construcţia unui loca! nou pentru
căminul cultural care a fost dat în
folosinţă în urmă cu cîţiva ani. 6e
şi-au zis oamenii ? Ne ajută stalul,
contribuim şi noi cu hani şi cu muncă
voluntară şi ne facem un lăcaş de
cultură unde să ne îmbogăţim cunoş­
tinţele, să ne recreiem după muncă.
Hotărîrea exprimată a devenit curind
faptă. Numai că deşi edificiul de cul­
tură e ridicat, dat în folosinţă, lo­
calnicii nu au încă posibilitatea de a-şi
vedea pe deplin dorinţele satisfăcute.
Motivul ? In primul rind lipsa de pre­
ocupare a conducerii căminului cul­
tura! (directoare tov. Elisabeta Be-
leanu), pentru organizarea unor acti­
vităţi cultural-educative bogate în con­
ţinut, interesante, care să contribuie
la răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice
despre natură şi societate, ta comba­
terea unor mentalităţi învechite, la for­
marea conştiinţei socialiste a oameni­
însă doar Ia rularea filmului, la expu­
nerea unor conferinţe alcătuite pe plan
central cu ocazia zilelor festive şi la
organizarea unor baluri care de multe
eticii noastre noi. Gît despre formaţiile
artistice ce trebuie să-şi desfăşoare ac­
tivitatea în orice cămin cultural, aici
acestea nu există.
Lucrările de pregătire în vederea
iernii sînt în toi şi la sectorul de pre­
lucrare. Aici s-a terminat un zid ce
leagă topitoria nouă cu zidul briche-
tajului, s-a executat betonarea pivni­
ţei la craţerul transversal şi s-au re­
parat liniile 2 şi 11 de încărcare.
Brigăzile conduse dc Eugen Szedla-
csek şi Henerich Lorent efectuează lu­
crări de pregătire la secţia uscătorie.
Ele au izolat acoperişul de la eleva­
torul de umezi, au reparat acoperişul
uscătoriei şi scările din afara uscăto-
riel şi ventilatorului dc desprâfuire. Tot echipele conduse de Iuliu Toth, Nicolac
la această secţie a tost curăţat şi po­
dit canalul de sub linia de zgură. De
::
Festivalu l film u lu i sovietic
Şi anul acesta, in cadrul tra­
diţionalei „Luni a prieteniei ro-
mino-sovielice“, sc organizează în
regiunea noastră, atit la oraşe cit
şi la sale „Festivalul filmului so­
vietic", prilej de trecere în re­
vistă a celor mai importante crea­
ţii ale cinematografiei sovietice din
ultimul timp.
Prin diversitatea temelor pe care
le dezbat şi înaltele calităţi t is-
tice ce le caracterizează, filmele
prezentate anul acesta în cadrul
„Festivalului filmului sw iclic“ au
fost primite cu multă căldură de
oamenii muncii. In cadrul festiva­
lurilor cinematografice multe din
aceste filme au primit înalte dis­
tincţii. Astfel filmul „Nouă zile
dintr-un an", creaţie a binecunos­
cutului regizor Mikail Romm, care
este închinată muncii savanţilor a-
tomişti, a fost distins la Festivalul
internaţional al filmului de la
Iiarlovy-Vary cu marele premiu
„Globul dc cristal“. De asemenea,
filmul „Flăcări şi flori“ (cunoscut
sub titlul „Copilăiia lui Ivan"), a
primit anul acesta marele premiu
la Festivalul internaţional al filmu­
lui de la Veneţia. Acest film, un
veritabil poem cinematografic, rea­
lizare a tînărului regizor Andrei
Tarkovschi, este închinat eroismu­
lui fără seamăn al omului sovier
tic în lupta împotriva fascismului.
Tot cu prilejul festivalului vor
fi prezentate film ele: „La 30 de
ani“, organizare după romanul lui
Alexci Tolstoi „Calvarul“, „Casa
de la răscruce“, o povestire simplă
a unor împrejurări deosebite prin
care trece o ţinură fată sovietică
la Dăbîca, în fiecare după-amiază la
ora 17 părăseşte Topliţa, pierind cu
autobuzul acasă. Dar, după cum se ştie,
timpul cel mai prielnic desfăşurării
muncii cultural-educative la cămin este
după ora amintită, seara, cînd se în­
torc de la muncă cetăţenii. Numai că
atunci, venind ta cămin, ei nu mai gă­
sesc decît— uşa încuiată.
O vină pentru situaţia de mai sus
poartă atit comitetul comunal de partid
cit şi comitetul executiv al sfatului
popular comunal care nu au luat măsuri
ca directoarea căminului cultural să
fie prezentă cînd e necesar, după-amia-
za, la cămin (posibilităţi de a i se asi­
gura locuinţă în Topliţa există). Go-
mitetul comunal de partid trebuie să
o îndrume pentru a-şi face formele de
mutare la organizaţia de bază din
Topliţa, unde de altfel munceşte. Făcînd
parte din această organizaţie de bază,
ea poate fi ajutată mai bine în activi­
tatea sa, poate fi trasă la răspundere
atunci cînd nu-şi îndeplineşte sarcinile.
