Page 42 - 1962-10

PAO. t !)K,UMUI S(y' i AI !.VM ULUí Nr. 2427

•V E R S U R I - VE TERA NI O

FurmaSuf n o u d in Hunedoara „CONSTRUCTOR“ de MARCEL SCHEAU, miner - Lupeni. împrejurările le erau cunos­ . scara maşinii, îşi aprinse ţiga­ de la mine că tot trebuie să ne
cute. De doi ani străbateau îm­ facem datoria pină la capăt.
Zidire cu contur masiv de.oţel, preună aceste meleaguri şi ştiau ra. Se uita înainte. Răzbătea din
Pe soclu de lumină, ridicată. pe de rost fiecare groapă, pan­ vale un zumzet vesel dus de­ Ajuns aici, bătrlnul ciocăni cu
In trunchiul el gigant am încrustat tă sau cotitură. De doi ani lu­ parte de liniştea pădurii. Amur­ cheia citeva şuruburi şi, simţin-
Geometria vremli-n îlăcărată. crau împreună ia construirea o- gul prindea în lumina lui me­ du-ie că joacă, se apucă înciudat
raşuluî nou de dincolo de deal talul sclielelor şi roşul blocuri­ să le siringă.
In universul termic din cuptor, şi cam tot de pe atunci, făceau lor ce răsăriseră nu de mult.
In undele metalice, albastre acelaşi serviciu: transportau că­ Bătrlnul îşi plimbă privirile pind — Nu zic... Al slăbit de tot,
Svicneşte-al inimilor grav ecou — rămizi. in capătul de dincolo al oraşu­
Imensul puls al Inimilor noastre. lui şi, zvîrlind mucul ţigării, se dar lasă, nu mai avem mult. In­
Veniseră din altă parte şi se urcă la volan. Porni motorul, dar tr-un an de zile cred că termi­
Furnalul — amplu, tineresc triumf; cunoşteau de ani. Cutreieraseră acesta, după un hirlit, se opri. năm oraşul ăsta. Poate că te-aş
Coordonată spre desăvlrşire. nedespărţiţi ţara în lung şi-n Mai încercă o dată. Motorul por­ fi lăsat ni pace, dar mă gîndesc că
Uri pas spre anotimpul comunist, lat, munciseră pe multe şantie­ ni din nou, se zbătu de vreo te-aş fl lipsit de o bucurie, Di
Avânt în vastu-asalt spre fericire. re şi, ca doi prieteni adevăraţi mai aduci aminte ce împop'oţo-
ce erau, împărţiseră necazurile două-trei ori ca o pasăre bol­ nat defilai cind am terminat o-
\ L DRAGANESCU şi bucuriile. Bătrlnul ştia me­ navă ce caută să-şi ia zborul, raşul acela din Moldova? De o-
tehnele celuilalt mai bine declt se înecă şi, după o răsuflare raşul de pe Bistriţa vorbescl Ei,
TINEREŢE pe ale lui. Iată, chiar acum, sim­ muribundă, amuţi. vreau şi aici să te mai plimbi
te că prietenul e obosit. Drumul prin faţa oamenilor, încărcat cu
Slnt tînăr şl înalt cum e lumina a fost lung şi acum începeau Şoferul îşi subse buzele nemul­ steguleţe şi flori. Mă rog, după
Care-şi oreşte-n mine rădăcina. să urce în pantă. Se opriră, ca ţumit. Strînse volanul în palme. asta dacă n-om mai putea, ră-
Viaţa mea e un frămînt fierbinte întotdeauna de altfel, tn acest minein pe loc şi nu mergem
De mortare, flăcări şi cuvinte. loc, timp cit ai fuma liniştit o SCHIŢĂ mai depai’te. Dar cum vom
ţigară. trăi?...
Nenumărate cântece mă cer — Te-a ajuns, hai? Tocmai
Cu zbaterea dintre pămînt şl cer. De aid, de unde se aflau, dru­ Intreblndu-se, bătrlnul se o-
Eu răspund cu zvîcnetele-mi clare mul strecurat printre brăăetul acum!... Nici că se putea mai pri din siriusul şuruburilor şi.
Impllnindu-mă mereu prin fiecare. ce umplea coastele dealurilor, bine — spuse el necăjit, dar după o clipă de gîndire, zimbi
împărţea ca un stăpîn verdele după o clipă de gîndire, conti­ unui gînă:
VASILE POP gras şi îmbelşugat. După ce se nuă plin de înţelegere: se vede
odihniră, camionul urmă firul treaba că nu mai poţi merge... — Vor fi zile liniştite. Eu am
L u m in ă de toam nă spre creastă, lăsînd după el o ai obosit... Nu mt-ar fi ciudă, tu­ să mă plimb pe unde am fost
