Page 47 - 1962-10

Nr. 2429
E. M. BARZA
Colectivul Exploatării miniere Barza a obţi­
nut anul acesta, In comparaţie cu anii trecuţi,
o seamă ăe realizări importante. Planul de
producţie pe 9 luni, atlt la minereu, cit şi la
metal, este depăşit. Succesul acesta se datoreşte
îndeosebi activităţii bogate desfăşurate In pri­
Nu este suficient
doar să se elaboreze măsuri
La Exploatarea minieră Barza sînt
încă rămîneri în urmă în ceea ce pri­
veşte îndeplinirea tuturor indicilor pla­
nului de producţie. Valoros este faptul
că organizaţiile de partid au dezbătut
asemenea neajunsuri şi peste tot s-au
stabilit şi elaborat planuri de măsuri
pentru lichidarea lor. La Comitetul de
partid al exploatării există chiar un do­
sar voluminos în care sînt păstrate cu
grijă toate aceste documente. Dacă din
ceea ce s-a prevăzut în aceste planuri
de măsuri s-ar înfăptui toiul, treburile
nu nutnai că ar merge bine, ci chiar
Foarte bine. Prevederile planului de pro­
ducţie s-ar putea îndeplini zi de zî în
mod neabătut. Există în această pri­
vinţă toate condiţiile. Pentru aceasta
se cere să acţioneze mult mai energic
comuniştii, se cere ca ei să nu se îm­
pace cu delicienţele care se mai semna­
lează în unele sectoare de activitate.
Pentru a ilustra acest lucru să relie­
făm citeva aspecte luate din munca
minerilor, a comuniştilor care lucrează
în adîncuri. In ziua de 10 octombrie am
poposit în orizontul 120 tn. al minei
Musariu. Planul de extracţie a minereu­
lui pe primele 8 zile ale acestei luni
nu este îndeplinit. Cauza : a lipsit buna
organizare a muncii. La început de lună
cadrele de conducere ale acestui sector
au neglijat munca de îndrumare con­
cretă şi controlul, ocupîndu-se mai
mult de întocmirea a fel de fel de situa­
ţii referitoare la încheierea lunii prece­
dente. La rîndul său, biroul organiza­
ţiei de bază, deşi s-a sesizat de acest
lucru, nu a acţionat. El nu a tras la
răspundere mai ales pe maiştrii Nico-
lae Circu şi Nicolae Oprea, ca mem­
bri de partid, pentru nerealizarea pre­
vederilor din plan. Secretarul organi­
zaţiei de bază are chiar o părere greşi­
tă şi anume aceea că... luna-i lungă şi
ceea ce se va pierde în primele zite, se
va recupera pe parcurs, în decada a
doua şi a treia.
Tot aici am întîlnlt şi un alt aspect.
Minerii îşi măsoară munca prin numă­ îndeplinirea lor. Organizaţiile de partid Preţul de cost a fost respectat. Mircea Butzan de la secţia Mu­ de secţie ing. Nicolae Lungu) şi Valea Morii, dublarea unei ga­ raţii greşite şl încetinind ritmul
rul de vagonete trimise la suprafaţă.
Este însă o apreciere defectuoasă. Multe an militat foarte puţin pentru aplicarea
dintre vagonetele sosite în această zi
rriy/J ; în mină pentru a fi încărcate cu mine­
reu erau necurăţate, pe fundul lor exls- ceput în ceea ce priveşte aplicarea unor cii (alît valorică, cit şi cea fizi­ îndeaproape a felului cum îşi parte a depăşirii se datorează întirziere din lipsa documenta­ ¦Alexandru Albu şi Gheorghe
tînd un strat de 3-4 palme de minereu metode c a : abatarea cu aripi înclinate, că). Cit priveşte preţul de cost îndeplinesc planurile toate bri­ depăşirii planului tehnic Ia puş- ţiei şi a nedeschiderii finanţării CItcu de la orizontul 250 m. şi
solidificat O asemenea „încărcătură
moartă" se plimba din mină Ia supra­
faţă, de la suprafaţă în mină. Deci, aşa
stînd lucrurile, vagonetul nu mai este
vagonet. Cauzele le-am aflat ieşind la
suprafaţă. Conducerea minei nu s-a în­
grijit de curăţirea acestor vagonete.
