Page 45 - 1962-10

PROLETARI DIN TjOATV TAR* LE, U N lft-V Ă ! Vizita oaspeţilor romîni
in străvechiul oras indian Agra

’AGRA 16 — Trimisul special A- ziţie — „Circuit Hoţise", Pe drumul diferit la diferite ore ale zilei. In

gerpres, Ion Gălăţeanu, transmite: pînă la reşedinţă, locuitorii oraşului zori, monumentul este scăldat într-o

Continuîndu-şi vizita în India, în Agra au întîmpinat cu căldură pe. oas­ lumină difuză cenuşie. La apusul soa­

dimineaţa zilei do 16 octombrie tova­ peţii romîni. relui marmura are irizări trandafirii

răşii Gheorghe Gheorghiu-Dcj, Ion In cursul după-amiezii, tovarăşul iar noaptea, cînd străluceşte luna, ti­

Gheorghe Maurer şi Gorneliu Mănc- Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună pare într-o lumină palidă, gălbuie. So

scu au părăsit oraşul Bangalore, ca­ cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer fi aud cîteva note ale unei vechi melo-

pitala statului Mysore, plecînd pe ca­ Corneliu Mănescu au vizitat două din­ pee indiene. Ecoul pare a se răsfrînge.

lea aerului spre Agra. tre cele mai minunate monumente ale de pretutindeni. Ghizii explică vizi­

La plecare, oaspeţii au fost conduşi străvechii arte indiene — Fortul Roşu tatorilor romîni că palatul este în aşa

Amü XIV. Nr. 2429 Miercuri 17 octombrie 1962 4 pagini 26 bani pe aeroportul oraşului Bangalore de şi Taj Mahal-itl. fel construit îhcît ecoul să persiste 17,

ministrul principal cd statului My- Primul dintre aceste monumente — pînă la 20 de secunde.

rr' <d«árr»Ni«ae^?asasgcsjeüKgiSi^s?re*C33t^^^ sorc, Nijlingappa, de primarul ora­ Fortul Roşu — este o veche cetate Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej,

şului Bangalore, Iyer, dc miniştri ai datinii din secolul al X V lI-lea e.n., Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mă­

PE ŞANTIERELE TJR.C.H. Primirea de căire tovarăşul Oheorghe statului Mysore şi de alţi reprezen­ sub domnia împăratului mogul Sahja- nescu s-au oprit îndelung asupra di­
tanţi ai autorităţilor locale. Au fost lian, cel care a mulat capitala de la verselor detalii ale acestui monument

rl® a te fo r je le a delegaţiei Asociaţiei de prietenie intonate imnurile dc stat ale Repu­ Agra la Deliii, datorită temperaturii unic, dînd o înaltă apreciere măiestriei
!a în d e p lin ir e a p la n u lu i SQvietQ-romîne blicii Populare Romîne şi Republicii prea ridicate. sale neasemuite.
India, după care comandantul gărzii
Tovarăşul Gheorghe Apostol, Emţova, A'. G. Âbutldze, mem­ aliniate pe aeroport, formată din os­ Fortul construit 'din piatră roşie are Înainte do plecare, tovarăşul Gheor­
taşi ai forţelor aeriene militare, a o circumferinţă de 2,4 hm., iar zidu­ ghe Gheorghiu-Dcj a urmărit felul in
rile de apărare care îl înconjoară au care un bătrîn indian, încrusta cu