La căminul cultural din Topliţa exis­
tă toate posibilităţile pentru remedierea omeneşti se numără comuniştii ©ornel
stării de lucruri amintite. Oamenii din
comună, tineretul mai ales, sînt dor­
nici să-şi aducă aportul la desfăşurarea
unor acţiuni cultural-educative intere­
mai mult cu cît tov. prof. loan Toma
din localitate a absolvit de curînd
cursurile Şcolii populare de artă din
Petroşani — secţia dirijat) şi a altor
comitetul comunal de partid, comitetul
executiv a! sfatului popular comunal şl
conducerea căminului cultural trebuie
să le dea tot sprijinul necesar.
V. CHIŞ
asemenea, s-a prelungit conducta prin­
cipală de abur pînă la fabrică şi s-a
izolat conducta de apă de la conul mic
a uscătoriei noi.
Pregătirile de iarnă continuă şl ta
sectorul transport. La acest sector s-a
executat revizia coloanelor de alimen­
tare cu apă a locomotivelor şi se iau
măsuri pentru evitarea îngheţării con­
ductelor.
La aceste lucrări s-au evidenţiat
Hirş şi ©onstantin Roman.
CONiSTANTIN BADUŢi
corespondent
ce-şi aşteaptă logodnicul într-o ca­
să situată pe front şi care dovedeş­
te un fierbinte patriotism prin par­
ticiparea ci la evenimentele ce au
loc aici, „Oameni şi fiare", film în
două serii, care înfăţişează existen­
ţa sbuciutnctlă a unui ostaş sovie­
tic, căzut prizonier, care după 17
ani de peregrinări prin lume, se în­
toarce în patrie, pătruns de con­
ştiinţa demnităţii umane şi a dato­
riei patriotice, trăsături caracteris­
tice omului s ivictic. „Festivalul fil­
mului sovietic“ se încheie cu filmul
„Start către necunoscut“ închinat
eroilor cuceritori oi Cosmosului, ca­
re au deschis o nouă eră in isto­
ria omenirii.
Spectatorii din oraşele Deva, Hu­
nedoara şi Petroşani, vor avea pri­
lejul să vizioneze aceste filme în-
cepînd cu 16, 17 şi respectiv 19 oc­
tombrie a.c. cînd începe „Festivalul
filmul -sovietic" în aceste localităţi.
Tot în cadrul „Lunii prieteniei
romino-sovietice“ se vor organiza la
celelalte cinematografe pe bandă
de 35 mm. din regiune „Ziua filmu­
lui sovietic“ şi cicluri documentare
pe teme ca: „Să cunoaştem Uniu­
nea Sovietică“, „Ştiinţa sovietică in
slujba păcii şi a progresului , „Ar­
ta şi cultura în U.R.S.S." etc.
In mediul sătesc, la peste 20 de
ciném'atógrúfk, va fi organizat de a-
semenea „Festivalul filmului so­
vietic“, în cadrul căruia vor fi
prezentate filme c a : „Bătălie in
marş“ (ambele serii)“ „Evdokia ,
„49 de zile în Pacific", „S-a întlm-
plat în ziua solstiţiului“ şi altele.
In completarea acestora vor rula
o serie de filme documentare care
ilustrează prin imagini semnificative
prietenia indestructibilă a poporului
| romîn cu marele popor sovietic, pre-
ş cum şi alte filme.
Donafori voluntari
de sînge
De curînd, comitetul de ©ruce Roşie
a raionului Haţeg, a întreprins, în co­
laborare cu secţia sănătate a Sfatului
popular raional, o reuşită acţiune de
recrutare de donatori voluntari de
sînge.
In vederea popularizării importanţei
deosebite pe care o prezintă această
acţiune, s-au făcut expuneri în toate
întreprinderile şi instituţiile din raion.
La organizarea acţiunii ati contribuit
în special grupele sanitare din locali­
tăţile : Boşorod, Demsuş, Bretea Ro-
mînă, Pui, Sarmisegetuza.
Intr-un timp relativ scurt, peste 120
de cetăţeni din raionul Haţeg au ce­
rut să fie înscrişi pe lista donatorilor
de sînge fără recompensă şi, chiar în
aceeaşi zi, au donat sînge pentru pri­
ma dată.
Printre cei care s-au oferit să do­
neze sînge pentru salvarea de vieţi
Damian din Demsuş, Ion Boian din
Subcetate, Ionel Ştefan şi Elisabeta
Gîndea din Haţeg.
