Page 44 - 1962-10
P. 44
PAG. 4 ¦DRVm u s o c m i T S M ü i v i Nr. ?427
5IHS25B3raC72.if^Ja^qirrm acw eT.wax îgtprrTpffi
tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Oej ŞTIRI1U L T IM E L E Ş T IR ! * ULTIMELE Ş T IR I * U L T I M E L E ŞTIRI * ULTIMELE
leu Gheorghe Nairer India - - - —--..-rn .n . i- j- z ii i -vrjz+nirtC:ycz!?xv;zr:v.'<r.*!n',mT!mtri*’tni
,]• (Urmare din pag. l-a) stilului de fizică atomică din Bucu prieteneşte pe solii poporului romîn.
reşti si a primit pînă acum de două
u -------------------- -------- ori vizita directorului acestuia acad. Pretutindeni putea fi auzit un salut
Horia Hulubei.
i;1 Udului, desfăşoară o activitate inten- străvechi în limba hindi adresat în K,
In timpul vizitei oamenii de ştiin
¦jj iă 2.800 de oameni de ştiinţă ţă, tehnicienii şi laboranţii lnstitu- mod tradiţional oaspeţilor şi priete- Si In întîmpinarea zilei de 7 Noiembrie
tului de erlergie atomică au primit
.!.’ şt tehnicieni. Aci se fac expericn- cu căldură pe oaspeţii roniîni, ex- nilor : „Victorie vouă". jtj Lucrările Adunării Generale
primîndu-şi bucuria pentru prilejul
y- ţe şi se întreprind cercetări pentru pe care l-au avut de a le arăta roa Seara, guvernatorul statului Mafia- j) Oamenii sovietici obţin
dele muncii lor.
[y aplicarea energiei atomice în cele rasktra a oferit un dineu în cinstea a O. N. U.
La sfîrşitid vizitei, tovarăşul Gheor conducătorilor statului romin.
mai diferite domenii: fizică, chimie, ghe Gheorghiu-Dej a urat succese îll»
în muncă colectivului de oameni de
biologie, medicină. ştiinţa Şi tehnicieni de la Trombay, Presa din Bombay publică ample l] importante succese în muncă'
relatări cu privire la primirea cal- K
La intrarea în institut, oaspeţii ro apreciind rezultatele obţinute de dă care a fost făcută încă din prima ii) NEW YORK 13 (Agerpres). - are dreptul să se amestece în trebu MOSCOVA 13 (Agerpresl — ţie de clor lichid. Secţia va fo
muri au fost înthnpinaţi de Sethna, zi oaspeţilor romîni de locuitorii ora- •jj In cadrul dezbaterilor de politică ge rile interne ale altor ţări. Constructorii marilor între losi drept materie primă rezi
locţiitor al directorului general, şi de colectivul Institutului in activitatea sa ştdui. După cum scrie ziarul de lim nerală care au avut loc la O.N.U. în prinderi chimice sovietice întîm- duurile de potasiu. Clorul lichid,
şefii unor sectoare de cercetări. In bă engleză „Free Press Journal", şedinţa din după-araiaza zilei de 12 oc Ministrul afacerilor externe al Ira pină ziua de 7 Noiembrie cu im care va fi produs la această uzi
faţa unei scheme, locţiitorul direc ştiinţifică. La despărţire, locţiitorul j>rc}edinteiui romîn înso{U de pri- 8 tombrie, a luat cuvîntul ministrul afa kului a demascat activitatea colonia portante succese în muncă. nă, îşi va găsi o largă întrebuin
torului general a descris amplasarea cerilor externe al Irakului, Haşhim liştilor englezi în Orientul Apropiat. Zilele acestea, la gigantica uzi
j/j clădirilor şi instalaţiilor institutului, directorului general al Institutului a mul ministru ţi dc m ;nistrill afacc. ffl Jawad. El a subliniat că problema ger El a condamnat politica N.A.T.O. şi nă de fire artificiale de la Cer- ţare in chimia sintezei organi
<)’ planurile de dezvoltare ale acestuia. mană trebuie să fie rezolvată imediat- G-E.N.T.O. îndreptată împotriva Iraku Icasslcoe pe Nipru, a fost dat in ce, în producţia de coloranţi, de
K Apoi oaspeţii au vizitat o serie de declarat tovarăşului Gheorghe Gheoy rilor externe li s-au făcut la aero- W „încercarea de a rezolva această pro lui şi altor ţări arabe. Jawad a carac exploatare un nou obiectiv — medicamente etc.