Comitetul de partid a cunoscut acest
lucru, dar aşa cum dovedesc faptele,
Inca o dată
Despre calitatea minereului aurifer
de la E.AL Barza s-a scris în mai mul­
te rînduri în ziarul nostru. S-au eviden­
ţiat acţiunile luate de organizaţiile de
partid şi de conducerile sectoarelor pen­
tru ridicarea conţinutului de metal în
minereu. S-au criticat o seamă de de­
ficienţe în această direcţie. Au fost ob­
ţinute unele succese. In semestrul I, bu­
năoară, conţinutul planificat de metal
a fost cu mult depăşit. In trimestrul III,
în schimb, conţinutul de metal a ră­
mas sub cel planificat.
In fond, cum poate fi îmbunătăţit
conţinutul de metal? Sînt bine cunos­
cute cîteva procedee: puşca rea selecti­
vă, trierea minereului şi podirea co­
rectă a abatajelor. Aceste procedee sînt
cunoscute în suficientă măsură şi la
E.M. Barza. Se pare însă că nu toţi
factorii de răspundere le acordă atenţia
s - i ' UW
ggiissgagng^y:maumaBaBanauamiaaamâ
mul semestru al 'anului. In trimestrul III, în
schimb, s-a muncit mai slab şi rezultatele nu
slnt mulţumitoare.
In materialele din pagina de faţă reliefăm
aspecte din munca acestui colectiv, insistind
in mod deosebit asupra deficienţelor care fri-
nează bunul viers al procesului de producţie.
nu a făcut nimic pentru a se rezolva
această problemă.
Slab se desfăşoară în rîndul mine­
rilor din orizontul 120 m. munca poli­
tică. Organizaţia de partid nu ia atitudine
fermă împotriva unor abateri existente în
procesul de producţie. Faptul că aici se
mai găsesc mineri şi printre ei chiar
membri de partid care încalcă disciplina
muncii, se explică şi prin aceea că nu
se iau măsuri pentru a se crea opinie
de masă împotriva abaterilor săvîrşite.
In această organizaţie de partid ar tre­
imi să se discute atitudinea membrului
de partid Nicolae Bratima faţă de
muncă. Rebutînd una dintre lucrările ce
i s-au încredinţat, el a adus prejudicii
serioase îndeplinirii sarcinilor de plan.
Nu trebuie trecută cu vederea nici fuga
de răspundere de care a dat dovadă
membrul de partid Iulian Pop, pără­
sind locul de muncă.
De asemenea, nici în cadrul sectoru­
lui 150 m. treburile nu stau bine. Şi
aici prevederile planului de producţie,
pe primele zile ale lunii octombrie, sînt
neîndeplinite. Cu toate acestea, pre­
şedintele comitetului sindical din acest
sector, îţi vorbeşte ca despre un mare
succes despre faptul că oamenii sînt
antrenaţi în întrecere. Gînd priveşti gra­
ficele de evidenţă ale acestei întreceri
rătnîi însă nedumerit, ele oglindind
acum rezultatele obţinute în cursul
lunii iulie. Este deci uşor de explicat în
ce măsură se ocupă comitetul sindica­
tului din acest sector de organizarea
ş.i desfăşurarea întrecerii socialiste,
popularizarea rezultatelor etc.