dîră lungă şi moale de praf găl­ şă ne-o ia înainte copilul ăla împreună, am să mă uit în vi­
Oamenll-n priviri au încă cerul zilelor de vară, bui. Din cabină, bătrlnul cu o- de Tănase. Tu nu pricepi asta?... trine şi, poate, o să stau după
Arşiţa pe braţe-o poartă — bronz fluid — fără povară. cU i feriţi de soare, privea prin aceea pe o bancă în parc, pe
Iar pe umerii puternici, tatuaţi de vînt şl soare, Vorbind, coborî din cabină şi, malul apei, sprijinit cu barba
Duc încrederi şi răspunderi pentru vara viitoare. geamul crăpat al parbrizului tncălecînd aripa roţii, dădu în- în minerul bastonului, aşa cum
tr-o parte capota. Din locul se cuvine unui pensionar. Am
Numai sufletul tresare, tulburat ca de-o beţie...- drumul ce urca parcă spre cer. dezvelit se auzi un gîlglit între­ să mă duc la film, la concert...
Toamna-i nemaipomenită, gâlgâie de bogăţie; rupt şi se ridică un abur albiclos sau la teatrul ăsta pe care il fa­
Cînd văzduhu-i o mireasmă de rod proaspăt şi frunzare Cînd ajunseră pe creastă, se o- care se topi imediat în aerul în­ cem acum... şi o să îmi aduc
Cum să nu te-mbeţi cu ochii de lumină şi de zare ! cins. Bătrlnul plescăi din limbă aminte de tine atunci cind voi
priră din nou. Bătrlnul coborî şi-şi trosni degetele nemulţumit: fi mulţumit de tinereţea din jur.
din cabină şi, aşezîndu-se pe la care mult-puţin am pus şi
— Eşti fiert, amice!... — con­ noi mina.
Tinere livezi adastă gârbovi ndu-se de rodii, C on cursul lite ra r „ C o n s tru im o viaţă nouăwtt
Semn că taina rodniciei nu-i miraj trimis de zodii, tinuă d să vorbească deşuru- Spunind aceste cuvinte, bătri-
Ci un har cu care mintea poartă degetele mîinii bînd carimratorul. Te strici cam nul strînse ultimul şurub. Aple-
des, te înfunzi... Barem pînă-n cîndu-se, rămase aşa, cu ochii
Sâ-mpletească-n pom căldura cu răcorile ţărlnii. Pentru stimularea muncii de re, a creatorilor şi culegătorilor cercul literar „Flacăra“ Hune­ iarnă să o scoatem amindoi la ţintă la metalul ruginiu al mo­
creaţie a membrilor cercurilor de folclor. Lucrările prezentate, doara, pentru poeziile „Oţelă- capăt că altfel ne facem de ru­ torului.
Liniştea din vil se sparge Intr-un chiot, Intr-o mie ! literare, Casa regională a crea­ în marea lor majoritate, sînt ria“, „Furnalul nou“ „La colţ, şine. O să ne mai cArpim cum
Cine-a mai văzut ca asta inc-o zi să-mi spună mie ; ţiei populare a organizat un inspirate din viaţa şi munca si- lingă tutungerie“, „Scoica“ şi putem... Prinse în chei o bujie — Dar cu tine ce-o să fie?...
La cules ademenindu-1, printre fetele isteţe, derurgiştilor, minerilor, con­ „Columna păcii“. pe care o ştia slabă şi o răsuci.
II poftesc la nunta toamnei, să-l imbăt de frumuseţe ! concurs literar cu tema „Con­ structorilor, ţăranilor colecti­ Apropiind-o de ochi, o cercetă Se îndreptă de spate, se cov-
struim o viaţă nouă“. Concursul vişti, din realităţile nod ale Hu­ PREMIUL I I : Traian Fllimon, cu atenţie şi începu să o cureţe cenlră şi, luminat deodată la
TRAIAN FILIMON s-a bucurat de larga participa­ nedoarei socialiste. cercul literar „Ion Slavici“ De­ cu peria de sîrmă. După cum faţă, continuă înveselit:
re a membrilor cercurilor litera. va, pentru poezia „Cosmică“. văd, te-a năpădit rugina de tot.
Concursul a prilejuit descope­ — Tu ai să te schimbi! Din­
hr? rirea unor noi creatori de talent PREMIUL HI: Vasile Pop, cer­ Tovarăşul inginer zice că lu­
din rîndul muncitorilor, colecti­ cul literar „Flacăra“ Hunedoa­ tr-un moşneag obosit, cum eşti
