Page 4 - 1962-10
P. 4
CL 'i m tJtm n 3 v o u m m M u L v i Nr. 2416
IR! * ULTIMELE STIR! * ULTIMELE STIR! * ULTIMELE ŞTIR In aceste zile, în Indonezia
.......... ......................... ¦imiMiiirwn««i^ iiiMi«wMMTiiiirriiiri«in]i~rrririir-|(rnr~T—i—nwiTTrniiîrrfTirrrrrif:TffrrrrrTT^l-Yr1J^'I!*T,TIM,*p*^*rtw**,i,w>'ttr,ţB*ne”pwaa>T'ff:^**ttlw-*tmfniwB*fX:&mqrém
DJAKARTA - Tri- ziarul „Warla Bhak- na la Bucureşti“. Au 1
mistd special Agerpres ti“ seric printre alte torul articolului scoate 1
Ion Gălăţeanu tran le : „Sini multe dc în evidenţă ritmul 1
smite : spus despre subiecte impetuos al construc 1
In aceste zile cuvin le pe care le tratează ţiilor din capitală şi ţ
tele „Romînia“, „Bucu filmele romineşti, des din alte oraşe din Re- 1
reşti“ sint adesea ros pre nivelul lor teh publica Populară Ro- 1
Poporul Cubei este gata să-şi apere independenta Cu prilejul celei de-a 13-a aniversări tite în îndepărtata In nic, despre modul in mină. „Un lucru este 3
a proclamării R. P. Chineze care ele reflectă idea clar, scrie „Economi
donezia. lurile poporului aces National“, nivelul de 1
tei ţări. Pentru ci trai al poporului ro
In zilele premergă- neaştii şi actorii indo 3
nezieni aceste filme 3
naţională si inviolabilitatea teritoriului său Demonstraţia oam enilor muncii L toare vizitei tovarăşu- sint deosebit de valo
*•« •*» din Pekin roase". 1
D ecla ra ţia guvernului revolu ţion ar al C ubei [ lui Gheorghc Gheor- mîn creşte de la an 1 1 \
In ziarele indone
ghiu-Dej, la Djakarta ziene apar note de la an şi aceasta se. da- 1
drum şi însemnări
au avut loc diverse despre Romînia. toreşte dezvoltării e-
conomice a diferite
PEKIN 1 Corespondentul Agerpres, dezarmării generale, pentru coexisten manifestări consacrate Sub titlul „Scurtă lor ramuri ale in 1
Emil Soran, transmite : ţa paşnică a statelor cu sisteme so privire asupra Româ dustriei şi agriculturii'.
HAVANA 1 (Agerpres). — subliniază în declaraţie, ' arată încă labilitatea teritoriului nostru şi ar în ciale diferite şi menţinerea păcii în prieteniei romîno-in- niei bogată în munţi, 3
In cadrul unei şedinţe extraordinare o dată că politica externă a Cubei se ceta activitatea contrarevoluţionară îm- Poporul chinez a sărbătorit la 1 oc întreaga lume. rîttri şi resurse natura La principala li 3
convocată pentru a se lua cunoştinţă bazează pe principiul neamestecului, pe 'potriva poporului nostru, Cuba n-ar mai tombrie cea de-a 13-a aniversare a e- doneziene. . le", ziarul „Berita In- 3
de rezoluţia comună a Congresului principiul liberei autodeterminări a fi nevoită să-şi întărească apărarea şi ar liberării sale şi a proclamării Repu A urmat apoi demonstraţia la care donesia" face o pre 3
Statelor Unite, Consiliul de Miniştri al naţiunilor, pe reci' •-aşterea egalităţii blicii Populare Chineze. au participat aproximativ 500.000 de La 30 septembrie la zentare generală a ţă
guvernului revoluţionar al Cubei a suverane a statelor, pe libertatea co folosi cu bucurie toate resursele legate cetăţeni din Pekin şi împrejurimile o- rii noastre, relevînd
hotărît să dea publicităţii o declaraţie merţului, pe rezolvarea litigiilor in de aceasta pentru a contribui Ia pro In dimineaţa de 1 octombrie a avut raşului. Printre demonstranţi se aflau Djakarta a luat sfîrşit succesele obţinute în ul brărie din Djakarta 1
specială. ternaţionale prin tratative şi pe dorinţa gresul economic şi cultural al poporului loc în marea piaţă Tiananmîn demon colectivele fabricii de maşini unelte timii ani de poporul
de a coexista paşnic cu toate popoarele său. straţia oamenilor muncii din Pekin. In nr. 1, siderurgiştii de la combinatul Săptămîna filmului ro- romîn în industrie şi s-a deschis o expoziţie
In actuala situaţie internaţională, se din lume. faţa tribunelor era aliniată fanfara mi Sitinsan, lucrătorii fabricii de aparate în agricultură. Ziarul