'M sectoare unde li s-au dat explicaţii blemă cu ajutorul forţei, a spus el, ar terizat Piaţa comună ca un instrument secţia l-a de fire de mătase.
p cu privire la funcţionarea diverselor ghiu-Dej că întregul colectiv se sim- port o primire călduroasă. In drumul jţ constitui o negare a situaţiei reale, economic al N.A.T.O. care intensifică Pînă la sfîrşitul anului curent Pe lingă uzina de cauciuc sin
adică a existenţei celor două Germanii cursa înarmărilor. vor intra în funcţiune toate tetic din Sterlitamalc, R.S.S.A.
te onorat de vizita care a fost fă- spre Raj Bkavana ei au fost acla- fi cu sisteme economice şi politice dife agregatele secţiei, ceea ce va per
rite“. Bechir El-Azmeh, vicepreşedinte al Con Başlciră, se construieşte o fabri
•fi mecanisme şi dispozitive. Intre tova cută de înalţii oaspeţi romîni. maţi de o mare mulţime". Ziarele fi siliului de Miniştri al Republicii Arabe mite ca producţia de mătase ar
Jawad a condamnat uneltirile impe Siria, a criticat, dc asemenea, blocuri că experimentală de cauciuc
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi La înapoierea spre Bombay, zeci „Times of India", „Free Press" şi | | rialiste împotriva Cubei, declarînd că le economice. EI a subliniat că aceste tificială să fie dublată.
şi zeci de mii de oameni au salutat poporul cuban este liber să aibă gu blocuri sînt deghizări ale neocolonia- izopren„
i(*f- Sethna a avut loc o scurtă convor „Lokasatta", însoţesc reportajele din rfj vernul care îi place şi că nici un stat, lismului, care caută să distrugă sta La uzina de produse sodice din
bire, în cadrul căreia locţiitorul di oricît de mare şi puternic ar fi, nu tele tinere ce şi-au căpătat de curind Constructorii şt montorii de la
prima zi a vizitei cu fotografii în- -jj independenţa. Berezrdlci, regiunea Perm, a fost Sterlitamalc luptă pentru a da
{ rectorului general a subliniat că in această fabrică în exploatare in
făţişînd pe conducătorii de stat ro- ;Jj dată în exploatare o nouă sec
cinstea celei de-a 45-a aniver
stitutul întreţine relaţii strînse cu în mini la sosirea in Bombay. sări a Marii Revoluţii Socialiste
din Octombiie.
Conferinţa de presă 18 ană de 8a eliberarea A le n e i
A. Â. Gromîko
NEW YORK 13 (Agerpres) - TASS blemele litigioase internaţionale la masa d e sub juguS fa s c is t
transm ite: tratativelor, şi nu impunerea lor cu
ajutorul bombelor şi rachetelor nuclea rATEN A 13. — Corespondentul ciei, tradiţionala ceremonie a înăl
La 13 octombrie, în cadrul unei con re. Părerea noastră fermă este ca fie Agerpres transmite: ţării drapelului de stat grec, după
ferinţe de presă, A. A. Gromîko, şe care sistem social să-şi dovedească care primarul Atenei a depus o co
ful delegaţiei sovietice la cea de-a 17-a superioritatea faţă de celălalt, între- Vineri, 12 octombrie, s-au împlinit roană la mormînlul eroului necunos
sesiune a Adunării Generale a O.N.U., cîndu-se în producţia bunurilor mate 18 ani de la eliberarea capitalei Gre cut din Piaţa Constituţiei. La ceremo
ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. riale şi în crearea valorilor culturale, ciei de sub jugul ocupanţilor hille- nie au participat membri ai guvernu
a făcut o declaraţie în care a insistat în satisfacerea maximală a necesităţi rişti. Cu acest prilej, Anghelos T súba
asupra principiilor fundamentale ale lor oamenilor. las, primarul Atenei, a dat o procla lui, reprezentanţi ai vieţii publice din
politicii externe a Uniunii Sovietice în maţie în care subliniază importanţa
cele mai importante probleme. Ministrul afacerilor externe al acestei zile şi a chemat populaţia ora Atena, reprezentanţi ai mişcării de re
U.R.S.S. a înfierat pe apărătorii „răz şului să sărbătorească acest eveniment.