Crearea unor condiţii optime de lo­ începute încă în decembrie anul trecut prim-vicepreşedinte al Consiliu­ bri al delegaţiei Asociaţiei de prezentat raportul. Tovarăşul Gheor­ o înălţime dc peste 20 de metri. Tova­ multă migală flori din pietre semi-
cuit oamenilor muncii de la oraşe este nu sînt nici acum terminate din cauză lui de Miniştri al R.P. Eomîne, prietenie sovieto-romîne care se prcţioasc şi scoică, în plăci subţiri dc
o sarcină importantă pe care a sta­ că s-a lucrat neorganizat, cu formaţii află în ţara noastră cu prilejul ghe Gheorghiu-Dcj a trecut în revi­ răşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion marmură. Astfel el demonstra vizitato­
necompacte, iar cînd la finisaj a început membru al Biroului Politic al sărbătoririi Lunii prieteniei ro- rilor cum au lucrat constructorii mau­
bilit-o Congresul al Itl-Iea al partidu­ lucrul în două schimburi, nu s-au asi­ C.C. al P.M.R., a primit marţi Ia mîno-sovietice. stă garda de onoare. Gheorghe Maurer şi Corneliu Măne­
lui. Pentru înfâp'uirea ei, în fiecare an, gurat condiţiile optime. Lucruri asemă­ soleului.
din bugetul statului se alocă fonduri nătoare se întîlnesc şi pe alte şantiere amiază la Consiliul de Miniştri A,u participat tovarăşii Con- 'Apoi, la rugămintea coresponden­ scu au vizitat pe rînd o seric de curţi Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
importante. ale T.R.G.H. pe A. P. Boikova, membră a pre­ stanţa Crăciun, Ilie Murguleseu,
ţilor dc presă indieni, tovarăşul Gheor­ interioare, porţi, moschee, săli de au­ a strîns mina bălrînului indian, auten­
La înfăptuirea unor astfel de sarcini Una din principalele cauze care au zidiului Sovietului Suprem al P. Niculescu-Mizil, Marin Flo- tic reprezentant al poporului, urmaş şi
sînt chemaţi şi constructorii şantie­ frînat ritmul de lucru pe şantiere a rea Ionescu. ghe Gheorghiu-Dej a făcut o scurtă dienţă etc. Conducătorii statului ro- emul al celor 20.000 de constructori
relor de locuinţe din regiunea noas­ fost aprovizionarea nesatisfăcătoare, în R.S.F.S.R., membră a comisiei anonimi care au lucrat timp de 17.
tră. Numai T.R.G-H. arc de executat salturi. In mai multe rînduri şantie­ centrale de revizie a P.C.U.S., întrevederea a decurs într-o declaraţie, urînd succes locuitorilor a- mîn se opresc îndelung în aşa-nmnitul ani la ridicarea T a j Mahalului.
şi predat oamenilor muncii din regiu­ rele T.R.G.H. au dus lipsă de materiale
ne peste 2.300 apartamente. Acum, după secretar al Comitetului orăşe­ atmosferă caldă, tovărăşească. cestui frumos oraş în activitatea lor. palat al oglinzilor, construit în între­ La încheierea vizitei, conducătorii
nesc de partid din Leningrad, statului roihîn au mulţumit gazdelor
I. D. Andreev, A. D. Djagarian, (Agerpreş) „Vă doresc, a spus tovarăşul Gheorghe gime din marmură şi avînd mici o- pentru prilejul care lema fost oferit
A. P. Ştein, I. M. Perfilov, R. S. de a cunoaşte mai îndeaproape m i­
Gheorghiu-Dej, tot ce poale să vă glinzi convexe dispuse în spatele unei nunata artă a poporului indian.