spune între altele în această declaraţie, In faţa rezoluţiei comune a Senatu litară şi mii de pionieri, purtînd în dc transmisie, de aparataj electronic minesc, in cadrul că subliniază că datorită a cărţii romineşti. In 1
Cuba este supusă celei mai puternice In declaraţia guvernului revoluţionar lui S.U.A., pe care o respingem, Con miini buchete de flori şi steguleţe mul acestor succese Romî
presiuni şi riscului unei agresiuni ar al Cubei se subliniază că guvernul siliul de ?Miniştri al guvernului re ticolore. Deasupra capetelor lor se a- care prezentau realizările obţinute în reia au ţost prezenta nia exportă astăzi nu numeroase vitrine sint 3
mate directe din partea guvernului Sta Statelor Unite nu numai că săvîrşeşte flau uriaşe baloane cu lozinci festive. meroase tipuri de uti prezentate fotografii 3
telor Unite. acte de cea mai grosolană agresiune voluţionar al Cubei reafirmă din nou anii puterii populare prin care ale te filmele „Post res laj industrial. In zia înfăţişînd aspecte din 1
economică împotriva Cubei, ci exercită ţelurile paşnice care însufleţesc po La ora 10,00 în tribună au luat loc rul „Economi Nasio-
La declaraţiile şi afirmaţiile făcute şi presiuni asupra tuturor statelor din porul cuban şi avertizează că nici po tovarăşii Mao Tze-dun, Liu Şao-ţi, gorice. In fruntea colectivelor din in tant“, „Mîndrie", „Dar- nal" a apărut un ar 3viaţa Romîniei de azi. 1
mereu de membrii Congresului şi de porul nostru, nici guvernul cuban nu Ciu En-lai, precum şi alţi conducători ticol intitulat „Toam-
conducătorii Statelor Unite, şi la cam America Latină pentru ca aceste ţări vor fi vinovaţi de consecinţele pe care de partid şi de stat. dustria bunurilor dc larg consum au clee“, „Băieţii noştri“, Pe adresa ambasa >
pania de ştiri şi de articole tendenţioa să rupă legăturile cu Cuba. Ie poate avea o agresiune împotriva
se publicate în organele de presă din ţării noastre. Cuvîntul de deschidere a fost rostit trecut textiliştii din Pekin care se „Alo, aţi greşit nu
această ţară, se adaugă acum rezolu In momentul de faţă guvernul Sta de Cen I, membru în Biroul Politic
ţia comună a Congresului Statelor Poporul Cubei doreşte colaborarea al C.C. al P.C. Chinez, locţiitor al bucură de un frumos renume în China. mărul'1, „S-a furat o dei R. P. Romîne din X
Unite care imprimă un caracter oficial telor Unite exercită presiuni asupra paşnică pe continentul nostru. dar premierului Consiliului de Stat al
tuturor acestora. totodată el este vigilent şi este gata R. P. Chineze. El a vorbit despre suc Demonstraţia s-a încheiat cu defila t bombă“. Toate aceste Djakarta au sosit nu 3
Angliei, Greciei şi Norvegiei, pentru să-şi\apere independenţa naţională şi
Această rezoluţie comună proclamă inviolabilitatea teritoriului său. rea. impresionantă a zecilor de mii de filme au atras un ma 3meroase telegrame dc.
făţiş şi cu totul nejustificat tactica di care navigaţia maritimă comercială re sportivi. 3salut adresate oaspeţi
Congresul Statelor Unite poate să re număr de specta 3lor români dc diferite
rectă de agresiune şi de folosire a for prezintă o resursă vitală, încercînd să dicteze legi înăuntrul ţării sale; dar Seara a vut loc în piaţa Tiananmîn 3organizaţii obşteşti. In
în ce priveşte ţara noastră, rezoluţia o mare serbare populară. tori, care le-au urmă 33telegrame se exprimă
obţină ca navele acestor ţări să nu sa nu valorează nici măcar hîrtia pe 3convingerea că această
rit cu mult interes. 3vizită va întări şi mai
transporte în Cuba mărfuri, şi nici 3mult prietenia dintre
Ziarele indoneziene au 3poporul romîn şi po
3porul indonezian.
consacrat filmelor ro-
mîneşli cronici elo
gioase. Intr-o amplă
cronică cinematografi
că, intitulată „Festiva
lul filmului românesc“.