Discutînd cu membrii şi candidaţii
de partid din cadrul acestei exploatări
afli şi alte lucruri inleresanle. Iată doar
cîteva din cele ce ni s-au relatat. In
mod unanim se apreciază că în orga­
nizaţiile de bază din cadrul acestei ex­
ploatări există preocupare pentru ela­
borarea unor măsuri. Experienţa dove­
deşte însă că nu întotdeauna după ela­
borarea unor hotărîri, se desfăşoară o
intensă muncă organizatorică pentru
şi extinderea unor noi metode de mun­
că. Experimentarea unor astfel de me­
tode durează d e ani de zile. Lucrul în­
mecanizarea transportului minereului
în abataj cu screperul. abatarea filoa-
uelor descendente prin rambleere etc.
nu este dus pînă Ia capăt.
Organizarea lucrului pe schimburi
este încă defectuoasă. In ziua de 10
octombrie, unui maistru din sectorul
120 ni. îi revenea să controleze 10—12
echipe de mineri, iar unui maistru din
sectorul 150 m. doar 3—4 echipe. Comi­
despre calitatea produselor
cuvenită. La E.M. Barza sînt echipe
de mineri care dau minereu de bună
calitate. Cete conduse do IIie Muntea-
nu, Sabin Resiga şi Vasile Bota sînt
doar cîteva. Aici se triază bine mine­
reu!. Alături de aceste echipe sînt însă
altele care nu acordă atenţie calităţii.
Sea condusă de Gheorghe Kiru serveş­
te de exemplu în acest sens. In ziua
de 8 octombrie şeful de echipă a lăsat
să evacueze minereul oameni cu slabă
calificare; fireşte, în asemenea situa­
ţie nu mai poate fi vorba de o triere a
minereului. In minereul pe care l-au
dat echipele conduse de Candin Leaha
Şi Ştefan Sofian, a fost găsit în ziua
de 3 octombrie 40 la sulă steril!
Aceste cîteva exemple dovedesc că
de multe ori calitatea minereului e lă­
sată în voia soarteî nu numai de şefii
de echi.oe. ci si de unii maiştri şi in­
H agan
tetul de partid trebuie să controleze
cum s-a făcut repartizarea cadrelor teh­
nice pe sectoare, şi mai ales cum se în­
făptuieşte hotărîrea cu privire la orga­
nizarea muncii pe trei schimburi.
Organizaţiile de partid trebuie să-şi
îmbunătăţească substanţial şi munca
politică de masă. In unele sectoare lip­
seşte agitaţia vizuală. Graficul ce se
găseşte afişat la staţia de preparare
cu privire la rezultatele întrecerii socia­ priceput, să preia conducerea aces­
liste nu a fost de loc completat în acest
an. La unele gazele de perete, deşi ne
găsim în luna octombrie, tnai sînt afi­
şate articole din luna august.
Pentru a se intensifica munca în ve­
derea îndeplinirii sarcinilor de plan se
cere ca organizaţiile de partid, orga­
nizaţiile de masă, să depună o activi­
tate mai vie. Pentru intensificarea mun­
cii este de dorit ca membrii comitetu­
lui de partid să coboare mai des îin
mină, să stea de vorbă cu oamenii, să-i
ajute şi să-i îndrume. De asemenea se
impune ca şi Comitetul raional de
partid Brad să ajute mai mult aceste
organizaţii pentru a-şi îmbunătăţi mun­
ca de îndrumare şi control, pentru a
mobiliza toate forţele la înfăptuirea
sarcinilor trasate de partid.
GH. C. LIESCU
9 făcut de pe acum acest lucru este
să
Bilanţul cu care colectivul
E. M. Barza a încheiat 9 luni de
activitate din acest an spune
multe. Analizitid felul in care
s-au realizat cifrele de plan pe
parcurs, se observă că în primul
semestru s-au depus eforturi
susţinute. Pianul de producţie,
alît la minereu, cit şi la metal,
a fost depăşit, productivitatea
muncii valorică de asemenea.