P O Ş T A REDACŢIE! viştilor şi intelectualilor regiunii ra, pentru poeziile „Tinereţe“, crăm bine dar cînd faci numai acum, ai să ajungi un tînăr fru­
noastre. mos ca in basme. Ai şă fi o ma­
IOAN MARINESCU (Chitid): de a trimite lucrările redacţiei, cuvinte frumoase, care să e- „Maturizare“, şi „Cântec zidaru­ două transporturi pe zi, se chia- şină puternică .şt,, nou-noiiţă, ln
Din culegerile de folclor trimi­ să le prezentaţi spre discuţie moţioneze, să convingă. Evident, nu toate poeziile, schi­ lui“. stare să mai construiască încă
se, mai interesante sînt „Streiul şi în cadrul cercului literar „L. ţele sau reportajele trimise în mă că tot nu eşti bun de ni­ o sută de oraşe. Asta este. Te
nostru-î rîu bătrin“ şi „Stre- Rebreanu“ din localitate. SFETCU C-TINi (Petrila): cadrul concursului, sînt în în­ MENŢIUNE : G. Arădanu Be- voi' strlnge mai întîl pionierii
Din încercările trimise redac­ tregime realizate. Cele mai mul­ mic. L-ai auzit ieri pe Tănase
ra, Almaş — Alba, pentru poe­ piesă cu piesă. La drept vorbind,
te însă sînt un elogiu sincer în­ cum rîăea de mine?... Ci-că sîn­
zia „Marea de aur“. ai să fii înscris la fier vechi...
tem marca „adormiţii din vale“.
iul azi şi Rîul Mare“, pe care ANA POPA (Blandiavja): în ­ ţiei se desprinde indemînare în De acolo ai să treci la oţelării,
le-am reţinut pentru publicare. cercarea trimisă redacţiei nu se chinat Partidului, vremurilor lu­ CREATORI ŞI CULEGĂTORI E drept?... Nu-i drept! Dar pu­
ION F. Că.tană (Clopotiva): ridică la nivelul unei poezii pu­ surprinderea elementului con­ turnătorii sau laminoare şi ai
cret din viaţă. Aceasta atestă minoase pe care Ie trăim. DE FOLCLOR team eu să-i spun ceva? Nu pu­
Ne interesează folclor nou ins­ blicabile. Lipsesc ritmul, rima, posibilităţile dumneavoastră de să te trezeşti într-o bună zi cum
pirat din viaţa înfloritoare a claritatea, muzicalitatea, figu­ a scrie texte pentru brigăzile In urma încheierii concursului PREMIUL' I : Rodica Benea, team. şi asta numai pentru că tu
au fost premiate următoarele Luncoiul de Jos, raionul Brad, nici nu-ţi vine să crezi acum!...
satului colectivizat. Aşteptăm ra de stil etc. De asemenea fa­ artistice de agitaţie. încercaţi lucrări: nu mai ţii la drum. Te strici me­
să ne trimiteţi din toate genu­ ceţi greşeli de gramatică, iar în acest sens să valorificaţi cele pentru cîntecul „Mîndră-i Hu­ Ei-, dar să lăsăm vorba şi. să
rile (balade, cintece, strigături, frazele sînt confuze, uneori lip ­ reu incit trebuie să umblu cu
oraţii etc.). scrise in cadrul clubului. PROZA nedoara mea“ (creaţie proprie). pornim la drum, că uite, colo-n
site de sens. I. BROSCAŢAN (Sebeş): Aş­ tine cum umbli cu o domni-*
D. BOROIANU (Orăştie): SÎ1I- E. I. COZMESCU (Călan) : teptăm să ne scrieţi lucrări PREMIUL I: Mircea Tuţă, PREMIUL I I : Romulus Bunea vale, copilul ăla de Tănase vine
tem bucuroşi să vă primim co­ Temele abordate în majorita­ metodice pe teme culturale, In cercul literar „Flacăra“ Hune­ — Orăştie, pentru cîntecele „Mu- şoară.
laborarea. Schiţele, povestirile, tea poeziilor trimise sint ac­ sensul celor propuse. Dar doara, pentru schiţa „VETERA­ reş, apă curgătoare“, „Patrie Strînse bujía la loc şi începu hotărit, vesel...
reportajele etc., spre care aveţi tuale, bine alese, însă sînt ex­ pentru a vedea lumina tiparu-
predilecţie sînt cele mai potri­ puse doar printr-o simplă în ­ lui ele trebuie să se refere la NII“. frumoasă ţară“, „Mult mi-e drag să desfacă pompa de benzină. Bătrlnul sări sprinten de pe