NICU SBUCHEA
coresnondent
c íe L u x ;¦ta a h
Nr. 242 6
i'.vr'’. gl^S^gşgţgSgESESSSSaSCT
DÍNPUQGUÂMUL Bl.
14 OCTOMBRIE 1962
PROGRAMUL 1 : 6,00 Conce>. t
de dimineaţă; 7,10 Dansuri or­
chestrale; 7,40 „Orchestre sovie­
tice care au concertat în ţai a
noastră“ : Orchestra ansamblu­
lui „Platniţki“; 8,00 Sumar 1
presei centrale; 8,10 Şcoala şl
viaţa; 8,30 Muzică de estradă;
8,50 Suita din opera „Cocoşul
de aur“; 9,30 Teatru la microfon
pentru copii: „Un joc cu surpri­
ze“, scenariu radiofonic de Co:
stantin Teodori: 10,30 Formată
artistice de amatori în studiouri­
le noastre : Cîntă orchestra de
mandoline a clubului muncitori­
lor sindicatelor din Deva; 11,00
Cîntă Ileana Constantinescu,
Vasile Cănănău şi acordeonistul
Nclu Orian; 11,30 Vorbeşte Mos­
cova; 12.00 Interpreţi de mu­
zică uşoară; 13,10 De toat.e pen­
tru toţi; 14,00 Muzică populară
romînească cerută de ascultăto­
ri; 14,40 Pentru flecare cite o
melodie; 15,30 La şezătoare:,
16,10 Noi creaţii de muzică uşoa-j
ră romînească; 17,55 Pro­
gram pentru fruntaşii re­
coltelor bogate; 18,25 Alma­
nah muzical; 19,00 Din crea­
ţia romînească de operetă; 19,35
„Melodii,,, melodii“ emisiune de
muzică uşoară romînească; 20,00
Teatru la microfon premiera
„Oedip rege“ Tragedie de Sofo.
cle; 21,28 Muzică de estradă;
21.45 Muzică de dans.
PROGRAMUL TT: 8,30 Clubul
voioşiei: 9,00 Melodii populare
romîneşti cerute de ascultători:
9.30 Valsuri de compozitori so­
vietici; 10,00 Arii din opere:
10.30 Revista presei străine;
12.00 Actualltat a cultural-artis-
tică; 12,15 Din muzica popoare­
lor; 14,30 Satira şi umorul; 15,15
Fragmente rin opereta „Fru­
moasa Elena“ de Offenbach:
16,08 Interpreţi de frunte ai
muzicii populare romîneşti: An-
gela Moldovan; 17,25 Muzică,
uşoară cerută de ascultători:
19.00 Muzică uşoară sovietică
interpretată de formaţii rornî-
neşti; 19,30 Seară de roma vţe;
21.45 Muzică de estradă; 22,00
Muzică de dans.
H OCTOMBRIE 1962
DEVA: Şampanie şi melodii —
cinematograful „Patria“; HUNE­
DOARA: Lăsarea nopţii — ci­
nematograful „Victoria“ ; PE­
TROŞANI: Cartierul viselor —
cinematograful „Al. Schia“ ; M-anz
săturat de căsnicie — cinemato­
graful „7 Noiembrie“ ; ALBA 1U-
LIA: Aventurile lui Kroş —- cine­
matograful „Victoria“; Volga-
Volga — cinematograful „23 Au­
gust“; SEBEŞ: Omul amfibie —
cinematograful „Progresul“ ; Nu
vreau să mă însor — cinema­
tograful „M. Saăoveanu“ ; O-
R A Ş TIE : Frumoasa america­
nă — cinematograful „V. Roai-
tă“ ; Procesul maimuţelor — ci­
nematograful „Flacăra“ ; SIME-
R I A : S-a întîmplat In z i ­
ua solstiţiului — cinema.-
tograful „iile PinUlie“ ; BRAD:
După doi iepuri — cine­
matograful „Steaua roşie“ ;
H A Ţ E G : Lumină la fereas­
tră — cinematograful „Popular“ :
LO N E A : Pace noului ve­
nit —• cinematograful „ M i­
neriţi“ : t e i u ş : Cetatea Hu-
ramzamin — cinematograful
„V. R o a it ă Z L A T N A : Bătălie
în marş seria I şi II — cine­
matograful „Muncitorul“ ; ILIA:
Mai tare ca uraganul — cinema­
tograful „Gh. Doja“ ; APOLDUL
DE SUS: Poveste sentimentală
— cinematograful „23 August“ .
PENTRU 24 ORE
Vremea se menţine frumoasă cu
cerul mai noros ziua. Temperatura sta­
ţionară : ziua între 19 şi 23 grade, iar
noaptea între 2 şi 8 grade. Vînt mo­
derat din sectorul sud şi vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare cu cerul va­
riabil şi temperatura în uşoară scă-,
dere.-
-<i r
1
NOU
HUNEDOARA