Page 39 - 1962-10
P. 39
Its. 2 » drumul sucm usM O ivi PK&. 3
a a a !^ ja c ? ía iia a a B ffa
Să ne ocupăm, cu grijă de educaţia Toate prevederile
comunistă a tineretului S M. T . O trebuie
înfăptui!
In ziarul nostru nr. 2277 din luna pentru a face cunoscut tineretului cît S-a îmbunătăţit activitatea comitetu In fiecare an, cu prilejul dez Da’că colectivul secţiei a de
aprilie a.c. a fost publicat un articol mai operativ hotărîrile partidului şi lui raional U.T.M. în ceea ce priveşte baterii cifrelor de plan, colec pus eforturi pentru îndeplinirea
pe marginea plenarei lărgite a Comite guvernului precum şi ale G.Q. al îndrumarea şi ajutorul pe care-1 acor tivele de muncitori, tehnicieni şî planului M.T.O., nu acelaşi lu
tului raional de partid Orăştie care a U.T.M. Recent, tov. Traian Gonţan, se dă organizaţiilor U.T.M. din G.A.G. Or ingineri îşi prevăd şi măsurile cru se poate spune despre con
analizat munca depusă de către cornii cretar al Comitetului comunal U.T.M- ganizaţiile U.T.M. din G.A.G. Turdaş, tehnico-organizatorice menite să ducerea tehnică a combinatu
teiul raional U.T.AL în vederea edu Şibot, a prezentat informarea „Măsu Bobîlna, Geoagiu, Balşa şi multe altele ducă la îndeplinirea planului şi lui. Lucrări ce necesitau o re
cării comuniste a tineretului. Printre rile luate de comitetul comunal U.T.M. desfăşoară o susţinută activitate de edu angajamentelor. Parte din aceste zolvare rapidă au fost amînate
lipsurile semnalate în articolul publicat în vederea bunei desfăşurări a învăţă caţie în rîndul tineretului în spiritul măsuri se rezolvă prin efortul nejustificat de la o lună la alta.;
se reliefa slaba preocupare a comite mîntuiui politic U.T.M.“. dragostei faţă de munca colectivă, faţă propriu al colectivului, iar unele De pildă, modificarea vagonu
tului raional U.T.M. pentru asigura Faptul că informările prezentate au de îngrijirea avutului obştesc. Zeci de cu ajutorul ministerului. lui termos de la oţelăria electri
rea unui bogat conţinut de idei în fost bine întocmite, cuprinzînd exem mit de ore muncă patriotică au efec Angajamentele muncitorilor că pentru menţinerea tempera-,
munca de propagandă care să aibă la ple concrete din munca tinerilor, au tuat tinerii colectivişti din raion la sînt nemijlocit legate de înfăp tarii lingourilor calmate şl aliate
bază exemple vii, concrete de la locul constituit un bogat schimb de expe lucrările agricole din campania de vară tuirea planului de producţie. nu a fost TeaJizată. In trimestrul
de muncă. rienţă. Secretarii comitetelor comunale şi de toamnă. Mulţi dintre ei, ca ur Să analizăm concret cum au 1 şi în luna septembrie a anu
Au trecut mal bine de cinci luni de şi din întreprinderi, instructorii terito mare a dragostei lor faţă de muncă, fost îndeplinite obiectivele din lui curent laminatoril au intim*
la apariţia acestui articol. Cum s-a riali au putut în acest fel să ia cu lucrează ca brigadieri, îngrijitori în planul de măsuri tehnico-orga. pinat mari greutăţi în realizarea
preocupat Comitetul raional U.T.M. noştinţă de noi forme şi mijloace fo sectorul zootehnic sau sînt mînuitori nizatorice Ia laminorul de 800 planului pe sortimente din cau
Orăştie de în lă tu ra ta lipsurilor care losite în munca de educaţie comunis dibaci ai diferitelor utilaje agricole. mm. din C.S. Hunedoara. ză că oţelăria nu a livrat la
au fost arătate de plenară şi semna tă a tineretului. Datorită acestui fapt Se poate aprecia că multe din lipsu Din totalul de 10 măsuri ce timp lingourile cerute.