Ni se cere, a spus' A. A. Gromîko, boiului rece“ şi cursei înarmărilor im zistenţă naţională, precum şi membri
să facem aprecieri asupra ultimei pe pusă de blocul militar al statelor im In cursul dimineţii de vineri a avut
noade de activitate a Adunării Gene perialiste. loc pe Acropole, colina sacră a Gre-' ai organizaţiilor de masă şi partide
rale şi despre ceea ce se poate spu lor politice din Atena.
ne în legătură cu principalele tendin
ţe ale discuţiei. In primul rînd, dele Ministrul afacerilor externe al
gaţia sovietică nu poate trece cu ve
derea încercările unor state de a în U.R.S.S. a vorbit despre problemele Un comunicat aî Consiliului militar suprem
drepta schimbul de păreri pe făga luptei popoarelor coloniale şi ţărilor
© Scurte ş tirişui polemicii în problemele ideologice slab dezvoltate pentru independenţa al Laosului
naţională. El s-a oprit, printre altele,
S c u r te ş tiri ® S cu rtş tir i Guvernul sovietic este convins că obiec asupra luptei poporului cuban împotri HANOI 13 (Agerpres). — TASS rea trupelor şi personalului lor
tul discuţiilor în acest forum interna va încercărilor imperialiştilor de a-1 re transmite: militar din Laos. Ei continuă să
MOSCOVA. — Nikita Hruşciov, prim- sebite faţă de forţele armate sovie presiunilor îndreptate împotriva celor ţional nu trebuie să fie divergenţele aduce la capitalism. Revoluţia cubană, introducă prin contrabandă ar
sccretar al C-0. al P.G.U.S., preşedin tice, mareşalul Uniunii Sovietice, Ere care luptă pentru libertatea poporului ideologice. Desfăşurarea discuţiilor ara a spus A. A. Gromîko, este o pildă de Intr-un comunicat al Consi mament şi material militar în
tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. menko a fost decorat cu ordinul Lenin. spaniol. tă că majoritatea statelor — membre felul în care un popor mic poate să liului militar suprem al Laosu Laos şi sprijină gruparea de Ia
l-a primit la 13 octombrie în Kremlin ale O.N.U. susţin acest punct de ve dezvolte o energie uriaşă, pentru a-şi lui, semnat de preşedintele Con Savannaket să-şi întărească pu
pe prinţul Sufanuvong, ministrul eco BUDAPESTA. - La 12 octombrie, LONDRA. — Greva de 18 zile a ce dere. apăra cauza lui vitală, libertatea şi in siliului, generalul-mai’or Kong
nomiei şi planificării al guvernului pro Federaţia Mondială a Tineretului De lor 600 de electricieni care lucrează la dependenţa. Le, Statele Unite şi aliaţii lor terea militară şi să creeze noi
vizoriu dc coaliţie al Laosului, preşe mocrat a trimis o telegramă genera construcţia noii uzine a lui Ford din Ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. sînt condamnate pentru încălca baze.
dintele @.G. al Partidului Neo Lao lului Franco în care protestează împo apropiere de Liverpool s-a terminat prin a declarat că guvernul sovietic prezen- A. A. Gromîko a spus că nu Cuba, rea acordurilor de Ia Geneva din
Haksat. Intre N. S. Hruşciov şi prin triva condamnării la moarte a studen victoria greviştilor. tînd Adunării Generale propunerile sale, ci Statele Unite nu vor să rezolve pe 1962. Statele Unite şi acoliţii lor, se
ţul Sufanuvong a avut loc o discuţie tului spaniol Jorje Gamillo Vals. porneşte, în primul rînd, de la faptul cale paşnică, pe calea tratativelor bi
prietenească. F.M.T.D. cere eliberarea imediată a fu- WASHINGTON. - Potrivit cifrelor că în fiecare zi şi în fiecare ceas în laterale, toate problemele litigioase In acest comunicat, transmis arată în comunicat, continuă să
turor antifasciştilor întemniţaţi şi în dale publicităţii de ministrul muncii al lume se intensifică pregătirile de război dintre aceste state. S.U.A. ameninţă de postul de radio „Vocea Lao
MOSCOVA. — Pentru merite deo- cetarea asasinatelor, torturilor şi re- S.U.A-, \V. Wirtz, procenţyi de şo şi că datoria O.N.U. este de a ridica o chiar Cuba. sului“, se arată că Statele Unite încalce spaţiul aerian al Laosu
meri a fost în Statele Unite în cursul barieră de neînvins în faţa războiului. şi sateliţii lor nu respectă în
lunii septembrie de 5,8 la sută din to Guvernul sovietic porneşte totodată de In continuare, ministrul afacerilor tocmai hotărîrea privind evacua lui. Toate acestea frinează res
talul forţei de muncă. la leza că nu există o inevitabilitate externe al U.R.S.S. a subliniat că
fatală a unui nou război mondial. Nu U.R.S.S. a venit la Adunarea Gene tabilirea păcii şi neutralităţii in
UN SPION PRINS sîutem de acord cu afirmaţiile, şi ast rală cu un program precis în toate
IN R. S. CEHOSLOVACA fel de afirmaţii am ascultat din parlea Laos.