ţei, care nesocotind cele mai elemen măcar alimente şi medicamente. care este scrisă şi locul ei este la cesele poporului chinez în construcţia
tare principii ale dreptului internaţio In legătură cu măsurile de apărare coş, la lada de gunoi a istoriei. socialistă în anul care s-a scurs. Creş si?;? i i i smm.
terea puterii ţărilor socialiste şi uni
nal şi Carta Organizaţiei Naţiunilor luate de Cuba, în declaraţie se spune :
Unite, opune direct guvernul imperialist Dacă guvernul Statelor Unite ar fi în tatea lor, bazată pe principiile inter
In sprijinul revoluţieial Statelor Unite Republicii Cuba. naţionalismului proletar, a spus Cen 1,
stare să ofere Cubei garanţii efective
Guvernul revoluţionar al Cubei, se şi satisfăcătoare în ce priveşte invio cubane însufleţeşte şi sprijină într-o măsură
uriaşă popoarele diferitelor ţări în Noile construcţii
lupta lor de eliberare.
Lucrările Adunării Generale BOGOTA 1 (Agerpres). — moderne din par way .*¦ x*vif i s v m u,W r M x f m
China, Uniunea Sovietică şi toate tea sudică a ora
Poporul din Columbia se şului Hanoi, capi
pronunţă tot mai hotărît împo
tala R. D. Viet
a O. N. Si„ triva uneltirilor anticubane ale celelalte ţări socialiste, a subliniat nam. iii
vorbitorul, luptă neabătut pentru in
NEW YORK 1 (Agerpres). Cores liniat gravitatea consecinţelor pe care S.U.A., împotriva eforturilor de terzicerea armei nucleare şi realizarea IN FOTO : In
acest cartier au a-
puse de Statele Unite pentru a
atrage o serie de ţări latino- i cirul de curînd u-
pondentul special al Agerpres, G. Ră- Ie poate avea această orientare poli americane în acţiunile agresive riaşele clădiri ale
ducanu transm ite: tică. In zilele noastre, a spus ei, exis împotriva guvernului revoluţio Institutului dc e-
nergetică şi de iri
In dimineaţa zilei de I octombrie, tă o singură alternativă: ori coexis nar cuban. Stare de asediu gaţii, ale Scolii
în cadrul şedinţei plenare a Adunăm tenţa paşnică a ţărilor cu sisteme so in Bolivia pentru cadrele sin
Generale a O.N.U. a continuat dezba ciale diferite, ori înaintarea spre un Unele organizaţii sindicale dicale, ale Şcolii
terea politică generală. război termonuclear pustiitor. din ţară printre care sindicatul LA PAZ 1 (Agerpres). — superioare bancare
După cum s-a mai anunţat, în Bo ctc.
?Ministrul de externe al Iordaniei, In ceea ce priveşte problema de fabricii de ciment ,,Portland Di livia a fost decretată starea de ase
pripiul vorbitor, a subliniat necesita zarmării, a arătat bnos Peter, puterile amante“, sindicatul naţional al diu. Direcţia informaţiilor de pe lîngă Iriaiml de vest a intrat sub administraţia înfitnfarea C onsiliului
tea soluţionării pe cale paşnică a pro occidentale depun toate eforturile pen şoferilor, federaţia ţăranilor şi guvernul bolivian precizează că această temporară a O.N.U.