late de ziarul nostru ? Analizînd acti ei îndrumă acum cu mai multă compe^ rile privind munca de educare comunis reveneau secţiei au fost reali O altă măsură nerealizată este
vitatea comitetului raional U.l.M. pe tenţă organizaţiile U.T.M. Să luăm un tă a tineretului semnalate în cadrul zate 9. Ultima, definitivarea lu aprovizionarea cu 50 m. ţeava
această perioadă, se plenarei lărgite a
poate constata că Gomitetulm raional crărilor la staţia de decapare clin oţel aliat pentru cuîptorul
sub îndrumarea per de partid Orăştie chimică, fiind condiţionată de cu propulsie. Răspunderefri pen
manentă a comite şi de articolul apă oprirea laminorului se va execu tru îndeplinirea acestei preve
tului raional de rut în ziar, au fost ta în trimestrul IV a.c. deri o poartă serviciul de apro
partid s-au luat o înlăturate. Munca Un fapt pozitiv este că majo vizionare al combinatului, cârd!
ritatea acestor măsuri au fost a neglijat problema respebtiv4;
serie de măsuri care de educaţie comu
au condus la ell^ nistă a tineretului înfăptuite în primul trimestru Avînd în vedere că In luria oc
minarea unor deficienţe ce Existau în. exemplu. Comitetului orăşenesc U.T.M. trebuie însă continuu îmbunătăţită. Si al anului. De exemplu s-a asi-. tombrie a.c. cuptorul cu pro
munca de educaţie comunistă a tine ©ugir, şi în mod deosebit tov. Mihai acest lucru în primul rînd, se cere să gurat un ax de rezervă asam pulsie va fi oprit pentru '‘repa
Nelega, -secretar, a fost criticat Rectificatorul liazăr Pavel lucrează în secţia a n i-a me blat cu roţi dinţate şi rulmenţi, raţie, aprovizionarea cu ţeava
retului. fie făcut de către instructorii raionali,
pentru slaba activitate cultural-educa- secretarii comitetelor U.T.M. de către talurgică a fabricii chimice Orăştie. El îşi depăşeşte lunar sar pentru acţionarea rolelor antre amintită mai sus e o 'sarcină'
învăţămintele desprinse din dezbate întregul comitet raional U.T.M. Se cere
rile purtate în plenară şi articolul apă tivă, ce se desfăşura în rîndul tinere de asemenea ca în această direcţie să cinile de plan cu 6 la sută şi exec'ută lucrări de bună calitate. nate de la caja de bloc a lami urgentă, întrucît ea (necesită
rut în ziarul nostru, au fost prelucrate se intensifice munca de îndrumare şi
cu întreg activul U.T.M. Aprecierea tului din ©ugir. In prezent, datorită control. In organizaţiile U.T.M. din norului In afară de acestea au pregătiri prealabile pentf ru a pu
unanimă a fost că îndeplinirea planului cadrul oraşului Orăştie de pildă, se
de măsuri adoptat ia plenară va duce îndrumării primite, organizaţiile U.T.M. desfăşoară o activitate bună în ceea ce mai fost pregătite două axe tea i’i folosită.
Ia îmbunătăţirea activităţii comitetului priveşte munca de educaţie comunistă
raional U.T.M. In lumina acestor mă din localitate şi-au îmbunătăţit mult a tineretului. In planurile lor de mun scurte şi unul lung complet a- Planul M.T.O. mai ?prevede o
suri ©omitetul raional U.T.M. Orăştie samblate, fapt ce a dus la scur măsură deosebit de e/.ieace, dar
s-a străduit să-şi îmbunătăţească ac activitatea. Acum tineretul din oraşul Sueeese!e lu cră to rilo r din cooperai tarea timpului de staţionare a care nu s-a realizat. Este vorba
tivitatea în vederea mai bunei organi laminorului (pentru schimbarea,
©ugir este antrenat la activităţile ce Asigurarea unei aprovizionări torii din cadrul acestei unităţi de amplasarea f iera străului la
se desfăşoară la club. In secţiile U.M,
©ugir au fost create brigăzi artis ritmice cu mărfuri a constituit şl-au depăşit planul de desfa axelor) cu circa 55 la sută. A- cald nr. 1 lîngă fierăstrăul nr.
tice de agitaţie, care prezintă pro o preocupare permanentă pen cere în perioada 1 ianuarie —• ceastă economie de timp echiva 2 în scopul îmbunăt/iţirii randa-
tru colectivul de conducere al 30 septembrie a.c. cu 1.250.000 lează cu 180-200 tone de lami meniului de tăiere li t cald a pro.