şefului delegaţiei americane, a spus
PRAGA. — Cetăţeanul american Roy A. A- Gromîko. potrivit cărora „calea zm-.
Badvey, de origină cehă, în vîrstă de spre pace trece prin jungla conflicte
Conferirea Federafiei naţionale 34 de ani, a fost arestat recent pen lor“. Orice jungle, inclusiv junglele problemele mai importante ale relaţiilor S.U.A. p r e g ă te s c noi exp lozii n u clea re
a femeilor din India tru activitate de spionaj. După cum conflictelor, impuse lumii de forţele a- internaţionale, dar Statele Unite ale la m a r e altitudine
anunţă agenţia Geteka, Badvey a strîns gresîve se potrivesc mai mult pentru Americii nu au un astfel de program.
DELIII 13 (Agerpres). — rirea păcii între popoare", fostul pri informaţii cu privire Ia capacitatea de fiare, decît pentru oameni. Popoarele „Problema ungară, scoasă la iveală WASHINGTON 13 (Agerpres). explozie nucleară în atmosferă, Statele
La 12 octombrie, s-a deschis la mar al oraşului Deliii, d-na Anina apărare a R S. Cehoslovace şi mostre nu doresc să meargă pe aceasfă cale. de fiecare dată cînd se urmăreşte în Sfidîtid protestele oamenilor Unite au dispus lărgirea zonei expe
Dclhi intr-un cadru solemn cea dc-a Asaţ Aii, şi deputata în parlament de minereuri de uraniu. El a răspîndit cordarea atmosferei internaţionale, a de ştiinţă şi ale opiniei publice rienţelor din Oceanul Pacific în regiu
4-a conferinţă a Federaţiei naţionale Renii Ceakravarti. în rîndul persoanelor din anturajul său Expunîndu-şi la O.N.U. politica sa spus el, este cartea de vizită a S.U.A. mondiale oare au avertizat asu nea insulei Johnston.
a femeilor din India. Această orga materiale de presă instigatoare, ostile externă, a spus în continuate A. A, ia actuala sesiune a Adunării Generale pra efectelor dăunătoare ale ex
nizaţie democratică de masă, înteme Pe ordinea de zi a conferinţei sc R.S. Cehoslovace introduse ilegal în Gromîko, guvernul sovietic are in ve a O.N.U.“. ploziilor nucleare americane la Comisia pentru energia atomică a
iată în anul 1952, a adus o mare con află problemele păcii şi dezarmării care ţară. In afară de aceasta asupra lui dere faptul că baza de neclintit a re mare altitudine asupra cercetă S.U.A. a anunţat că raza experienţe
tribuţie la dezvoltarea mişcării demo frămîntă mamele de pe toate conti s-au găsit materiale care dovedesc in laţiilor dintre state trebuie să fie prin Ar fi o greşeală, a subliniat el, dacă rilor cosmice în scopuri paşni lor va fi mărită cu 130 mile marine
cratice ds femei din ţară. In primele nentele globului, problemele învăţămîn- tenţia lui de a recruta cetăţeni ce cipiile coexistenţei paşnice, adică re Adunarea Generală nu s-ar ridica pînă ce, guvernul S.U.A. a anunţat la la suprafaţă şi cu 110 mile marine înce-
sale rînduri se află asemenea activiste tului, problemele situaţiei sociale eman hoslovaci în serviciul de spionaj al nunţarea la război ca mijloc de rezol la înţelegerea situaţiei critice care se 12 octombrie că pregătirile în
pe tărîm obştesc din India ca d-na cipării depline a femeii indiene în faţa S. U.A. vare a problemelor litigioase, neames datoreşte politicii duse de principalele vederea unor noi explozii ase pînd de la înălţimea de peste 40.000
Rameşvari Nehru, laureată a Premiu căreia în India independentă se des puteri ale blocului N.A.T.O. mănătoare se apropie de sfîrşit. picioare. In felul acesta raza regiunii
lui internaţional Lenin „Pentru întă chide o cala largă spre viitor. tecul în treburile interne ale altor
state, colaborarea şi întrecerea paş In încheiere, ministrul afacerilor ex Potrivit agenţiei UPI, guver experienţelor va fi de 600 mile ma
Conferinţa va dura patru zile. terne al U.R.S-S. a declarat că scopu nul S.U.A. a hotărît să efectueze rine la suprafaţă şi 810 mile marine
nică, adoptarea unor hotărîri în pro- rile politicii externe a Uniunii Sovie cel puţin încă trei explozii nu
tice sînt clare. In toate problemele cleare Ia mare altitudine precum de la înălţimea dc 40.000 picioare.