blcmclor internaţionale litigioase. El tru a împiedica soluţionarea acestei alte sindicate.au dat publicităţii măsură a fost luată în urma descopc superior al a p ă ră rii
şi-a exprimat regretul în legătură cu probleme, insistînd asupra controlului o declaraţie în sprijinul revolu ririi de către autorităţi a unui comploi KOTABARU 1 (Agerpres). — nilor Unite. La 1 mai 1963 el va
lipsa unui progres în soluţionarea pro asupra înarmărilor în Ioc de a insista ţiei cubane. antiguvernamental pus la calc dc par La 1 octombrie in Irianul de în Yemen
blemei internaţionale de cea mai mare asupra dezarmării. tidele de dreapta „Falanga socialistă" vest steagul olandez, simbol al fi transferat Indoneziei. Acordul
importanţă — problema dezarmării. ,,Cerem cu insistenţă, se ara şi „Partidul revoluţionar autentic". dominaţiei colonialiste a fost prevede de asemenea înlocuirea GiURO 1 (Agerpres)., — -
Referindit-se Ia rolul Pieţei comune, tă în declaraţie, ca guvernul Co „Falanga socialistă“ a mai organizat trupelor olandeze în Irianul de După cum anunţă postul de radio
Ministrul de externe al Iordaniei a vorbitorul a subliniat că în afara lan o lovitură de stat î n ' 1958, care însă a coborît. vest cu forţe armate ale O.N.U. Sanaa, Consiliul comandamentului .re
subliniat că guvernul său condamnă ţului de instalaţii militare occidentale lumbiei să respecte principiile ?şuat. Cu prilejul ceremoniei care a voluţionar al Yemenului a emis dumi
hotărîrea S.U.A. de a înzestra Izraelul puterile occidentale ar dori să creeze neamestecului şi dreptul la au Potrivit agenţiei Associated Press au In conformitate cu acordul în nică un decret cu privire la înfiinţarea
cu arma rachetă. un lanţ de aşa-numite „comunităţi todeterminare al popoarelor. fost arestate 60 de persoane implicate cheiat între reprezentanţii Re avut loc în dimineaţa zilei de 1 consiliului superior al apărării. Mem
economice pentru a încercui statete Dacă va avea loc o agresiune în complot publicii Indonezia şi ai Olandei, octombrie la Kotabaru (capita brii consiliului vor fi numiţi, de preşe
In continuarea şedinţei a vorbit mi socialiste şi a da o bază economică militară împotriva Cubei, noi, Ia 1 octombrie 1962 Irianul de dintele Consiliului comandamentului
nistrul de externe al Venezuelej caic alianţelor militare agresive". oamenii muncii vom fi fermi de vest a intrat sub administraţia la Irianului de vest) în locul revoluţionar, colonelul A. Salial. • •
in fraze generale a adus elogii Ois partea poporului cuban, vom temporară a Organizaţiei Naţiu- steagului olandez a fost arbo Totodată, postul de radio anunţă că
ganiz’aţiei Statelor Americane — armă Janos Peter a condamnat includerea organiza demonstraţii de pro rat steagul O.N.U. Consiliul de Miniştri al Yemenului a
politică a monopolurilor nord-ameri- pe ordinea de zi a sesiunii, sub pre. hotărît să creeze o armată unică a
cane. sitmea S.U.A-, a „problemei ungare“ test şi vom lupta neabătut nînă
care are un caracter provocator. EI a Yemenului, din care vor face parte ar-’
A luat apoi cuvîntul ministrul de subliniat de asemenea necesitatea re la zdrobirea definitivă a agre-
externe al R.P. Ungare, Janos Peter. stabilirii imediate a drepturilor legi sorilor imperialişti“.
Incepînd prin a arăta că Naţiunile Uni time ale R.P. Chineze la O N.H.
te ar trebui să fie, chiar potrivit prin ame
cipiilor înscrise în Cartă, un organism Ultimul vorbitor al şedinţei din 1
în care să coexiste naţiuni cu sisteme octombrie a fost ministrul afacerilor Şedinţa Comisiei Permanente a C. A. E. R.
sociale diferite ministrul de externe al externe al Belgiei — Spaak. El şi-a
Lîngariei a subliniat că în ultimul timp, consacrat cea mai mare parte a dis pentru industria carboniferă
puterile occidentale încearcă să reia cursului său elogierii Pieţei comune.
politica falimentară a echilibrului VARŞOVIA 1 (Agerpres). — sesiunii a XVI-a a C.A.E.R. şi S u h an d n o d ssp re sa rcin ile im ed iate
In timp ce se desfăşura şedinţa de
pe marginea prăpastiei. El a condam Intre 24—26 septembrie 1962 ale primei şedinţe a Comitetului
nat cu hotărîre acţiunile aventuriste ale dimineaţă a Adunării Generale a O.N.U. a avut loc la Varşovia cea de-a Executiv al Consiliului şi a a-
Xll-a şedinţă (extraordinară) a doptat hotărîri corespunzătoare,
Comisiei Permanente a Consiliu, in special in problema lucrărilor
lui de Ajutor Economic Reciproc viitoare privind coordonarea
pentru industria carboniferă. planurilor de perspectivă de
cercurilor agresive din occident, ur serviciul de presă al O.N.U. a anun La şedinţă au luat parte dele dezvoltare a industriei carboni aSe p op u S a fies d in !rü-snyl d e v e s t mata regulată .şi unităţile tribale de
mărind încordarea situaţiei internaţio ţat primirea unei telegrame adresată gaţiile R.P. Bulgaria, R.S. Ce fere a ţărilor membre ale voluntari.