In trimestrul III însă, situaţia
este cu totul alta. Planul la pro­
ducţia globală a rămas nereali­
zat, ia fel productivitatea mun­
a fost depăşit cu o sumă apre­
ciabilă. Iată şi cauzele:
Cea mai importantă dintre ele
este slăbirea controlului şi în­
drumării muncii brigăzilor din
abataje. Drept urmare, ia multe
locuri de muncă s-au comis gre­
şeli de la tehnologia de extrac­
ţie, ceea ce a condus la rămî-
gineri. Pentru că ci sînt aceia care
trebuie să impună practicarea procedee­
lor tehnice care să ducă la ridicarea
conţinutului de metal în minereu. Or,
unii maiştri „văd“ numai planul de pro­
ducţie, adică de „metri“ sau „tone“.
Metodele prin care se îmbunătăţeşte
calitatea minereului nu pot fi impuse
minerilor prin sistemul de normare în
vigoare. E o chestiune de conştiinţă a
fiecărui om. Iată de ce se impune în
această direcţie o susţinută muncă de
la om la om. E nevoie de o activitate
mai bogată a organizaţiilor de partid,
sindicale şi de tineret. E nevoie, în ul­
timă instanţă, să se ajungă acolo îneît
fiecare om să-şi ceară în primul rînd
iui însuşi să facă totul pentru îmbu­
nătăţirea calităţii. Desigur nu-i uşor
să se ajungă aici; dar e cu putinţă.
Ing. N. ANDRONAOHE
m trW ffi m c m í i é m i m
sgagggany g ff^
Urmaţi exemplul lor!
In filonul 44 'din orizontul 150
m. de la mina Musariu se lucra
anevoios. T im p , da cîteva luni în
fir echipa condusă de minerul Lucaci, nu numai că-fi îrideplinsfte
Gheorghe Pascu nu a. reuşit să-şi
îndeplinească sarcinile de plan. Mai
mult decit aut, minerii din această
echipă, alergînd după cantitate, ne­
glijau buna executare a lucrărilor
de armare. Lucrurile nu puteau să
continua aşa. Rămînerea în urmă
a acestei echipe avea influenţă asu­
pra îndeplinirii planului pe între­
gul sector. De aceea, organizaţia de
partid fi conducerea sectorului ana-
lizînd această situaţie au propus
tov. Roman Lucaci, miner cu ex­
perienţă, cunoscut ca om harnic fi
tei echipe pentru a o ridica la ni­
velul celor fruntaşe.
Propunerea a fost primită. M i­
nerul Roman Lucaci a trecut să
lucreze în această echipă. Venit aici
el fi-a. organizat în cele mai bune
condiţiuni lucrul. In fiecare zi a
repartizat pe oameni sarcinile ce
trebuiau îndeplinite. A organizat de
asemenea mai multe puncte de lu­
cru. Tot timpul fcful de echipă nu
numai că a lucrat bine, cu spor,
cot la cot cu ceilalţi mineri, dar
s-a ocupat cu grijă de ceea ce
face fiecare om. La sfîrşitul fiecă­
rui schimb de lucru el îşi spunea
părerea, evidenţia pe cei care nu
lucrat bine fi critica minerii care
nu-fi făceau pe deplin datoria. In
acest fel s-a creat o atmosferă in­
tensă de lucru, de entuziasm, pen-
- w W -''
© a re ram és*efefiife
s© m a l r e p e t e
neri în urmă. Şi aici, fără în­
doială, o mare vină o au mai­
ştrii şi şefii de sectoare. Ur­
mărind registrul în care sint
trecuţi cei găsiţi cu ocazia di­
feritelor controale efectuate de
conducerea exploatării săvîrşind
asemenea abateri se poate con­
stata că numărul este destul de
mare. Maiştrii mineri Nicolae
Benea, Emilian Mărculescu şi
sariu sînt doar ciţiva dintre ei.
Adăugind la aceasta munca în
salturi, cu "intensificare" spre
sfirşit de luna şT'neurmăvirea
găzile, ne putem da seama că
rămînerea în urmă este explica­
bilă.