dorească mimai un prieten". dantelării fine din piatră în motive o- Apoi coloana dc maşini oficiale s-a
întors la reşedinţa „Circuit Ho usc"-.
Înainte de a se urca în avion, to­ rientalc. In momentul vizitării pala­
-ir
varăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion tului se aprind numeroase luminări a Cuvîntarea rostită dc tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej la marca în­
mai bine de nouă luni de activitate, de masă ca var, ciment şi cărămidă. ~SE3- Gheorghe Maurer şi Gorneliu Mănc- căror lumină tremurătoare reflectată trunire cetăţenească din Bangalore in
cinstea conducătorilor de stat romîni
se pune întrebarea: In ce măsură con­ Aceasta pentru că pe şantierele res­ Serrmarea unui acord comercial scu li se jirind de gît tradiţionalele dc miile de oglinzi convexe dau un îşi găseşte un larg ecou în paginile
structorii T.R.G.H. s-au achitat de pective nu s-a desfăşurat o muncă în presei indiene. Ziarul „Dcecan Herald"
ghirlande dc flori, după care condu­ aspect feeric, de basm. Tovarăşii publică sub titlul „Calea negocierilor
va asigura menţinerea păcii“ ampla
sarcinile ce le reveneau ? Faptele ara­ perspectivă, s-a mers pe nevoile de la între Republica Populară Pomină cătorii de stal romîni îşi iau rămas Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion extrase din cuvîntarc. „Preşedintele
tă că pe unele şantiere de locuinţe o zi la alta. Şantierele s-au găsit la romîn. dl. Gheorghe Gheorghiu-Dej, a
bun cu căldură de la ministrul prin­ Gheorghe Maurer îşi exprimă admira­ chemai luni pe conducătorii de state
— scria ziarul — să dea dovadă de
s-au obţinut succese. Sub îndrumarea un moment dat în situaţia că stocurile şi Republica Arabă Unită cipal al statului Mysore şi de la pri­ ţia faţă dc meşteşugul de care au dat înţelepciune, răbdare şi perseverenţă in
permanentă a organizaţiilor de partid, pe care le aveau nu puteau satisface vederea soluţionării pe calea negocie­
mând oraşului Bangalore, de la per­ dovadă constructorii anonimi ai ace­ rilor a problemelor ce le stau în
faţăV
conducerile administrative ale şantiere­ cerinţele. Abia atunci cînd pe şantier Inlre 10 şi 15 octombrie 1962 au avut Rădulescu, ministrul comerţului exte­ soanele venite pe aeroport să-i con­ stei opere de artă. Vizitatorii ajung „Deccan Herald“ acordă, 'de aseme­
nea, o mare atenţie celor spuse de.
lor au luat măsurile organizatorice şi se consumau ultimele cărămizi condu­ loc la Bucureşti tratative între delega­ rior, iar din partea R.A.U. dr. Abdel ducă pe solii poporului romhi. in faţa unei spărturi cu marginile în­ preşedintele Consiliului dc Stat al
Republicii Populare Romîne cu pri­
tehnice corespunzătoare pentru asigu­ cerile şantierelor se gîndeau să lanseze ţiile guvernamentale ale Republicii Moneim el Kaissouny, ministrul finan­ Împreună cu conducătorii de stat negrite în zidul neîntrerupt al fortului. vire la colaborarea dintre Republica
Populară Romînă şi Republica India
rarea îndeplinirii ritmice a planului. comenzi. O astfel de muncă pompie­ Populare Romîne şi Republicii Arabe ţelor şi planificării. romîni, în avionul care s-a îndreptat Este urma unui obuz tras în 1857 dc şi cu privire lu succesele noastre în
diferite domenii.
Periodic, organizaţiile de partid au pus ristică se mai practică şi în prezent pe Unite, în urma cărora s-au semnat un La semnare au asistat din partea spre Agru au mai călătorit ministrul artileria engleză împotriva unui grup Printre alte ziare care publică rela­
tări asupra cuvîntării tovarăşului
în discuţia comuniştilor diferitele as­ unele şantiere ca cele din Deva şi Acord comercial de lungă durată şi un Ministerului Comerţului Exterior al muncii al guvernului central indian, de răsculaţi shipai care îşi găsiseră Gheorghe Gheorghiu-Dej se numără
„Hindu“, din Madras, unde a apărui
pecte ale muncii şantierelor şi au adop­ Petrila. Nici serviciul de aprovizio­ Acord de plăţi de lungă durată. R.P. Romîne: M. Petri, adjunct al mi­ Jai Sukh Lai Halfii, ambasadorul Re­ aici refugiul. o corespondenţă din Bangalore în le­
gătură cu întîlnirea cetăţenească din
tat planuri de măsuri. Prin exemplul nare al T.R.G.H. nu s-a ridicat la ni­ Potrivit listelor de mărfuri convenite, nistrului, i. Voicu, secretar general, publicii India la Bucureşti, Mathur, şi Conducătorii de stat romîni se în­ sala municipalităţii acestui oraş. Co­
respondenţa poartă titlurile: „Tralati-
personal comuniştii au mobilizat şi pe velul sarcinilor. Şi aici mai trebuie încă volumul schimburilor dintre cele două membrii delegaţiei şi funcţionari supe­ ambasadorul Il.P. Romîne la Deliii, dreaptă apoi spre renumitul monument vele —r calea cea mai reală", „Apelul
preşedintelui romîn",
ceilalţi oameni de pe şantier. Eforturile luate măsuri privind buna organizare ţări urmează să crească în 1963 cu peste riori ai acestui minister. lancti Horalin. Taj Mahal, construit tot de Sahjăkan

comune ale colectivului de muncitori, a muncii. 30 la sută faţă de 1962. Din partea R.A.U. la semnare au Ţinta călătoriei, oraşul Agra, fosta in memoria soţiei sale Mumbaz-Ma-

tehnicieni şi ingineri de pe şantierul Prea puţin s-a' făcut şi în mobilizarea R.P. Romînă va exporta: produse asistat Hussein Khaled Hamdi, subse­ capitală a Indiei, este situat la 1.580 hal, vestită pentru frumuseţea ei, cam