grame variate şi bogate în conţinui cooperativei de consum „Pleşa lei. Cele mai bune rezultate le-au nate. filelor rotunde. Pîn/i acum două
zări şi desfăşurări a învăţămîntuiui po In faţa tineretului se ţin eu regu că găseşti tematica adunărilor, temele Evacuarea apei din canalul la luni de zile direcţia/ de investiţii
litic U.T.M., a adunărilor generale, a laritate conferinţe adecvate vîrs conferinţelor expuse, a joilor de tineret Constantin” din Crişeior, raio obţinut magazinele universale minorului, asigurarea secţiei do a combinatului a (executat circa
folosirii cît mai judicios a timpului li tei. In fiecare ce se organizează etc. La comitetul
ber al tinerilor, privind informarea Iui organizează „Joia săptămînă si nul Brad. Avînid în permanenţă din Crişeior (responsabil N. Ro- întreţinere cu electricieni şi lă 50 la sută din vcflumul întregii
tineretului" pre un bogat sortiment de mărfuri man) şi din Zdrapţi (responsa cătuşi calificaţi, sînt alte puncte lucrări. Atît nis.tnlai, şi lucrul a
solicitate de cumpărători, lucră bil N. Ruda). din plan ce s-au realizat prin fost lăsat balta, imon’tarea apa.
operativă cu evenimentele internaţio zentîndu-se programe instructive-educa orăşenesc U.T.M. însă, nu există o evi efortul secţiei. Cu prilejul cons ratajului electric şi a instalaţiei
nale propaganda prin conferinţe etc. tive. Numărul tinerilor purtători ai in denţă clară cu privire la organizarea
Printre măsurile cele mal eficace care signei „Prieten al cărţii“ a crescut cu unor asemenea acţiuni. Tov. secretar fătuirilor lunare de producţie, 'de răcire şi scurgere fiind lăsată
au fost luate în această privinţă este Nicolae Pleşa n-a fost controlat şl în; muncitorii au venit cu noi pro în suspensie. Ii(i acest sens cre
şi aceea că, lunar, la instruirea apara încă 400; în organizaţiile U.T.M. se drumat să-şi întocmească o situaţie rea puneri care s-au concretizat în dem că are un fcuvînt de spus şi
tului U.T.M. sînt convocaţi şi secreta fac recenzii asupra cărţilor citite. Tot lă, un plarţ de muncă concret, ©um îşi Iluminat fluorescent la Ghelar amenajarea unui drum în spatele directorul direcţiei de investiţii
rii comitetelor comunale U.T.M. şi din mai frecvente sînt de asemenea con poate desfăşura el activitatea în mod
întreprinderi care prezintă informări, cursurile „Sine ştie cîştigă“, „Drumeţii organizat, fără să ştie cărei organizaţii Pentru îmbunătăţirea condiţii de extracţie sînt iluminate flu laminorului pentru transportul a combinatului,-*
rapoarte despre felul cum desfăşoară veseli“, pe diferite teme educative, se să-i acorde ajutorul necesar? Aseme orescent, urmtnd ca pînă la sfâr materialelor pînă la ajustaj, in
munca de educaţie comunistă a tinere organizează excursii în diferite oraşe nea situaţi! mal există la unele comi lor de muncă, la Exploatarea şitul anului acest sistem să fie cluderea calibrării la dimensiu Tărăgănarea acestei lucrări
tului. Astfel, tov. Traían Sturza, se ale ţării etc. tete comunale U.T.M. Este de datoria minieră Ghelar s-a început in introdus şi la galeria principală nile de 95, 105 şi 115 mm., în prieinuieşte Iar tunătorilor multe
cretar a1 Gomiteiului comunal U.T.M. ©omitetului raional U.T.M. să efectue troducerea pe scară largă a ilu Retlşoara. neajunsuri. Pritn darea în folo
Orăştioara, a prezentat informarea Trebuie arătat că în perioada anali ze un control mai riguros asupra muncii minatului fluorescent. In prezent vederea economisirii oţelului sinţă a fierăstirăului nr. 1 ran
„Oum se preocupă comitetul comunal zată, comitetul raional U.T.M-, îndru secretarilor comitetelor U.T.M., a in toate rampele puţului principal damentul de tiliere ar spori cu
U.T.M. pentru buna desfăşurare a adu mat îndeaproape de ©omitetul raional structorilor raionali U.T.M., prin reducerea cantităţii de şpan aproximativ 30 la sută, iar ba
nărilor generale". Tov. loan ©ostnescu, P.M.R. Orăştie, a avut în vedere ridi şi altele.