Ceea ce a influenţat insă în
mare măsură această stare de
Lucruri este şi lipsa unei eşalo­
nări judicioase a concediilor. De
altfel, lunile iulie şi august au
fost luni de virf, oind s-au dat
concedii cu nemiluita, atît mi­
nerilor, cit şi cadrelor tehnico-
î inginereşti. Aceasta a dus la Iată deci că marea majoritate putînd fi chiar înainte de gra­ şi a brigăzilor rămase sub plan.
dezorganizarea muncii în unele
părţi, la lipsa de efectiv şi slă­
birea asistenţei tehnice. Că aşa
au stat lucrurile, nu există nie
o îndoială. Cea mai bună dova­
dă o constituie realizările din
luna septembrie (cinci mulţi to­
varăşi s-au întors din concediu),
care sînt mult mai bune.
Fără îndoială că realizarea
planului Ia toţi indicii depinde
şi de dotarea tehnică a exploa­
tării şi mai ales de felul în care
ea este folosită. La E. M. Barza,
în ultimii ani, gradul de meca­
nizare a crescut considerabil. Au
fost introduse instalaţii pentru
perforajul umed. locomotive e-
lectrlce, maşini de încărcat etc.,
care pot satisface Intratabili
cerinţele. Eficienţa lor este însă
departe de cea dorită. Există
instalaţii pentru aplicarea per-
forajului umed 1a. toate locurile
de muncă, unde acesta se pre­ să fie folosite din plin.
tează. In realitate el se aplică
-€
Faţă de anii trecuţi, treburile merg
mult mai bine acum la E.M. Barza.
Organizaţiile dc partid au reuşit să
mobilizeze pe mineri la realizarea
ritmică a tuturor indicilor de plan.
In prima parte a anului, în special,
realizările obţinute de colectivul E.M.
Barza au fost dintre cele mai fru­
moase. A fost depăşit planul de ex­
tracţie a minereului, a fost depăşit
planul de metal, a crescut producti­
vitatea muncii, s-au înregistrat eco­
nomii de materiale.
Dar, în lunile de vară, s-a desfă­
şurat o activitate nesatisfăcătoare,
atît în abataje, cît şi în restul lucră­
rilor miniere. A fost lăsată pe planul
al doilea preocuparea pentru îmbu­
nătăţirea calităţii minereului. Trierea
minereului se practică mai rar, puş-
carea selectivă de asemenea. A slăbit
şi preocuparea pentru obţinerea de
economii Şi atunci, rezultatul: s-a
rămas sub plan atît la metal, cît şi
la calitate; la preţul de cost s-au
înregistrat depăşiri. N-a fost reali­
zat nici planul de Investiţii.
Care sînt principalele cauze care
fac posibilă asemenea stare de lu­
cruri ?
Atît în adunări generale de partid,
cît şi în consfătuiri de producţie, se
discută doar despre producţie, ca si
cînd ceilalli indici s-ar realiza de la
tru- a scoate echipa din rîndul ce­
lor rămase în urmă. In prezent e-
chipa în care lucrează Iov. Roman
sarcinile de plan ci le fi depă-
fcşla lună ,dc lună cu 5 pmă la
10 la sută.
In cadrul Exploatării miniere
Barza se înlllnesc fi alţi membri
fi candidaţi de partid care au pre­
luat .echipa rămase în urmă pentru
a le ajuta să-fi îmbunătăţească ac­
tivitatea, să-fi lichideze lipsurile.
Tov. Gh. Ruda, secretarul orga­
nizaţiei de bază din orizontul 120
tn. cil fi inginerul M. Bolid, fcful
acestui orizont, nc-au vorbit despre
activitatea rodnică desfăşurată de
către tov. Nicolae Ciucas. Acesta,
preluînd o echipă rămasă sub plan
a reuşit ca intr-un termen scurt să
o ridice la nivelul celor fruntaşe.