nale. Astăzi, în Statele Unite, a spus C.A.E.R.
ei, auzim zilnic despre planurile inva secretarului general ad-interim al hoslovace, R.D. Germane, R.P. In scopul îmbunătăţirii în con DJAKARTA 1 (Agerpres). — chemat pe locuitorii Irianului de Consiliul dc Miniştri a hotărît, de
dării Cubei, despre crearea de deta O.N.U., U Thant, de către şeful gu Polone, R.P. Romîne, R.P. Un După cum relatează agenţia vest, să-şi păstreze calmul, să-şi asemenea, să numească pe preşedintele
şamente speciale formate din contra vernului Algeriei — Ben Bella. Ben gare şi U.R.S.S. — ţări membre tinuare a coordonării şi întăririi Antara, ministrul de Externe al continue i-. unea şi activitatea Consiliului prezidenţial, Muhammed
revoluţionari cubani despre posibilitatea Bella cere ca Republica Democrată activităţii în domeniul progre Republicii Indonezia, Subandrio normală. Aii Osman, în funcţia de vicepreşedinte
unei intervenţii militare directe a Sfa- Populară Algeria să fie primită în Or ale C.A.E.R. a anunţat că guvernul său l-a al Consiliului dc Miniştri.
feîor Unite. Delega!'!1 Ungariei a sub ganizaţia Naţiunilor Unite. sului tehnic, Comisia a hotărît numit pe Soedjarvvo Tjondro- Subandrio a făcut cunoscut
Comisia a examinat măsurile să organizeze Consilii tehnico. uegoro reprezentant oficial al că guvernul Indoneziei şi-a nu Guvernul U. R. S. S.
cele mai importante şi mai u r guvernului indonezian în Irianul mit un reprezentant în capitala recunoaşte
gente ce decurg din hotărîriie ştiinţifice pentru probleme eco de vest. Cu acest prilej Suban Irianului de vest care va fi aju-
nomice, perfecţionarea tehnolo drio a făcut o declaraţie in care tat de un comandament. îm preu guvernul Republicii
Patru ani de la proclamarea independenţei a arătat care sînt sarcinile ime nă cu O.N.U., a declarat el, gu Arabe Yemen
giei, mecanizare şi automatiza diate ale populaţiei din Irianul vernul indoneziei se declară ca
—- Republicii Guineea re, precum şi pentru îmbunată de vest în perioada de adminis MOSCOVA 1 (Agerpres). —
tirea condiţiilor de muncă în traţie temporară a O.N.U. El i-a pabil să înlocuiască toate postu TAj'SS transmite :
In trecut cunoscută sub denumi iiarde franci guineezi, prevede con anul trecut construirea Institutului rile vacante apf ute după repa
rea de Guineea franceză, o parte din struirea de fabrici şi uzine, sporirea politehnic. In acelaşi an a fost dai industria carboniferă. trierea funcţionarilor olandezi. La 1 octombrie Nikita Hruş-
vasta posesiune a Africii occidentale producţiei agricole şi, în primul rînd, în funcţiune un nou post de radio la Examinarea in şedinţă a tu In încheierea declaraţiei Suban ciov, preşedintele Consiliului de
franceze, Guineea s-a aflat vreme de a producţiei de orez, cafea şi banane, Gonakry pe care preşedintele Seku drio a chemat populaţia la vigi Miniştri al U.R.S.S., a adresat
aproape un secol sub robia colonială. dezvoltarea sistemului învăţămîntului Ture l-a denumit „Vocea Revoluţiei“. turor acestor probleme s-a des lenţă sporită să fie gata oricînd preşedintelui Consiliului de Mi
Situată pe coasta Oceanului Atlantic şi ocrotirea sănătăţii publico. făşurat într-o atmosferă de cal să pună cr.păt, activităţii unor niştri al Republicii Arabe Ye