activist al comitetului raional U.T.M., carea necontenită a nivelului profesio In această perioadă au ioc adunări
a informat despre ajutorul care-1 dă nal al tinerilor, dezvoltarea simţului de de dări de seamă şi alegeri în orga * »«? »o * - rele de oţel alilat vor putea fi
organizaţiilor U-T.M, .privind informă răspundere şi a îmbunătăţirii discipli nizaţiile U.T.M. In curînd se va, des introduse în gropile de răcire
rilor politice, metodele care se folosesc nei, Peste 2.200 de tineri participă la chide noul an al învăţămîntuiui poli.
cursurile de ridicare a calificării. Me Veşti din G.A.C,Vinţul de jos lentă la tempetraturi mai ridi
rită subliniat faptul că tot mai mulţi Jf cate, îmbunătăţindu-se astfel
tineri învaţă de la muncitorii, tehnicie calitatea oţelulini.
nii şi inginerii mai v-îrstnici, cu multă-,
experienţă. De asemenea mai mult de 50
Insilozarea continuă G răbesc la sută din problemele ce intrau
în atribuţiunile ^Ministerului Me
tio U.T.M. Acestea sînt unele din cele Cu1 peste două săptămîni în zarzavat. Se prevede 3epăşirea însăm înţările talurgiei şi Construcţiei de Ma
urmă, colectiviştii din Vinţul cantităţii planificate de nutre şini nu au fosit rezoivate. Dacă
=BHL mai eficace mijloace de educaţie co ţuri însilozate. Pentru însămînţarea celor G00 se respecta dotarea celor 4 cup
de Jos, raionul Alba, au însilo- ha. cu grîu, 31 ha. cu secară şl toare adinei cu aparatură ter-
F e scurt , munistă a tineretului, de creştere a ni zat 750 tone de porumb fura ANDRONIE GLIGOR 30 ha. cu orz de toamnă, la in motermică de măsură si control
velului politic, a simţului răspunderii. jer şi rogoz. Vor fi însilozaţi în dicaţia organizaţiei de ¦partid, se asigura o iarmărire mai bună
continuare cocenii de porumb brigadier consiliul de conducere a luat din
de la corespondenţii voluntari De aceea, comitetul raional U.T.M. tre timp măsurile necesare. Pînă a temperaturi şi timpilor de în
buie să le acorde o atenţie deosebită. în amestec cu frunze de sfeclă MARIA VESA acum întreaga suprafaţă plani călzire a linigourilor din oţel'.*
Este îmbucurător faptul că activi şi alte resturi de la grădina de Se îmbunătăţea, deci, calitatea
® La locul de muncă numit Valea laxia şi combaterea bolilor transmisi tatea ©omitetului raional U.T.M. Orăş- funcţionară
Ţiganului, acolo unde muncitorii fores bile", convorbiri cu tinerele mame, cer tie s-a îmbunătăţit. Datoria lui este
tieri îşi desfăşoară activitatea, s-a de curi de citit pe teme sanitare şi al însă, să caute necontenit să-şi îmbu Loturi experimenta!© ficată cu secară şi orz a fost în- laminatelor. -E regretabil însă că'
plasat zilele trecute o caravană sani tele (AVRAM PETRIG). sămînţată. Acolo unde se recol lucrul acesta n-a fost realizat.