Acelaşi lucru l-an făcut fi tova­
răşii Ştefan Candin, Constantin Bo­
ta şi alţii.
O asemenea iniţiativă trebuie sus­
ţinută şi extinsă. In această pri­
vinţă organizaţiile de partid cit fi
organizaţiile sindicale din cadrul
Exploatării miniere Barza trebuie
să desfăşoare o largă muncă de
popularizare a acestei iniţiative, de
antrenare a celor mai buni munci­
tori mineri de a prelua conduce­
rea unor echipe ce încă nu-fi rea­
lizează sarcinile planului de produc­
ţie. Exemplul comuniştilor care au
valoros fi el trebuie urmat.
C. GEORGESCU
doar la 65 la sută din cit era
planificat. La sectoarele 30-60
in., 90 m., 120 m. şi 150 m. exis­
tă recipienţi, instaiaţiile sînt ter­
minate, dar nu se folosesc. Ex­
plicaţia constă în lipsa de inte­
res a conducerii secţiei (ing.
Aurel Holhoş) şi a şefilor de
sectoare.
Acelaşi aspect poate fi întâl­
nit şi la secţia Valea Morii (şef
într-o măsură mai mică la Bră-
dişor.
Şi acum cîteva. cuvinte despre
preţul de cost. Cea mai măre
carea electrică, cheltuielilor pen­
tru haine de uzură şi include­
rea unor cheltuieli de amortis­
ment din anii precedenţi. O oa­
recare depăşire ş-a înregistrat şi
la consumul de lemn de mină
foios. Cauza este volumul mare
al lucrărilor de deschideri şi
pregătiri şi sporirea numărului
lucrărilor în zonele de contract
ce necesită armare sută la sută.
a cauzelor care au dus la nerea­
lizarea principalilor indici de
plan puteau fi evitate.
Pentru ca în viitor situaţia
din trimestrul III să nu se mai
repete vor trebui luate măsuri
bine chibzuite. Conducerea ex­
ploatării, sub îndrumarea co­
mitetului de partid are datoria
să lupte pentru întărirea conti­
nuă a simţului de răspundere
a maiştrilor şi inginerilor, ast­
fel incit aceştia să fie mereu în
mijlocul muncitorilor pentru a-1
controla şi îndruma. La sectoa­
re şi secţii este necesar să se a-
nalizeze la intervale cit mai
scurte situaţia brigăzilor sub
plan şi de fiecare dată, atunci
cînd se constată rămîneri în ur­
ină, să se ia măsuri operative.
In plus va trebui să se ajungă
acolo încit maşinile şi utilajele
cu care este dotată exploatarea
GH. PORUMBACU lucrări simple, în apropierea căi­
M C L IU 71
sine. Dar care-i efectul faptului că
nu se execută la timp lucrările de
investiţii, că nu se realizează indi­
cele de calitate, că utilajele nu sînt
folosite raţional ? Despre aceste lu­
cruri se vorbeşte mai puţin. Desigur,
toate acestea duc în ultima instanţă
la nerealizarea planului de produc­
ţie, în mod ritmic. Şi-apoi organi­
zaţiile sindicale se ocupă în mică
măsură de organizarea temeinică a
întrecerii socialiste, cu toate că se dis­
cuta mult pe această temă. Angaja­
mentele luate nu au totdeauna un
caracter mobilizator, ba în multe ca­
zuri sînt luate într-o singură formă :
depăşirea planului de producţie.
Aceasta fără a mai vorbi de urmă­
rirea rezultatelor. Sînt unele grafice
de întrecere care se completează cu
multă întîrziere şi nu mai suscită
interesul nimănui.