O săptămînă bogată in evenimente principale ale vieţii internaţionale ele şi numeroase alte explozii la
au fost exprimate în declaraţiile res După cum anunţă agenţia UPI, re
pra unei intervenţii în afaceri Stevenson sînt arhicunoscute şi pective ale guvernului sovietic, inclu altitudini mai mici. Incepînd din prezentanţii Comisiei pentru energia
le lor interne“. nu aduc nimic nou“ — a scris, siv la Adunarea Generală. Aceasta se primăvara acestui an, Statele
a doua zi după discursul dele referă la problema cubană. Aceasta se Unite au efectuat 29 de explozii atomică n-au anunţat la ce altitudine
încă un motiv de nemulţumire gatului american, ziarul „New referă la încheierea tratatului de pace nucleare în Pacific.
York Mirror“ in timp ce ziarul german. va fi efectuată noua explozie şi care
pentru delegaţia americană l-a „New York Herald Tribune“ re •!t
constituit' discursul anticolonia- marcă faptul că „discursul so Politica noastră, a spus A. A. Gro va fi puterea ei. Aceeaşi agenţie re
vietic s-a referit pe larg la po mîko, este o politică de pace, de coe NEW YORK 13 (Agerpres). -
list rostit în Adunarea Genera sibilitatea de a detecta cu mij xistenţă paşnică şi de imobilizare a latează că a fost aprobată efectuarea
lă de primul ministru al Alge loace naţionale orice experienţă forţelor agresiunii. In cadrul pregătirilor pentru o nouă a cel puţin încă S experienţe la
riei, Ben Bella, Ideile expuse de făcută în orice mediu şi că deci
Discursul rostit în şedinţa de lor şi de „campion al neinter premierul algerian au iritat atit poziţia S.U.A. nare sa aibă altă marc altitudine în Oceanul Pacific care
venţiei“, dacă, aşa cum a arătat de mult Washingtonul incit pur logică decît acea ştiinţifică“. De
ilüîii a Adunării Generale a ziarul american „Christian altfel, referindu-se la felul cum vor încheia seria de experienţe nu
O.N.U. a inaugurat o săptămînă Science Monitor“ : „Obiectivele tătorul de cuvlnt al Departa a fost întimpinată poziţia în
bogată în evenimente la Naţiu şi metodele S.U.A. in \ politica mentului de Stat a refuzat să vechită a Statelor Unite in aceas cleare începută anul acesta. Se prej
faţă de Cuba sînt ajutorarea facă orice comentariu asupra tă problemă, ziarul „Washington
nile Unite care, pe lingă dezba mişcării clandestine şi slăbirea, acestui discurs. Politica tăcerii, Post“ a găsit nimerit să relateze Situaţia din Yemen gătesc de asemenea cîteva explozii nu
terea generală, a fost marcată de prin măsuri economice, a regi urmată de autorităţile america că „asistenţa a reacţionat la cleare care vor fi efectuate din avion
admiterea Algeriei — cel de-a! mului Castro ?“. De altfel, în ne, nu a fost însă adoptată de cuvântare intr-un mod familiar.