tează porumbul, se eliberează şi Nici Institutul de proiectări
In’ scopul încercării soiurilor Tipurile de sol predominante terenul pentru a fi arat şi în- laminoare nu a realizat con-;
tară din tlia. 8u acest prilej au fost o In primele luni ale acestui an bi nătăţească ' stilul de muncă cu organi în gospodăria noastră sînt brun sămînţat cu grîu. Aşa se face că strueţia cuptoarelor de recoace-
examinaţi 80 de muncitori, au fost ana blioteca raională din llia a înregistrat zaţiile U.T.M., cărora trebuie să le acor de grîu pentru determinarea ca roşcat şi aluvionar. Lotul culti a fost însămînţată cu grîu mal re. Deşi există finanţarea, Im
lizate sursele de apă de unde se face un număr de 969 cititori activi. Aceş de o îndrumare şi mai susţinută, efec- lităţii lor privind producţia, re vat după trifoi este amplasat pe mult de jumătate din suprafa crarea nu poate începe’ din cau
aprovizionarea muncitorilor şi au fost tia au citit un număr de 13.778 volu tuînd totodată un control permanent şi zistenţa la boli, la cădere şi scu un sol brun roşcat iar cel după ţa planificată. Cea mai mare ză. că I.P.L. nu a prevăzut ini
date sfaturi preţioase în privinţa păs me. Pentru atragerea unui număr cît eficace. Educarea comunistă a tinere turare cît şi pentru a vedea porumb, pe sol aluvionar. Pe parte din sămînţă provine din ţial devierea liniei a treia de
trării Igienei şi a curăţeniei perso mai mare de cititori, colectivul biblio tului, dezvoltarea continuă a conştiin care din ele se vor adapta la aceste loturi vom executa la soiurile de mare productivitate cale ferată în afara halei pen
tecii a organizat ţinerea de recenzii ţei socialiste a tinerei generaţii este o condiţiile locale din gospodăria timp toate lucrările agricole ce Ponca şi Bezostaia. Merită să tru crearea spaţiului de ampla
nale. (0ORNEL1U POPA). în cadrul diferitelor unităţi. Un deo sarcină de mare răspundere a organiza noastră, am organizat două Io iie evidenţiaţi membrii brigăzii sare a cuptoarelor.
® Datorită preocupării medicului sebit accent s-a pus pe popularizarea ţiilor U.T.M. Pentru îndeplinirea ei tre turi experimentale. Pentru fie rute de fiecare soi în parte : pre a iV-a condusă de Avram Las-
cărţilor agrozootehnice. Pentru aceas buie să lupte cu răspundere şi cu multă gătirea terenului, respectarea i In timpul în care a mai rămas
Emil Duţulescu şi a oficiantului sani ta s-au ţinut recenzii în cadrul G.A.0.- perseverenţă ©omitetul raional U.T.M. care lot am măsurat 7 parcele cu care a terminat de cîteva zile pînă la sfîrşitul anului orga-
tar Mihai M. Bal, locuitorii comunei ului din llia cu cărţile: „Gultura fu Orăştie. a cîte două hectare fiecare pen epocii optime de însămînţare, planul de însămînţări şi brigada nele vizate vor trebui să asigure
Sălaşul Superior participă în număr rajelor în mirişte", „Greşterea bovi tru cultura soiurilor de grîu iar în timpul vegetaţiei vom ţine I-a condusă de Ilie Silvestru.
tot mai mare ia acţiunile sanitare. Ast nelor în G.A.G.", „Să folosim metode S. CERBU o evidenţă a dezvoltării şi com prin toate mijloacele înfăptuirea
fel grupa sanitară de la G.A.G. „Viaţa agrotehnice în cultura griului de Ponca, SKorospelka, Harach, portării acestora. NICOL'AE ALBU integrală a planului de măsuri
învinge" din Sălaşul Superior a obţi toamnă“ şi altele. La aceste recenzii Bezostaia etc, iar ca martor in GHEORGHE ŞARA tehnico-organizatorice.
cultura comparativă vom folosi LIBIA DICU brigadieri
soiul de grîu Cenad 117. S. TRUTA
inginer agronom
nut drapelul de fruntaşă pe raion. au participat peste 130 de colectivişti.
Golectiviştii au format 12 echipe de Gu multă dragoste muncesc pentru P R IN IN D IA
curăţenie care au activat în fiecare sat popularizarea cărţii, tovarăşii Teodor
de pe raza comunei au făcut controa Raliu, Laura Goca, ing. Nicolae Iordan O vizită de şapte zile intr-o ţară dit“ o curte care întrecea în fast captare şi utilizare în scopuri prac strucţie este o ireproşabilă simetrie. rea a numeroase probleme interna
le lgienlco-sanitare ta toate unităţile şi Aurel Lupu (M. RUSET). ca India, mare cit un continent, cu pe cea de la Versailles. Acum, în tice a energiei solare, de exemplu, Cele patru minarete graţioase care ţionale.