nr. 9 Petroşani este oglindit în înde­ maselor de constructori pentru impul­ petroliere, produse din lemn, maşini şi cretar de stat la Ministerul Economiei km. de Bangalore şi se află în statul a murit în vîrstă de 39 dc ani. Pen­

plinirea planului pe trimestrul III a-c. sionarea ritmului de lucru. Organiza­ utilaje, oţel beton, produse chimice, şi membrii delegaţiei. A fost de aseme­ Ultar Pradesh. rare arc o populaţie tru a-i păstra memoria împăratul a or­

cu E zile înainte de termen. Succese ţiile sindicale nu au acordat peste tot zahăr şi alte mărfuri, iar R.A.U. va nea prezent Saad Mortada, însărcinatul dc peste 75 milioane de locuitori. Ul­ donat ridicarea unui mausoleu din

asemănătoare s-au obţinut şi pe şan­ atenţia cuvenită pregătirii şi desfăşu­ livra bumbac, fire şi textile de bum­ cu afaceri ad-in(erini ai R.A.U. la Bu­ tar Pradesh se învecinează cu Nepa­ marmură albă. încrustată cu pietre sc-

tierele din Cugir şi Lupeni. La Gugir, rării consfătuirilor de producţie iar în bac, orez etc. cureşti. lul. fiind la poalele Himalaiei. Din mi-preţioase, una din principalele mi­

datorită organizării lucrului în lanţ, întrecerea socialistă îşi mai face Ioc Din partea romînă a semnat Gogu (Agerpres). avion pol fi văzute mari întinderi a- nuni arhitectonice ale lumii, care cu

a extinderii acordului global şi trecerii formalismul. coperile cu păduri. Ocupaţia principală multe sute de ani în urmă a fost

la munca în două şi chiar în trei Şi în activitatea organizaţiilor de a locuitorilor este agricultura. Ultar descris ca un „vis de marmura con­
schimburi, cele trei blocuri (cu cite partid de pe unele şantiere s-au mani­
32 apartamente fieoare), au fost con­ festat lipsuri. La Deva, Călan şi Lu­ ' *‘ * '' ' ¦ I I I p ? * ' C Í r , , ; '< , j Pradesh ocupă primul loc în India, ceput de titani şi finisat de biju­
struite şi date în folosinţă în numai peni organizaţiile de partid n-au pus _______...__....
5-6 tuni. In aproape 6 luni au fost în cc priveşte producţia dc grîu, po­ tieri".
date în folosinţă şi blocurile G-Gl şi în discuţia comuniştilor cele mai im­ i
D-Dl (cu 44 şi respectiv 40 apartamen­ rumb, trestie de zahăr. Pînă la mausoleu vizitatorii au stră­
te) din Lupeni, ca şi blocul 5 din portante aspecte ale muncii de pe şan­
oraşul Deva. Aici au fost folosite şi tier şi nici n-au controlat în suficientă Călătoria de la Bangalore pînă la bătut o curte interioară unde au ad­
tir ele metode noi. La Gugir s-au fo­ măsură activitatea conducerii adminis­
trative. Agra a durat trei orc. La ora 12.30 mirat şiruri de lacuri de o simetric

avionul a aterizai pe aeroportul din perfectă încadrate de chiparoşi, dis­

Agra. unde oaspeţii au fost întunpi- puşi pe marginea a două alei. In spa­

naţi de Stargaving Singh, ministru al tele aleilor se profilează vegetaţia lu­

losit panourile la montarea parchetelor Avînd în vedere că pînă la sfîrşitul Planificării în guvernul stalului Ultar xuriantă a unui parc tropical. Con­

şi plăci de mozaic prefabricate. D eJ anului a mai rămas un. timp relativ Pradesh, şi de alte persoane oficiale. trastul între albeaţa marmurei mauso­

asemenea, lucrările de zidărie şi ten­ scurt şi că îndeplinirea sarcinilor de Conducătorii de stat romîni au luat leului si culorile vii ale vegetaţiei în-

cuieli au fost încredinţate unei singure -plan -depinde dc modul in care vor fi ‘- loc-în -maşini care ¦s-cw»indrs,j!tat .spre, • coniurf/toara produc admiraţie.. Mar­

echipe. mobilizate toate forţele, organizaţiile de reşedinţa ce le-a fost pusă la dispo­ mura albă dă mausoleului un aspect