Republica Guineea are vecini Guineea In raportul prezentat de Seku Ture elemente care ar dori să pro men, Abdallah Salial, o telegra
portugheză, Coasta de Fildeş, Liberia. La 1 martie I960 a avut loc reforma la cel de-al V-lea Congres al Parti dă prietenie şi înţelegere reci mă în care anunţă că „guvernul
Sierra Leone. Suprafaţa ţării este dc bănească şi s-a introdus valuta na dului democrat din Guineea s-a ară voace noi tulburări în cursul Uniunii Republicilor’ Sovietice
245.857 kmp., iar populaţia, alcătuită ţională — francul guineez, indepen tat că numai într-un singur an dato procă. perioadei de tranziţie. Socialiste, conducîndu-se neabă
în mare parte din triburi sudaneze şi dent de zona francului francez, şi a rită muncii însufleţite a întregului tut după . -'ncipiul autodetermi
luibe, numără 3.000.000. locuitori. Ca fost creată Banca de stat. Printre alte popor, s-au construit şi refăcut 8.060 PE SCURT # PE SCURT Antara anunţă că în dimineaţa nării popoarelor şi respectind
pitala ţării, Conakry, este nu numai măsuri luate de guvern s-a procedai km. drumuri, 672 poduri, 7.600 m. di profund aspiraţiile naţionale
un mare centru administrativ ci şi un Ia înfiinţarea unei direcţii a comer guri, şcoli, dispensare, magazine. A ASHABAD. — După o vizită de cî- de 30 septembrie o adunare a Ligii zilei de 1 octombrie Tjondro. juste ale poporului Yemenului,
important |>ort la Atlantic. Principa ţului exterior, naţionalizarea societă lost efectuată reforma învăţămîntului teva zile în Turkmeniă, in I ov.om- de prietenie greco-romînă. Cu acest declară prin prezenta că recu
lele bogăţii ale Guineei: bauxita (re ţilor de a-pă şi electricitate, crearea public, prin care s-a prevăzut învăţă- brie, N. S. Hruşciov, şeful guvernului prilej acad. S. Me.'las a vorbit despre negoro, reprezentantul oficial al noaşte guvernul Republicii Ara
zervele de bauxită sînt cele mai impor întreprinderii naţionale pentru condu, mîntul general gratuit pentru copiii sovietic a plecat cu avionul Ia Duşanbe, succesele obţinute dc R.P. Romînă în be Yemen".
tante din lume), mineretirile de fier cerea şi controlul operaţiunilor de de la 7—15 ani. In doi ani după pro. capitala Tadjikistanului. In dimineaţa sectorul economic şi social, precum şi guvernului indonezian însoţit de
{evaluate la două miliarde tone), prospecţiuni miniere, care deţine mo clamarea independenţei au fost luate zilei de 1 tombrie N. S. Hruşciov a în domeniul cultural-artistic. EI a re
aurul, diamantele, cafeaua, bananele, nopolul asupra transportului şi expor măsuri sanitare care au dus la li participat la o adunare a activului or levat totodată politica de pace pro cei 17 membri ai comandamen
erau jefuite de capitaliştii străini. Nu tului metalelor preţioase ale Guineei. chidarea variolei endemice şi a frigu ganizaţiei de partid din republică unde movată de statul romîn şi relaţiile
exista nici o singură întreprindere na La 9 ianuarie 19R2 au fost naţiona rilor galbene, boli care secerau înainte a rostit o cuvîntare. tradiţionale de prietenie dintre popoa tului său a sosit la Kotabaru.
ţională. Colonialiştii francezi acapa lizate toate companiile de asigurare, populaţia ţării. In acelaşi timp au rele Romîniei şi Greciei.