alimentare din comună precum şi la o istorie multimilenară fi cu aspecte Fortul Roşu se ţin de obicei adună remarci că oamenii au cu ce sc mîn- încadrează T aj Mahalul par de la
gospodăriile cetăţenilor. De aseme o Cooperativa de consum „Filimon atît de multiple fi variate înseamnă, rile publice de mare amploare. Dea dri astăzi, mai mult ca în trecut, distanţă ca nişte uriaşi care stau ne Intre India şi ţara noastră există
nea, din rîndul colectiviştilor au fost Sîrbu" din Orăştie a valorificat în pe desigur, puţin. Dar, cu concursul bi supra lui flutură în permanenţă cînd ştiinţa indiană nu se putea dez clintiţi de strajă timpului, asemenea relaţii prieteneşti în continuă dezvol
recrutaţi 16 noi donatori de sînge. In rioada 1 ianuarie — 30 septembrie a.c. nevoitor al gazdelor, poţi cunoafte drapelul de stat al Indiei, cu culo volta. Sfinxului din pustiul Saharei. tare. Deşi R.P. Romînă se află la
cadrul acestor acţiuni s-au ţinut 2 con mărfuri în valoare de 7.600.000 lei rea- lucruri interesante din ţara lui Ra- rile portocaliu-alb-verde. mare depărtare de Republica India,
ferinţe cu caracter sanitar, intitulate: lizînd beneficii peste plan în sumă de bindranath Tagorc. Am vizitat centrul comercial „de In timpul vizitei în India am pu popoarele noastre nutresc sentimente
„Importanţa respectării igienei indivi 1.400.000 Iei. (A. PETRIG). In grădina Fortului Roşu colori lux“. Clădirile in care se află ma tut lua cunoştinţă şi de dezvolta reciproce de caldă simpatia. Un rol
duale şi colective pentru sănătate“ şi împreună cu delegaţia Marii Adu tul trandafirilor, al tuberozelor fi rile magazine sînt aşezate în cercuri rea pe care a cunoscut-o această ţară deosebit de important în întărirea şi
„Grija pentru sănătatea copiilor noştri“. ® Datorită furajării raţionale şi în nări Naţionale a R.P. Romine, care speciilor de flori tropicale prezintă concentrice. Primul şi cel mai mic in ultimii ani. In scurtul timp care adîncirea colaborării romîno -indiene
grijirilor atente aplicate de către colec a vizitat anul acesta India, am po o nesfîrfilă gamă, greu de redat în dintre cercuri are o rază de cea. a trecut de la dobindirea indepen l-au avut vizitele reciproce ale oa
In cadrul acţiunilor sanitare s-au tivişti, vacile gospodăriei colective din posit în mai multe regiuni ale a- cuvinte. Poporul indian este îndră- 300 m. Aici se găsesc mărfurile cele denţei, India a obţinut însemnate menilor de stat din cele două ţări,
evidenţiat colectivistele Ana Bal, Eu Ribiţa, raionul Brad, şi-au sporit pro cestei ţări întinse, am vizitat locuri gostit de flori. Si, pe bună dreptate mai de soi, inaccesibile, desigur, oa succese în dezvoltarea sa. Indicele precum şi acordurile comerciale şi
genia Bontescu Ana Miron şi altele. ducţia de lapte cu cîte 2,5—3 1. lapte se spune că cine iubcfle florile iu- menilor de rînd. Bineînţeles, nu tot producţiei industriale a crescut dc la culturale încheiate.
(ANDREI NASTASE). zilnic, faţă de aceeaşi perioadă a istorice fi monumente de artă, ne-am befte fi pretenia. Poporul indian este aceleaşi aprecieri se pot face şi de 100 în 1950— 1051, la 194 în 1960—
anului trecut. (I. BRAGA). intîlnit cu personalităţi politice fi re un adept al bunei înţelegeri, al prie spre centrul comercial al vechiului 1961. Au fost construite trei noi o- Relaţiile comerciale dintre R.P.R şi
o In scopul ridicării nivelului cul prezentanţi din domeniul econo teniei fi păcii. Cine l-a cunoscut cît Delhi. Acesta se află pe un bulevard ţelării şi se prevede construirea a India au cunoscut o continuă dez
tural şi ideologic al femeilor, cercul o Pentru a asigura animalelor pe miei, ftiinţei fi culturii in de puţin fi-a dat seama de acest lu foarte frecventat, avînd o înfăţişare încă unei oţelării, toate aparţinînd voltare.