vite genuri pentru a vă încerca şiruire de fapte arhicunoscute. acţiuni concrete, cu date reale, PREMIUL n : Nicolae Avrlgea- în sat la noi“ şl „Mândra mea — Bănuiam eu... oftă bătrlnul aripa roţii şi trase capota la loc:
posibilităţile în arta scrisului. Or, numai aceasta nu este su­ (pozitive sau negative) din ac­ nu, cercul literar „Flacăra" Hu­ din Orăştie“.
după ce suflă Intr-o ţeavă um- Grăbit, adună sculele intr-o cîr-
E bine, pentru o mai bună o- ficient. Poezia trebuie să co­ tivitatea cluburilor, căminelor nedoara, pentru schiţa „DOI“ PREMIUL m : Ion Foarce Că-
rientare, pentru a primi şi un munice întotdeauna ceva nou, culturale, casei raionale de cul­ flîndu-şi obrajii ţepoşî. Cred că pă şi se urcă la volan. Motorul
sprijin mai eficient, ca înainte intr-o formă cit mai aleasă, cu tură etc. tană, Clopotiva, raionul Haţeg,
POEZIE dacă încep să te controlez peste urui din plin, vesel, ca un bon­
pentru cîntecul „Satul meu e lu­
tot, termin cu reparatul tocmai dar pus pe joacă, şi camionul