109-lea sfat membru al O.N.U. — urma conferinţei de presă a lui ziarul „New York Herald Tribu Adică — subliniază ziarul în con SANAA 13 (Agerpres). — In prezent trupele yemenite încheie cu la altitudini mai mici.
adaptarea unea rezoluţii antico Stevensou, delegaţia pe care o ne“. Fără să-şi ascundă amără tinuare — în mijlocul discursu Agenţiile de presă relatează pe larg succes operaţiile dc curăţire a frontie
lonialiste cu privire la situaţia conduce a găsit sprijinitori al ciunea, ziarul remarcă că dis lui lui Stevenson un cetăţean din despre situaţia din Yemen şi recunosc relor lor de agresori. Piaţa comună aspru
căror prestigiu a fost de mult cursul primului ministru al Al loja publicului a protestat cu eşecul intervenţiei trupelor străine pe criticată în săptămînaiul
din Rhodesia de Sud şi dezba compromis. Nimeni nu a fost geriei „a produs dezamăgire şi voce tare la avertismentul unui tertitoriul Yemenului. Postul de radio Sanaa a transmis
terile Comitetului Politic asupra mirat cînd a văzut că Ia tribu chiar nelinişte“ în sinul dele om de pază, spunînd că nu era Agenţia M-E.N. transmite că, în sea apelul lui Al-Baidany, vicepreşedinte al „Tribune“
problemei Încetării experienţelor na Adunării Generale în ajuto gaţiei S.U.A.’ Intrebuinţînd lim chiar cu totul adormit“ 1 ra zilei de 12 octombrie Abdalah As Consiliului de Miniştri al Republicii
rul Statelor Unite a sărit în bajul arogant, propriu Departa Sallal, primul ministru ai Yemenului Arabe Yemen către poporul yemenit. LONDRA 13 (Agerpres). —
nucleare şi termonucleare. grabă delegatul... Republicii Do mentului de Stat', ziarul a reco Dezbaterile au arătat limpede a declarat că triburile credincioase re In apel se arată că „guvernul republi ‘ „O escrocherie de proporţii colosa
minicane. mandat „diplomaţiei statelor că singurul obstacol în calea în publicii, împreună cu subunităţile ar can depune toate eforturile pentru rea le“ — aşa califică Piaţa comună eu
Cuvîntarea străluoită de aproa cheierii grabnice a unui tratat matei naţionale yemenite şi ale gărzii lizarea ţelurilor revoluţiei şi elabora ropeană cunoscutul dramaturg englez
pe trei ore a lui Osvaldo Dorti- „Poziţia unilaterală americană afro-asiatice o atitudine mai cuprinzător privind interzicerea naţionale au încercuit unităţile mili rea reformelor pe care poporul le John Osbome intr-un articol publicat
cos care a demascat drept in faţă de Cuba trezeşte cele mai conciliatoare“. Ecoul pe oare experienţelor nucleare în toate tare saudite care au pătruns pe teri aşteaptă dc la revoluţie“. în săptămînalul „Tribune“. Referindu-
compatibile ou principiile O.N.U. mari critici — scrie un redactor aceste „sfatuTi dezinteresate“ mediile este poziţia puterilor toriul Yemenului la frontierele de nord se la eventualitatea aderării Angliei la
acţiunile agresive ale Statelor al ziarului „New York Post“ oacidentale care, prin glasul re est ale acestei ţări. In prezent, a sub După ce se aminteşte că parţial, Piaţa comună, Osbome îşi exprimă in
Unite împotriva Cubei s-a bucu care se află în prezent in Euro le-au avut în rlndurile ţărilor prezentantului american, au rea liniat Sallal, situaţia trupelor inter- programul noului guvern a fost tra dignarea în legătură cu faptul că An
rat de o apreciere favorabilă în pa occidentală. La Londra, pro afro-asiatice s-au văzut imediat. dus tezele cu privire la organi venţioniste saudite este fără speranţă. dus în viaţă, Apelul condamnă ac glia apare în rolul unui „bătrîn va
rindul multor delegaţii prezen punerea de a se închide portu Ignorind asemenea „sfaturi" ţă zarea „controlului internaţio ţiunile regelui Saud care încearcă să gabond care cerşeşte o pereche de
rile americane pentru vasele rile afro-asiatice au prezentat o sugrume Republica Arabă Yemen. ghete la poarta prăvăliei europene“.