de citit din circumscripţia nr. 44 con timpul iernii hrană îndestulătoare, co diene, am văzut muzee fi biblioteci. cru. Adeptă a principiului coexisten puţin -plăcută. In cămăruţe mici, în sectorului de stat. Faţă de 1950, vo
dus de Maria Timiş şi Elisabeta Leo- lectiviştii din Glopoliva, raionul Ha ţei paşnice, India îşi aduce contri tunecoase şi insalubre sînt îngrămă lumul producţiei de maşini-unclte a Preşedintele Republicii India, dr.
nardo, desfăşoară o activitate frumoa ţeg, au sirius pînă in prezent 225.000 Primul contact cu India l-am luat buţia la lupta pentru statornicirea dite tot felul de mărfuri ieftine, de crescut de 16 ori. In ultimii 10 ani, Radhahrishnan, a apreciat în cu
să. Săptămînal, femeile din această kg. fin, 35.000 kg. frunzare şi au însi- unor vremuri de pace în lume. proasta calitate. Cu ciţiva alinaşi producţia de energie electrică a cres vinte calde rodul colaborării econo
circumscripţie se întîinesc in locuinţa lozat peste 100 tone nutreţ, iar colccti- cu capitala sa, oraşul Deliii. Nicăieri (subdiviziune a rupiei), oamenii să cut aproape de trei ori. In ultimii mice cu (ara noastră: „Poporul şi
tovarăşei Elisabeta Lconardo unde se viştii din Bretea Romînă, acelaşi ra ca aici nu se îmbină mai puternic Dar să revenim la capitala In raci, unii fără nici un adăpost, iii 10 ani s-a îmbunătăţit şi situaţia a- guvernul indian sînt foarte recunos
citesc fragmente din operele clasicilor ion, pe lîngă fînuri au mai asigurat darurile naturii cu care a fost în diei. Partea nouă a oraşului adă procură frugala hrană de toate zi gricullurii, producţia de cereale cres cători poporului şi guvernului ro-
romîni, universali şi sovietici. In ca şi 310 tone siloz. (I. TRlFU, A. GIM- zestrat sudul fi nordul Indiei. Bra posteşte instituţiile centrale, în clă lele. când la 76 milioane tone, faţă de min pentru ajutorul pe care-l pri
drul acestui cerc se citesc şi .broşuri POIEŞU). dul se învecinează cil giganticul pal diri moderne. Aici se găseşte reşe 52 milioane tone în 1950—1951. mim în dezvoltarea industriei noa
cu caracter educativ Santiar. In zilele mier tropical, fauna junglei cu cea dinţa guvernului unional. Parlamen La A gra, vehe capitală a dina stre petroliere. Colaborarea dintre
trecute s-a citit broşura intitulată „Si ® Zilele trecute pionierii de la şcoa de la poalele Himalaiei. Pot aici a- tul. clădirile în care se află ministe stiei afgane, am admirat doua mo In Republica India există 30 uni ţările noastre este un exemplu evi
licoza şi prevenirea ei" la oare au la de 4 ani din Tuştea, raionul Haţeg, pare ca într-o adevărată machetă, numente celebre: Cetatea Frontului versităţi. De cînd a devenit repu dent al colaborării care ar trebui să
participat 15 ternei. După lectură, care au ajutat colectiviştilor la strînsul carto întreaga Indie culturală. Delhi-ul rele, universitatea. Roşu, clădită dc regele Ahhar, un blică independentă, numărul ştiuto existe între toate ţările lumii. Rafi
a fost ascultată cu mult interes, au filor. S-au evidenţiat elevii clasei a concentrează vechea cultură hindusă, minunat obiect de studiu arheolo rilor de carte aproape s-a dublat. năria Gauhati, inaugurală de prim-
luat cuvîntul Emilia Burinn, Sofia lle- ll-a. (A. LIVIU). ’ precum fi cultura musulmană adusă Institutul naţional de fizică şi In gic şi istoric şi Ta] Mahalul, acea minislrul ţării, Nchrit, construită în
bedean, Agneta Ghira şi altele care au in timpul dinastiei afganilor fi stitutul de cercetări agricole sînt bijuterie arhitectonică construită în La obţinerea acestor succese In întregime şi pusă în funcţiune de
discutat asupra temei prezentate. (.MA o Sporind an de an numărul ani mogulilor, la care se adaugă cultura două mari instituţii create în arăt anul 1630 în întregime din marmu dia s-a bucurat şi se bucură per specialiştii romîni, va rănrine un sim
RIA DUMITRESCU). malelor gospodări? agricolă colectivă independenţei. Locuitorii Delhi-ului ră albă şi cu ornamentaţii realizate manent de sprijinul prietenesc, de bol al prieteniei frăţeşti dintre po
din llia deţine în prezent 444 bovine Occidentului. La Deliii faci cunoştin se mîndresc, pe drept cUvint, cu ete, din diferite culori. 7 aj Mahalul este zinteresat al Uniunii Sovietice şi al poarele noastre".