peste o lună. Am ajuns amindoi se urni din loc.

nişte hirbwri, asta e, dar să ştii Veteranii, începură să coboa­

re spre oraş.
MIRCEA TUŢĂ

PREMIUL I : Ion Drăgănescu, minat“.

Versul popular — Peste dealuri şi câmpii Versurile populare reflectă i- „Săptămîna poeziei—1982“
Numai pomi şi podgorii, maginea luminoasă a muncii a-
vîntate, hărnicia şi dragostea Ou prilejul „Săptămânii poe­ Orăştie, iar ln zilele următoare
Lângă fiecare sat pentru viaţă, bunăstare şi feri­ ziei“, Oare s-a deschis astăzi, ln vor avea loc asemenea întîl . rl
Mari grădini de zarzavat,
regiunea noastră vor avea loc la Alba Iulia, Hunedoara, Orăş­
cîniec albucuriei colectiveIn cîmpiile-nsorite cirea oamenilor: diferite manifestări culturale. Un tie şi Deva. Un alt grup de
Mîndre holde aurite, grup de poeţi sosiţi în regiune, poeţi, din care fac parte Maria
Toate la un loc muncite Foaie verde trei alune
Şi-aduoind roade sporite. ^ Spune măi bădiţă, spune,
(STROBLE D. — corn. Romos)
'Anul 1962 a constituit pentru liste din satele raionului Orăştie Şi ţăranii-s laolaltă. Spune măi, povestea ta din care fac piarte Ion Brad, Leo- Banuş, Gelu Naum, Ion Cringu-
poporul romîn un moment de Consfinţirea in Sfatul ţării a Ca să-mi salte inima nida Neamţu şi Alexandru Că- leanu, se va Întâlni cu cititorii
importanţă istorică: încheierea (ca şi a altor raioane), am sur­ Ei muncesc astăzi cu spor acestui eveniment de deosebită Şi să afle lumea toată prariu, se va Întâlni cai cititorii din Petroşani, Lupeni, Vulcan,
colectivizării agriculturii. Cum însemnătate s-a cristalizat în Despre viaţa minunată; azi in satul Oigmău, raionul Petrila şi Deva.
întotdeauna evenimentele măre­ prins citeva etape semnificative Pentru ţară şl popor. cîntecul nou prihtr-un sentiment Cit de bine-i, să se ştie
ale creaţiei populare contempo­ (POPA A. — Pricaz) de sinceră şi neţărmurită bucu­ Astăzi în gospodărie, „TINEREŢE“ -
ţe s-au repercutat cu tărie in rie : C-avem turme de mioare sculptură
conştiinţa maselor populare, in rane, ca reflectare a încheierii Treptat orizontul creaţiilor Şi tarlalele în soare. de Paul Eugen
mod firesc acţiunea de înche­ procesului de colectivizare. populare devine tot mai cuprin­ Trage struna, lăutare, Şi-avem hambarele pline,
iere a colectivizării agriculturii zător, astfel că in unele cintece Că ni-i bucuria mare In livezi stupi de albine...
a avut un puternic ecou şi pe O primă subliniere se face se- graniţele raionului sînt depăşi­ Ţara-i un ogor unit
tărimul creaţiei populare. Ver­ sizind faptul că la început in te, creatorul anonim preamărind Omul este fericit. (MOTOARGA M.
sul şi cîntecul in care se recu­ cîntecul popular se exprimă în­ acum transformările pe plan re­ Prinde-te-n horă, bădie, satul Pişchinţ, Romos)
demnul de a munci în colectiv, gional. In urma experienţei a- Că trăim cu bucurie.
noaşte geniul poporului a dat în unul sau altul din satele ra­ cumulate de gospodăriile colec­ Din gama oglindirii vieţii sa­
expresia cuvenită acestui eveni­ ionului : (POPA A. — Pricaz) tului socialist un loc important
ment. încheierea colectivizării îl ocupă exprimarea artistică a
Frunză verde măr rotat tive cu o anumită vechime, a- Condiţiile de viaţă ale satului recunoştinţei pentru partid, că­
constituie un motiv aparte in te­ socialist au determinat nu nu­ ruia i se datoresc aceste toate