te. Este, de aceea, uşor de în care transportă mărfuri în Ouba rezoluţie, care a fost adoptată nal“ adică încercarea de a lega
ţeles deruta reprezentantului a provocat un adevărat uragan“. liza spionajul. Desigur, crampo r3ti§= Autorul articolului critică cu aspri
S.U.A., Adlai Stevenson care, în- de Adunarea Generală în care narea pe această poziţie nu va me cercurile conducătoare ale Angliei
tr-o încercare de ultim moment Acest’ „uragan“ s-a tradus în este condamnată politica colo face ca lucrările comitetului să Kalonji, marioneta imperialiştilor, pentru faptul că, ignorînd interesele
de a contracara, ceea ce un re cele din urmă în hotărîrea gu nialistă în Rhodesia de Sud. progreseze. naţionale ale ţării, se străduiesc să tî-
porter al ziarului „Washington vernului englez de a întreprin a apărut în Katanga rască Anglia în Piaţa comună, creînd
de un demers pe lingă guvernul Nici confruntările din Comi C. RADUCANU în presă o atmosferă de intoleranţă
Post“ a calificat drept „largul S.U.A1. I,a rindul lui, fostul pre tetul Politic care şi-a consacrat LEOPOLDVILLE 13 (Agerpres). — mumba. In luna septembrie, în împre şi persecuţii împotriva oricărei mani
ecou stârnit de discursul lui Dor şedinte al Argentinei, generalul primele şedinţe dezbaterii pro trimisul Agerpres la O.N.U. Agenţiile occidentale de presă re jurări cu totul suspecte, Kalonji a reu festări de opoziţie. „Conştiinţa Angliei,
ATamburu, oare întreprinde în blemei Încetării experienţelor latează că Albert Kalonji care se au şit să „evadeze“ dintr-o închisoare din scrie el, a fost de mult dată în aren
iicos în rindul unor naţiuni prezent o vizită în S.U.A., a de tointitulează „regele“ Kasaiului de sud Leopoldville şi a fugit la Bakwanga, dă şi închiriată. Astăzi însă, ea a fost
neangajate“ a coborît furios în clarat în oadruil unei conferinţe nucleare nu au prilejuit motive a apărut în Katanga. Corespondentul capitala Kasaiului de sud, unde soldaţii pur şi simplu scoasă la mezat. Cei
subsolul clădirii O.N.U., unde a de satisfacţie pentru delegaţia agenţiei Reuter transmite că Kalonji, armatei naţionale congoleze l-au ares care sînt interesaţi în vînzarea ei au
ţinut cea mai ciudată conferin de presă că „acţiunile unilate americană. „Lucrurile expuse de căulînd „azil la Ghoinbe, şeful sepa tat. Kalonji, a reuşit însă să „evade
ţă de presă cunoscută în istoria ratiştilor katanghezi“ a sosit Ia 12 oc ze“ din nou. numit această tranzacţie foarte sim
O.N.U. Aici ziariştii au trebuit rale ale S.U.A. faţă de Cuba vor tombrie la Elisabethville. plu : Piaţa comună. Dacă noi (opinia
să asculte un discurs pregătit Acum, a devenit limpede că Choinbe, publică — N.R.) declară el, vom lua
dinainte, fără să li se îngăduie periclita poziţia lor în cele două In aprilie a.c. Kalonji a tost con omul concernului „Union Miniere“, şi măsuri hotărîte, putem preîntimpina
să pună întrebări. Ce efect „con damnat de tribunalul din Leopoldville Kalonji, marioneta societăţii cu capi această măsură. Dacă însă nu vom
vingător“ au putut avea ieşirile Americi, vor face să crească te la cinci ani închisoare pentru teroa face aceasta, monstrul politic hidos şi
rea dezlănţuită de el împotriva adver tal belgian şi american „Forminiere“, deformat va vedea fără îndoială lu
anticubane ale lui Stevenson merile altor ţări americane asu- sarilor săi politici. După cum se ştie, mina zilei“.
care a încercat să apară in faţa Kalonji poartă răspunderea directă care exploatează bogatele zăcăminte de
delegaţilor statelor mioi in pos pentru asasinarea bestială a multor
tura de apărător al intereselor adepţi de frunte ai Iul Patrice Lu- diamante din Kasaiul de sud şi-au unit
eforturile pentru menţinerea scindării
Gongoului.
Redacţia şl administraţia ziarului :str. 6 Marti« r.r. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P-LT.R. nr. 263.828 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; întreprinderea Poligrafică „l Mai“ — Deva.