raseră în întregime economia ţării. ca şi ultima bancă particulară (Ban luat fiinţă sute de şcoli noi, construi BLED. — La 30 septembrie L. I. In acelaşi timp a sosit o dele
ca franceză pentru Africa occiden- te prin munca voluntară a cetăţenilor. Brejnev, preşedintele Prezidiului Sovie DELHI. — La 1 octombrie s-a îna
După proclamarea independenţei — tală). tului Suprem al U.R.S.S. şi persoanele poiat la Delhi dintr-o călătorie înde gaţie din partea departamentu
la 2. octombrie 1958 — guvernul Re Pe plan extern, Republica Guineea care îl însoţesc au sosit în capitala lungată în străinătate primul ministru
publicii Guineea a luat o serie de Ga şi alte ţări ale Asiei şi Africii promovează o politică bazată pe prin Sloveniei — Ljubljiana. Oaspeţii so al Indiei Nehru. Jawaharlal Nehru a lui transporturilor care urmează
măsuri menite să asigure suverani care şi-au cucerit independenţa, Gui cipiile coexistenţei paşnice, de soli vietici au fost întimpinaţi cu căldură participat la conferinţa anuală a primi
tatea naţională şi obţinerea indepen neea, în eforturile ei de dezvoltare a daritate cu popoarele afro-asiatice lor miniştri ai ţărilor Commonweal să pregătească deschiderea liniei
denţei economice. Conferinţa Partidu economiei naţionale, a găsit un spri care iuptă pentru eliberare sau pen dc populaţia oraşului. In a doua ju thului, care a discutat problema ade
jin puternic în relaţiile cu ţările so tru consolidarea independenţei. mătate a zilei L. I. Brejnev a sosit rării Angliei Ia Piaţa comună. El : aeriene directe Djakarta-Kota-
lui democrat din Guineea, care a avui cialiste. In cadrul creditului pe ter Ia Bled. vizitat de asemenea Franţa, Nigeria baru.
men lung. Uniunea Sovietică acordă R.P. Romînă a recunoscut oficial Italia şi R.A.U. unde a avui întîlniri
loc la începutul anului 1960, a ela Guineei ajutor în construirea unor Republica Guineea din primele zile SOFIA. — După cum anunţă B.T.A-, cu oameni r' stat ai acestor ţări. Io m a r e mifâng al antifasciştilor
întreprinderi industriale, efectuarea ale independenţei. Poporul nostru ur
borat un plan trienal (1 iulie 1960 — de explorări geologice. înfiinţarea de măreşte cu simpatie eforturile poporu- la 30 septembrie s-a încheiat cel de-al CAIRO. — După cum a anunţat italieni
orezărîi, crescătorii de animale etc.
I iulie 1963) de dezvoltare a econo lui guineez pentru dezvoltarea ţării. X-lea tîrg internaţional jubiliar de la reprezentanţa Imamaiului Omanului ROMA 1 Corespondentul Agerpres rut autorităţilor să renunţe ia frazeo-’
Tot cu ajutorul U.R.S.S. s-a începui transmite: logia lor „antifascistă“ şi să treaca la
miei ţării. Planul, pentru a cărui în EMIL TOMA Plovdiv la care au participat 27 ţări, din Cairo, zilele acestea în Valea Fida acţiuni concrete împotriva neofascişti
Duminică a avut loc ia ?Marzabotto lor italieni a căror politică vizează în
deplinire s-au alocat aproape 40 mi- între care şi R.P. Romînă. Tîrgul a a avut loc o ciocnire între un detaşa — oraş în care în 1943 naziştii au îm mod direct reinstaurarea regimului de
puşcat aproape 2.000 de locuitori — un dictatură fascistă în Italia. De aseme-
fost vizitat în perioada activităţii sale ment al armatei de eliberare naţională’ mare miting antifascist,, pentru pace şi- nea la miting a fost adoptată o mo«
dezarmare. La miting au participat nu ţiune către conducătorii marilor puterî
de la 16 la 30 septembrie de delegaţii din Oman şi soldaţi englezi. In regiu meroşi membri ai Rezistenţei în frun în care li se cere să ajungă neîntîr-
te cu deputatul Boldrini, preşedin ziat ia un acord cu privire la interzi
oficiale, oaspeţi, oameni, de afaceri — nea localităţii Baghibra Buşer un alt tele Asociaţiei naţionale a partizanilor cerea oricăror experienţe cu arma nu
italieni.
aproximativ 800.000 persoane, ceea ce detaşament a distrus cu o mină un au
constituie o cifră record.
tomobil blindat englez. Şase soldaţi
ATENA. — In sala de spectacole
„Qrfeos“ din Atena a avut Ioc în ziua englezi au fost ucişi. Participanţii la acest miting au ce cleară.
Redacţia şi administrata v irului ; str. 6 Martie nr. 9. îeleîon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobăxu Direcţiei Generale y. î.l.k . nr 963.328 din 6 noiembrie 1949. — i !parul : Întreprinderea RoU grafică „1 Alai“ — Deva.