matica nouă a creaţiei populare Avem colectivă-n sat, cestea obţin producţii mari, do­ mai un conţinut nou poeziei
săteşti. De la primele realizări populare, ci şi exprimarea ace­ măreţe înfăptuiri:
pe drumul transformării socia­ Oamenii vin la lucrat vadă grăitoare a superiorităţii stuia în imagini poetice inedite.
liste a agriculturii, cîntecul Aşa, de exemplu, sugerarea vie­ Mureşe, apă domoalâ,
popular a exprimat sentimentul Cum partidul i-a-nvăţat. agriculturii soctaliste: Face-te-ai bună cerneală,
colectiv al bucuriei pentru viaţa ţii fericite a ţărănimii colecti­ Ca să-i scriu un cîntec lui,
nouă: (BOŞOROGAN G. Foaie verde foi şi-o fragă viste se face printr-o prezentare Dragului, partidului,
Orăştie) Azi în regiunea-ntreagă metaforică, aşa ca în versurile: Cînt, din suflet izvorât
Frunză verde de mohor Şi din dragoste -nflorit,
Bine-I astăzi pe ogor, Alte versuri exprimă bucuria Spună codrul, spună rîul, Codrule, frunză măruntă, Ca să-i spun că-i mulţumesc
Pe ogorul satului constituirii gospodăriilor colec­ Cit de mare-a crescut griul; Viaţa ml se pare nuntă, Pentru traiul ce-1 trăiesc,
Fără spiinul hatului, tive, îndemnul de a munci in co­ Şi porumbul a crescut Omul, mire tinerel, Pentru viaţa asta nouă
Bine-i cu holde sporite, mun : Fericirea stă cu el, Ca un strop curat de rouă.
De colectivişti muncite. ’Nalt şi rodnic neîntrecut, Munca-i horă pe câmpie
Frunză verde de agiici Cu rod mult de bucurie (ALMAŞAN I. — Orăştie)
Slavă marelui Ilici, Bine-a fost că a venit Căci munca-n gospodărie Fericirea stă voioasă
Lui Lenin că ne-a-nvâţat Ne aduce bogăţie. Ca o tânără mireasă... Aceste cintece şi strigături cu­
Să intrăm cu plugu-n hat, Acest timp de noi dorit,
Să dăm iama-n bălării Am făcut gospodărie (NICOLAU I. — Şibot) (STANCA S. — Pricaz) lese din satele raionului Orăştie
Să răsară mii şi mii
Grele spice aurii, Şi-am scăpat de sărăcie. Bucuria încheierii procesului Biruinţa noului la sat a deter­ sînt doar citeva din nenumăra­
Pentru omul muncitor minat izbucnirea unui clocotitor tele şi preţioasele izvoare de i-
Pentru-ntregul nost’popor. Am stîrpit răzoarele de făurire a relaţiilor de produc­ chiot de bucurie, pe care-l găsim lustrare artistică a procesului
complex al colectivizării, consti­
(MOTOARGA IM. Arăm cu tractoarele, ţie socialiste la sate şi-a găsit tn strigături simple, dar auten­
corn. Romos) tice, ca acestea : tuind în acelaşi timp o auten­
Avem traiu-n destulat exprimarea în numeroase alte tică mărturie prin care se ex­
Cercettnd conţinutul versului Hal mândruţă să te Joc primă sentimentele maselor
Cum partidul ne-a-ndrumat. creaţii populare, in care se con­ Că sîntem azi la un Ioc, populare faţă de viaţa nouă, de
semnează realităţi noi: Pe ogorul nostru mare realizările înfăptuite sub condu­
(BULBUGAN M. Lingă clasa muncitoare.
cerea partidului nostru drag.
corn. Geoagiu) Ţara toată-i mai bogată
Prof. I. ILIESCU
Remarcînd noile realizări ale De cind e colectivizată,

colectivizării, versul popular îşi Pretutindeni pe ogoare

extinde sfera de oglindire. Re­ Numai maşini şi tractoare.

velatoare prin conţinutul lor Frunză verde matostat

sînt versurile cîntecului: Azi ln flecare sat

Foaie verde ide şcumpie Noi lucrăm mecanizat.

In raionul Orăştie Cîntecul se termină profillna

popular, ou tematica vieţii socia­ Peste vesela cîmpie In perspectivă înfăţişarea sate­

Trag tractoare brazdă lată lor noastre socialiste: (PARASOHPg I. — Berlu) Orăştie