Experienţa pozitivă a unor şantiere partid, conducerile şantierelor şi orga­ Recomandările Consiliului agricol regional
nu şi-a găsit însă ecou peste tot. Ga nizaţiile sindicale vor trebui să desfăşoa­
urmare nici sarcinile de plan pe cele re o nmncă lot mai susţinută. Deoarece Să m silozâm cantităţi cît mai mari de furaje
9 luni nu au fost realizate în întregime marc parte din blocuri se găsesc în
Au fost date în folosinţă doar 1.032 finisaj, sînt necesare măsuri de orga­ Anul acesta gospodăriile agri­ culente. în această direcţie se la recoltare au umiditate între
apartamente, adică mai puţin de ju­ nizare a lucrului în două şi în trei cole colective din regiunea noa­ observă o rămînere în urmă în­ 20-40 la sută, trebuie să fie a-
mătate din sarcina planificată pe în­ schimburi. De asemenea aproviziona­
treg anul. Este adevărat că ia rieîn- rea cu materiale trebuie să se facă rit­
deplinirea sarcinilor de plan au con­ mic şi în cantităţi suficiente.

tribuit şi unele greutăţi. Pe unele şan­ Lichidind lipsurile semnalate şi stră au sporit considerabil efec­ deosebi în raioanele Brad, Ha­ mestecaţi cu nutreţuri suculen­
tivele de animale proprietate ţeg şi oraşul regional Hunedoa­ te, îndeosebi cu sfeclă furaje-:
tiere, ca acele din Deva şi Lupeni, luînd cele mai corespunzătoare masuri obştească. In vederea asigurării ra, unde nu s-au însilozat nici ră sau dovleci. Cel mai bun nu­

sfaturile populare au întîrziat elibera­ tehnice şi organizatorice, colectivele de

rea amplasamentelor. In acelaşi timp muncă ale şantierelor T.R.G.H. vor unei bune furajări a animalelor 35 la sută din cantităţile de nu­ treţ se obţine atunci cînd se