Şi încă o cauză pentru care la
E.M. Barza treburile nu merg mul­
ţumitor. Se întocmesc planuri de
măsuri, de toate categoriile şi la toa­
te nivelurile, numai că obiectivele
acestor planuri nu sînt în totalitatea
lor duse la îndeplinire. De multe ori
sînt lăsate de o parte obiective de
cea mai mare Importanţă. Se caută
mai degrabă justificarea nerealiză-
rt î obiectivului respectiv în loc să se
urmărească ducerea iui la îndeplinire!
«i»i> M H ^ gBW ]«a im w a »»r o q iu iaw m f9am saBa
Simion Gru-
ber este unul
(dintre minerii
fruntaşi din ca­
drul Exploatării
miniere Barza.
In decursul ul­
timelor luni Îm­
preună cu în­
treaga sa echi­
pă el a rea­
lizat o depăşire
de 20—30 la sută
a sarcinilor ce-î
reveneau din
plan.
Foto: V. O.NOIU
?g&5E
Rămînerea in urmă la lucrările
de investiţii trebuie recuperată
Intr-un articol apărut zilele
trecute în ziarul nostru amin­
team că planul de producţie la
lucrările de investiţii la E. M.
Barza pe perioada ce s-a scurs
de la începutul anului şi pînă
In prezent este nerealizat. De
data aceasta, vom insista mai
mult asupra cauzelor care au dus
la crearea acestei situaţii.
Amintim mai întâi că lucră­
rile constau în adînciri de pu­
ţuri, montarea unor instalaţii de
extracţie, construirea unor de­
pozite de explozivi, sistematiza­
rea reţelei de aer comprimat la
lerii, alimentarea cu apă pota­
bilă ş.a.m.d. O bună parte din
aceste lucrări au fost atacate cu
la timp. De asemenea unele lu­
crări au stagnat’ şi mai stag­
nează încă, din lipsă de materia­
le cum ar fi cabluri electrice,
ţevi de diferite dimensiuni etc.
Există insă şi o serie de cauze
ce puteau fi evitate. Şi bineîn­
ţeles, că astfel s-ar fi redus
mult din întârzieri, unele lucrări
fic. Bunăoară în nici una din ’u-
nile trecute nu s-a realizat efec­
tivul planificat de forţă de
muncă. Aceasta în timp ce o pe­
rioadă îndelungată la producţie
era cu mult depăşit. In ultimul
timp efectivul s-a completat, în­
să cu personal necalificat. Este
deci normal ca lucrările să de­
curgă greoi. Lipsa conducerii ex­
ploatării, pe lingă faptul că n-a
făcut o repartizare judicioasă a
efectivului existent, constă In a-
ceea că nu s- a îngrijit din timp,
incă de anul trecut, să angajeze
şi să preagătească cadrele de ca­
re ştia că o să aibă nevoie.
O altă deficienţă constă în a-
ceea că nu s-a ţinut cont de exe­
cutarea cu prioritate a lucrări­
lor cheie. S-au atacat îndeosebi la lucrările de investiţii.
De asemenea, credem că ingine­
rii şi uneori şi unii maiştri, desfă­
şoară prea puţină activitate practică,
în abataje. Aceasta pentru că au de
făcut prea multe lucrări de birou,
care le răpesc mult timp. Nu s-ar
putea organiza altfel activitatea ex­
ploatării îneît inginerii să fie lăsaţi
să-şi facă meseria ? Ar fi bine să se
gîndească mai mult la acest lucru
conducerea exploatării. , lucru de la orizontul 210 tn. Dar tre­
In fine — şi prin aceasta vrem să
explicăm de ce în semestrul I s-au
obţinut rezultate frumoase, iar în tri­
mestrul III slabe — Ia E.M. Barza
nu se munceşte în ritm susţinut, con­
stant, de-a lungul zilei, lunii, anului. dicarea nivelului de conştiinţă al oa­
Gu prea multă uşurinţă se acceptă
ideea că „planul anual să iasă". Cre­
dem că nu-1 de-ajuns să „iasă“ pla­
nul anual. Trebuie realizat planul
fiecărei luni, al fiecărei zile. E ne­
voie deci să se organizeze astfel
munca îneît toţi indicii de plan să
se îndeplinească ritmic.