o Membrele colectivului sanitar — din care 152 vaci, 784 oi, 177 porci ţă, nemijlocit, cu istoria Indici. Ea deoarece au obţinut frumoase rezul un poem săpat în marmură, care, celorlalte ţări socialiste, plinire care
social din cadrul comisiei ra ouăle de şi 500 păsări maică. (I. SAVIN). te plimbă pe treptele secolelor ca- tate ştiinţifice. înainte vreme, pen dăinuind pesle veacuri, va servi şi (ara noastră. Pînă în septembrie Din cele văzute în cursul vizitei,
femei Orăştie desfăşoară o intensă ac re-fi arată urmele civilizaţiei lor. tru a-ţi demonstra realizările în do drept mărturie lumii asupra mtei 1960, India a primit din partea a-
tivitate. Gu ocazia unei analize re o Membrii gospodăriei agricole co meniul ştiinţific, cetăţenii capitalei străvechi a poporului indian. Monu ccslor ţări împrumuturi şi credite ca şi din discuţiile purtate cu condu
cente acest colectiv a raportat orga lective din satul Boj, de pe raz.a ora Delhi este înzestrat cu podoabe te conduceau în vecinătatea oraşului mentul parcă vorbeşte vizitatorilor, în valoare dc 4.2 miliarde rupii.
nizarea de conferinţe pe tema „Profi şului regional Hunedoara, vor preda în arhitectonice îneîntăioare, ce se păs unde îfi arătau vestita coloană de iar murmurul izvoarelor din curtea cătorii diferitelor întreprinderi, şi in
anul viitor stalului pe bază de con trează pînă astăzi. Multe se leagă fier. împlîntală în pănwit m secolul interioară cintă parcă azi durerea Guvernul Republicii India, pe plan
tract 100.001! I. lapte şi 1.710 kg. brîn- de numele vestitului mogul Akbtir, al V-lea. De-a lur.gul vremurilor nu şi bucuria miilor de nicfteri indieni extern duce o politică de apărare stituţii. ne-am format convingerea
7,ă de oaie realîzînd în felul acesta ve mare protector al artelor. Sub dom s-a prins nici o urmă de rugină pe care au cioplit marmura albă a clă
nituri de pesle 150.000 lei. (P. UDREA). nia şahului Jahan s-a construit For această coloană Astăzi, plimbindu-to dirii Cern re domină întreaga con a păcii fi sprijină promovarea prin că guvernul şi poporul indian depun
tul Rofit, un minunat complex ar prin sălile institutelor de rircetări
® Din cultura legumelor, colectiviştii hitectonic. Contemporan cu Ludo Ştiinţifice fi urmărind procedeele de cipiilor coexistenţei pafnice. aducină eforturi susţinute pentru lichidarea
din Toteşti au realizai pînă acum ve vic al XlV-lea. fahul Jahan a „clă
nituri de peste 100.000 iei. Acest fapt o contribuţie de semnă la rezolva urmărilor nefaste ale trecutului co
!•a determinat să extindă în anul viitor lonial. pentru dezvoltarea economiei
grădina de legume pe o suprafaţă de naţionale fi îmbunătăţirea vieţii po
40 ha. (N. stv'RVh EA).
porului. PETRE BUZILA
. -** > 0 . -11 S*. -ti. -tv- V .-A -ţţ, *;!.--o -V,. . . . - îi.- a . -a . - r ., A*, c , -<a. •»*. - t . -A -a