la Lupeni şi Petroşani proiectele la o putea raporta la sfîrşitul anului că şi-au în întrecere L Zeci dc muncitori de la Fa- in perioada de stabulaţie, colec­ treţuri planificate. amestecă o parte şi jumătate
serie de blocuri au sosit cu mari în- îndeplinit cu cinste sarcinile de plan. f, brica chimică din Orăştie, an- ) tiviştii trebuie să folosească la sau două părţi suculente şi o
tirzieri, astfel că a rămas prea puţin s-a asigurat o mai bună organizare a {. trenaţi în întrecerea socialistă, 1 maximum posibilităţile ce le au, In fiecare gospodărie colecti­ parte coceni. Pentru aceasta su­
timp pentru terminarea lor. Noi succese muncii prin aprovizionarea ritmică a (. reuşesc să obţină importante I valorificînd toate resursele de vă şi de stat există posibilităţi culentele se toacă separat în
fronturilor de lucru cu materiale ne­ t realizări în lupta ce o desfă- 2 furaje. în prezent o rezervă în­ reale pentru a se obţine rezulta­ cantităţi potrivite, iar tocarea
Se constată însă că în cadrul unor Oţel peste plan cesare, iar utilajele din dotare au fost j: şoară pentru îndeplinirea pre- i semnată de nutreţuri, care stă te mai bune în asigurarea bazei cocenilor se face cît mai mă­
şantiere, chiar şi acolo unde au existat folosite din plin. ^ vederilor planului dc producţie. ^ la îndemîna tuturor gospodării­ furajere. Pentru aceasta un ac­ runt posibil. După introducerea
condiţii de lucru, nu s-a reuşit ca lu­ Desfăşurînd larg întrecerea socia­ lor colective, o constituie însilo- cent deosebit trebuie pus pe în- in gropi, silozul se presează
crările să se încadreze în sarcinile de Aceste măsuri stau la baza depăşi­ ţ In fotografie: Frezorul Del- } zarea cocenilor de porumb. In- silozarea cocenilor de porumb. după regulile cunoscute.
plan. Aşa stau lucrurile Ia construc­ listă, colectivul secţiei O.S.M. nr. t rilor de plan din luna aceasta. In [, mondo Ferdinant, imul dintre "] silozarea cocenilor este o acţiu­ Prin însilozare se asigură o fo­
ţiile de locuinţe din Deva, Simeria, primele 10 zile ale lunii curente mi­ ne foarte necesară şi de mare losire integrală a cocenilor, li O altă metodă prin care co­
Calau,' şi chiar din Lupeni. din G.S. Hunedoara şi-a mobilizat toa­ nerii au extras peste sarcinile de plan muncitorii fruntaşi din cadrul 1 însemnătate. Se constată însă se îmbunătăţeşte gustul şi li se cenii pot fi valorificaţi mai bine
te eforturile în lupta pentru îndepli­ 613 tone cărbune. că o serie de unităţi agricole o constituie însilozarea lor cu
Principala cauză a rămînerii în ur­ nirea şi depăşirea planului de produc­ L acestei fabrici, care lună de lună -j sînt încă deficitare în ceea ce măreşte potenţialul de hrănire. saramură (soluţie de sare 1 la
mă constă în slaba organizare a mun­ ţie. Astfel, în prima decadă a lunii cu­ priveşte asigurarea bazei fura­ sută). Pentru ca să se ajungă
cii. La şantierul din Simeria lucrările rente oţelarii au dat peste plan 1.035 ţ îşi depăşeşte sarcinile ce-i revin ^ Insllozarea este de bună calita­ la o umiditate de 65-75 la sută,
la cele două blocuri se desfăşoară în- tone oţel. La obţinerea acestor succese jere. Cantităţile de furaje în- cocenii trebuie stropiţi cu sara­
tr-un ritm cu totul nesatisfăcător. Echi­ au contribuit deopotrivă respectarea j- din planul de producţie. 1 te atunci cînd cocenii au o umi­ mură în cantitate de 60—80 la
pele nu cunosc bine sarcinile de plan, strictă a procesului tehnologic de în­ silozate pînă în prezent nu sa­ sută din greutatea lor. Stropi­
ca urmare nici nu există un stimulent cărcare şi ardere şi folosirea judicioasă ->»—/ U U «. ditate de 65—75 la sută. Pentru rea se face cu pompe vermorel
în realizarea şi depăşirea lor. Mai mult, a capacităţii agregatelor. tisfac pe deplin necesarul de su- sau stropitori obişnuite pe mă­
corpul de tehnicieni de aici exercită o a se ajunge la acest grad de umi­ sură ce cocenii sînt tocaţi şi in­
- slabă îndrumare şi control în rîndul Sporind viteza troduşi în groapă, sau după ce
echipelor de constructori, lăsîndu-le să de iamînare ditate, cocenii de porumb, cave aceştia au fost tocaţi şi întinşi
se descurce singure, de multe ori chiar uniform într-un strat gros de
şi în probleme ce necesită o calificare Continuînd să muncească cu mai Aprovizionarea de iarnă a populaţiei circa 30 cm. Presarea şi acoperi­
mai înaltă. Această stare de lucruri a mult avînt, colectivul laminorului de privită co. toată răspunderea rea se execută după tehnica cu­
făcut ca pe şantierul respectiv să lip­ 650 mm. de la C.S. Hunedoara înscrie noscută.
sească acel elan de lucru caracteristic pe graficul de întrecere noi realizări. ;V S A r i- A A / V ^ V N / 'A A '> A A A A A A / v binc. Lipsa din depozite a lemnelor dc măsuri pentru a se tăia lemnele. De­
multor constructori. Aici timpul de lu­ In primele 10 zile ale lunii octombrie foc este urmarea dezinteresului mani­ pozitul nu dispune dc maşină dc tă­ Cui*oscînd faptul că prin însi­
cru nu este folosit din plin. Aspecte ca urmare a unei strînsc colaborări L Timpul este din ce in ce mai rece. Cum s-ar spune iarna bate la festat de unele I.F.-uri în livrarea la iat lemne. lozarea cocenilor se obţine un
asemănătoare se întîlnesc şi pe şantie­ dintre schimburi, precum şi sporirii timp, conform graficului, a cantităţi­
rele din Deva şi Gălan. Deşi fiecare vitezei de laminare, s-au produs 1.390 ' uşă. In unităţile comerciale se fac pregătiri. Sa asigură încă de pe acum lor necesare, cît şi a transportului de­ Cîţiva cetăţeni care se aflau la de­ nutreţ valoros este necesar ca
din blocurile de locuinţe începute pe tone laminate peste plan. fectuos făcut cu camioanele I.M.T.F. pozitul din Brad ne sesizau şi un alt
aceste două şantiere au avut create o serie de produse care, insilozate şi conservate, să satisfacă în cele mai Sebeş. Mai mult chiar, s-a neglijat în fapt. Pînă în anul acesta cetăţenii din unităţile agricole, cu sprijinul
toate condiţiile să fie terminate în 5-6 aşa fel sortimentul lemn dc foc incit Ţcbea, Lunca şi Baia de Criş, se apro­
luni, lucrările au mers anevoios. Gu bune condiţîuni cerinţele de consum ale populaţiei. In acelaşi timp şi cc- unele I.F.-uri nu au nici în parchete vizionau din depozitul I.F. Baia de cadrelor tehnice, să ia măsuri
toate că la începerea fiecărui bloc Criş. Acum însă conducerea I.F.-ului
.s-nu întocmit grafice calendaristice de tăţenii se îngrijesc ca în cămară sau magazie să-şi asigure cele trebuin­ neîntîrziate pentru valorifica­