Pînă la sfîrşitul anului în curs nu
mai e multă vreme. Se naşte deci în­
trebarea firească: E pregătită exploa­
tarea pentru realizarea integrală a
planului pe 1962, pentru a lucra la
nivelul anului viitor? In general 6e
poate spune că da. Făcînd această
afirmaţie ne gîndîm la stadiul lucră­
rilor de deschideri şl pregătiri, la
PAG. 3
8! 0
<><§><L><$><$>
lor de transport, uşor de apro­
vizionat. Aceasta a făcut să fie
neglijate o serie de lucrări cum
ar fi adînciri de puţuri şl des­
chideri de noi orizonturi, a dus
la aceea că multe bTigăzi lucrea­
ză greoi, aglomerat.
Apoi, faptul că atenţia corpu­
lui tehnic a fost concentrată
spre producţie a condus la slă­
birea calităţii lucrărilor de inves­
tiţii, unele trebuind chiar refă­
cute. Ba mai mult, unii Ingineri
şi maiştri nedocumentîndu-se în
deajuns nu puteau da cele mai
bune indicaţii brigăzilor de mi­
neri, exeeutindu-se astfel ape-,
de execuţie. La acestea se mai
adaugă şi lipsa de supraveghere
a brigăzilor de către maiştri ca
tolerarea unor acte de indiscipli­
nă. De fapt aşa se explică în bu­
nă măsură rămînerea în fiecare
lună sub plan a unul număr în­
semnat de brigăzi.
Mal trebuie adăugat că din
partea conducerii exploatării n-a
existat o analiză minuţioasă a e-
voluţiei lucrărilor de investiţii
Secţiile nu şi-au întocmit pla­
nuri lunare fizice, pe poziţii,;
pentru a le putea urmări îndea­
proape.
Iată deci o serie de factori
ce puteau fi preîntâmpinaţi. Nici
acum nu-i prea târziu. De fapt,
sub îndrumarea comitetului de
partid, au fost luate o serie de
măsuri eficace pentru înlăturai
rea lipsurilor. Ele vor trebui Ini
să traduse în viaţă întocmai. Va
trebui să se lupte mai mult peni
tru întărirea simţului de răs­
pundere al oamenilor şi mai ai
ies a maiştrilor şl inginerilor.'
înlăturîmd toate neajunsurile a-
mintite mai sus colectivul E. M.
Barza va putea recupera pînă la
finele anului rămînerea în urmă
Ing. GH. COMŞimA'
principalele obiective din planul de
investiţii. S-au luat măsuri pentru
sporirea capacităţii de extracţie a pu­
ţurilor existente, prin montarea unor
instalaţii noi la puţul auxiliar nr. 1
de la Musariu, puţul Elena şi Puţul
Brădişor. La acestea două din urmă
însă e nevoie de eforturi sporite din
partea E.M. Barza şi Atelierelor cen­
trate Grişcior, pentru că lucrările
sînt întîrziate.
in curînd va fi terminat planul
lucrărilor miniere la orizontul 250
m. Aici e nevoie să se lucreze în
ritm intens pentru deschiderea filoa-
nelor pe direcţie.
Mulţumitor se lucrează şi la des­
chiderea şi pregătirea fronturilor de
buie insistat fn privinţa realizării
integrale a metrajului pe poziţii.
După cum ne asigura tov. Ştefan
Almăşan, inginerul şef al exploatării,
actualul front de lucru, deschis şi
pregătit, asigură realizarea planului
de producţie pentru anul viitor. Un
lucru bun, fireşte. Dar nu-i suficient.
Alai trebuie muncit intens pentru ri­
menilor, pentru întărirea simţului de
răspundere al fiecăruia. Şl atunci,
succesele vor fi şî mal frumoase, pe
măsura posibilităţilor.