L<cCiaoraese pentru iarnă. Deci peste lot pregătirile în vederea iernii sînt în toi. \ rea în întregime a acestei boga­
este preocuparea unităţilor comerciale şi a întreprinderilor chemate să
te rezerve de furaje.
<asigure populaţiei cele necesare pentru sezonul de iarnă? Este întrebarea
cantităţile planificate să le livreze în respectiv nu mai livrează lemne de
execuţie a lucrărilor pe faze, la Deva, Expío atar© minieră . la care ne propunem să răspundem în acest raid organizat de redacţia acest an. Aşa este eazul I.F. Hune­ aici. Ca urmare cetăţenii trebuie să
Călan, Simeria şi Orăştie ele nu au fruntaşă doara (director tov. Boşorogan) cînd, în meargă la Brad pentru a-şi ridica
fost respectate. ziamlui nostru în localităţile Hunedoara, Deva, Culan, Cugir şi Gurabarza. trimestrul III nu a livrat cantitatea lemnele, astfel că pentru un transport
După ce a raportat îndeplinirea pla­ de 1.105 tone lemne dc foc. Ca ur­ plătesc cca. 100 lei, aproape dublu
In planurile de măsuri tehnico-orga- nului de producţie pe primele trei tri­ ( Iată cîteva din constatările făcute: ^ mare, în ultimele zile depozitul nu a faţă de valoarea lemnelor. Pe bună La sem ăn atu l
nizatorice şantierele T.R.G.H. şi-au pre­ mestre ale anului în curs cu 13 zile mai putut satisface pe deplin cerin­ dreptate minerii din Ţebea şi ceilalţi
văzut să treacă la munca în două şi mai devreme, colectivul E.M. Uricani l. A A A A / - v W W \ ' VW VVW W V ţele cetăţenilor. O slabă aprovizionare oameni ai muncii sînt indignaţi dc cerealelor p ă io a se
chiar în trei schimburi. Deşi au existat nu s-a culcat pe laurii succeselor. există şi în depozitele din raionul măsura luată dc conducerea I.F, Baia
condiţii pentru o astfel de organizare, Cu corespondenţe nu se poate îace căldură Brad, deoarece I.F. Baia dc Criş (di­ de Criş. Printr-o bună folosire a forţe­
nu peste tot s-au luat măsuri cores­ Acordînd în continuare o atenţie spo­ rector tov. Cîmpeanu) nu a livrat în lor de care dispun, membrii gos­
punzătoare. In timp ce la blocul nr. 5 rită planului de producţie, minerii s-au Lemnul de foc este sortimentul mult taie încontinuu lemne de foc. In bune trimestrul III o cantitate de 1.398 Slaba aprovizionare cu lemne de foc podăriilor agricole colective ne
din Deva lucrările s-au terminat în <3 preocupat de aplicarea unor metode solicitat în aceste zile. Depozitele I.R. condiţîuni se desfăşoară şi transportul tone lemne de foc. Greutăţi în asigu­ este şi urmare a lipsei de preocupare pe raza comunei Toteşti, raional
luni datorită organizării muncii în moderne de exploatare. In felul acesta Combustibilului sînt solicitate acum dc la domiciliu al lemnelor. rarea cerinţelor populaţiei a creat şi a D.R.E.F. Hunedoara cît şi a sfa­ Haţeg, au reuşit ca pînă în pre­
două schimburi, blocurile nr. 3 şi 4 către populaţie mai mult ca în alte I.F. Petroşani (director tov. Fulga), turilor populare din raioanele şi ora­ zent să strîngă recolta de po­
perioade. Explicaţia o găseşti în apro­ In bună parte au fost asigurate lem­ care are o restanţă de 2.123 tone şele respective. D.R.E.F. Hunedoara, rumb de pe 220 ha. şi cartofii de
Fruntaşii şantierului pierea timpului friguros. nele de foc şi la depozitul din Călan. în trimestrul III şi I.F. Dobra (di­ deşi a fost sesizată de starea de lu­ pe 94 ha. Concomitent cu aceas­
Pînă acum au fost satisfăcute 85 la rector tov. Ilincaru). cruri, a întîrziat să ia măsuri cores­ tă lucrare, cu sprijinul meca­
Pe şantierul noilor blocuri de nu sînt mai prejos. Ei realizează Datorită măsurilor luate de către sută din raţiile pentru populaţie. De punzătoare. Nici chiar după analiza nizatorilor au fost însămînţate
cu 10-15 la sută mai mult decît I.F. Haţeg şi I.F. Orăştie — sectorul evidenţiat este grija manifestată de Nici în ce priveşte 'desfacerea, Ia făcută în sesiunea Sfatului popular 284 ha. cu cereale păioase.
locuinţe din Vulcan constructo­ prevederile normei. In acelaşi Cugir — la depozitele din Călău şi I.F. Haţeg (director tov. Daneiu) care depozitele amintite lucrurile nu stau regional nu s-a trecut Ia cele mai
rii se străduiesc să reducă ter­ timp ei execută lucrări numai Gugir activitatea se desfăşoară în bune cu mult mai bine. La Brad, deşi sînt practice măsuri. D.R.E.F. nu s-a ocu­ ic
menul de execuţie, să dea lucrări de bună calitate. condiţîuni. In depozitele I.R. Combus­ prin delegatul său urmăreşte aproape lemne de foc, nu s-au luat măsuri pat nici măcar să studieze şi să ge­
de bună calitate, in majoritatea tibilul din localităţile respedtivc se gă­ zilnic stocurile de lemne şi respecta­ pentru asigurarea transportului lor la neralizeze măsurile luate de uncie Lucrările de recoltare a cul­
La fel şi parchetarii din echi­ sesc lemnele necesare pentru a satisfa­ domiciliu. Aici această operaţie o fac I.F.-uri care şi-au respectat obligaţiile turilor prăsitoare şi de îusămîn.
lor ei reuşesc să-şi depăşească pa lui Al. Moraru, sau mozaicarii rea livrărilor contractuale, către depo­ trei căruţe particulare, care nu pot contractuale la lemne dc foc. ţâre a cerealelor păioase se
sarcinile de plan. Aşa de pildă, ce cerinţele populaţiei. In unna anali­ zitul din Călan. satisface cerinţele. Pentru remedierea desfăşoară din plin şi la gospo­
din echipa lui Gh. DIaconu. zei făcute de Comitetul executiv iii acestei stări de lucruri este bine să N. BADIU dăria colectivă „Ţara Haţegu­
echipele conduse de Ştefan Ban Sfatului popular Cugir privind apro­ Nu la fel stau lucrurile însă :n de­ se ia legătura cu G.A.C. din raion V. FURIR lui“ din Haţeg. Paralel cu recol­
şi Constantin Calotă, zidari, îşi TOţl aceşti constructori slnt vizionarea cu lemne de foc, s-au luat pozitele din Hunedoara, Deva şi Brad. care pot asigura mijloacele de trans­ tatul porumbului de pe Î)5 ha.
I. CIOBANU şi a cartofilor, s-a însămînţat
depăşesc cu regularitate sarci­ fruntaşii şantierului. măsuri corespunzătoare. Ca urmare, Aici stocurile existente nu satisfac ce­ şi suprafaţa de 120 ha. cu grîu,
nile de plan cu 10-12 Ia sută. rinţele populaţiei. In mod deosebit la orz si secară.
Nici zugravii din echipele con­ I. CRIŞAN aici sînt satisfăcute zilnic cererile popu­
Deva, Hunedoara şi Crişcior au fost ANA GLIGOR
laţiei. Măsuri s-au luat şi pentru asi- zile cînd depozitele nu au satisfăcut
cerinţele. Rău este că aici şi în pre­

duse de Carol Pop şi losiî Vass corespondent I gurarea cu lemne tăiate. Trei maşini zent lucrurile nu stau cu mult mai port. Mai rău este că nu s-au luat (Continuare In pag. 2-a) corespondentă