Page 48 - 1962-10
P. 48
PAG. 4 S ffîjiiiiË sddmusmWLüi Nr. 2429
Ç iBSxssimsMsssamxm^mK^s^r^asiBBmLcaasm mr?zxxixx3Li;is-írx.-i: vraamazfllaaxgffltsflaKaBaaaagawaa^.T^ j
U L T 1M E L ^ ^ ^ ^ ^ _ y ^ M | ^ E 0J ] n R La- J ^ 12M E L J mS T m ^ ^ _ U ^ (V edete, din . Ç L ndia
.f it;
ES® S
convorbirea avyfă Lucrările Comitetului !arai Ben Bella
cu I . S. Hruşoiov n r . 3 a l ©„ M. U. NEW YORK 16 (Agerpres). - TASS comun. „Unitatea politică însă, a sub
transm ite:
liniat el, este o problemă cu totul di
MOSCOVA 16 (Agerpreş). — TASS Intervenţia reprexenfanîei R. P. IRomîrse Luînd cuvîntul Ia un post de iele- ferită. Nu sînt adept al unui bloc ara-
transmite: viziune american, Ben Bella, primul bo-musulman. Sînt împotriva ostraci
NEW YORK. 16 — De la trimisul de mii de case moderne“ — a spus ministru al Republicii Democrate Popu zării politice sau religioase a oricui“.
La 16 octombrie la Ambasada Fin special Agerpres, (3. Răducanu : delegata R.P. Romîne. Réferindü-se la lare Algeria, a declarat că ţara lui este
landei din Moscova a avut loc un de metodele experimentate în ţărite socia nemulţumită de existenţa pe teritoriul Analizînd problemele interne care
jun in cinstea preşedintelui Republicii Comitetul nr. 3 al Q.N.U. pentru pro liste în domeniul planificării, Dsia ei a unor baze franceze pentru expe stau în faţa tinerei Republici Alge
Finlanda Urho Kaleva Kekkonen care blemele sociale, umanitare şi culturale Cocea Brediceanu a expus cîteva din rienţe nucleare şi că ea urmăreşte ria, Ben Bella a spus că guvernul său \
se află la odihnă in U.R.S.S. dezbate în ultimele sale şedinţe partea caracteristicile economiei naţionale ale schimbarea acestei situaţii. „Din ne acordă în primul rînd atenţie problemei i
din raportul Consiliului Economic şi Republicii Populare Romîne, subliniind fericire, a spus el, există încă baze reformei agrare şi „limitării tuiuror 1
Preşedintele Kekkonen a declarat că Social care priveşte activitatea Comi echilibru! armonios dintre ramurile eco nucleare în Sahara. Socotim, desigur,
a avut luni „o convorbire foarte in siei sociale şi a Comisiei populaţiei, nomiei, dintre producţie şi constim, că aceasta este o problemă foarte im privilegiilor". Primul ministru a adău PALMIERII CAliCUTTEI
teresantă“ cu Nikita Hruşciov. precum şi a Biroului raţiunilor Unite ritmul susţinut şi dinamic de creştere portantă şi ea este discutată pe larg“. gat că „lichidarea analfabetismului, a
pentru chestiuni sociale. Dezbaterile a venitului naţional, ameliorarea con foametei şi vagabondajului, precum şi
Referindu-se la întîlnirea pe care a de pînă acum au scos în evidentă ne tinuă a nivelului material şi cultural Referindu-se la politica externă a
avut-o cu Ni S. Hruşciov anul trecut cesitatea urgentă a intensificării ac- al populaţiei. guvernului său, Ben Bella a subliniat asigurarea cu lucru a 2 milioane de M oscova va apare anuarul
la Novosibirsk, preşedintele Finlandei fiunilor pentru asigurarea progresului că Republica Algeria va urma o oale şomeri faţă de o populaţie de 10 mi
a spus că această intîlnire şi evoluţia economic şi social şi creşterea bunăstă-' Trecînd la examinarea chestiunii lo proprie, promovînd o „politică dina- lioane de locuitori, vor impune, pro mfernajSoraafl „Şlsesifa şs O m e n ir e a «i
care a urmat i-au întărit şi mai mult rii popoarelor. cuinţelor şi a dezvoltării urbane, re tttîcă“ de neangajare.
convingerea că „putem şi mai departe babil, elaborarea unui program de eco [ MOSCOVA 16. Corespondentul zenta cele mai importante realizări 1
rezolva toate problemele care apar în Astfel, delegaţii Uniunii Sovietice şi prezentanta R.P. Romîne a citat exem Trecînd la problema relaţiilor Repu nomii severe“. Agerpres transmite: ale ştiinţei în cele mai diferite do- 1
lelaţiile noastre, în conformitate cu in Poloniei au subliniat importanţa plani ple din situaţia gravă care caracteri blicii Algeria cu celelalte state arabe, ^ menii: studiul atomului, antibioti- 1
teresele celor două ţări pe baza în ficării îii cadrul unor economii echili zează condiţiile de locuit în numeroase Ben Bella a comunicat în încheiere ^ La Moscova va apare o lucrare
crederii reciproce“. Drept exemplu brate, care să permită realizări socia ţări, subliniind că construcţia de lo că intenţionează să facă o vizită în L
grăitor Urho Kekkonen a citat recen le importante şi valorificarea tuturor cuinţe trebuie să stea la baza oricăror
tul acord cu privire la arendarea de resurselor umane. programe naţionale de dezvoltare eco Ben Bella a arătat că are încredere în Cuba pentru a traduce în viaţă prin [ de proporţii uriaşe, unică în felul cele, matematica şi electronica, bio- 1
către Finlanda a părţii sovietice a nomică şi socială. Ea a prezentat co
canalului Saimaa. Reprezentanţii Braziliei şi Greciei au mitetului o amplă imagine a modu unitatea culturală şi spirituală a lumii cipiul stabilirii relaţiilor de prietenie ei şi care va prezenta fără îndoială chimia etc. Ediţia din 1962 va cu- 1
acordat o mare atenţie problemei lo lui cum poporul romîn a făcut faţă pro- arabe, întemeiată pe un patrimoniu cu toate ţările. un interes general în întreaga lu prinde un important capitol intitu- 1
In cuvîntarea pe care a rostit-o, cuinţelor. Delegatul Braziliei a mal blemetor edilitare şi frumoasele rezul me: anuarul internaţional „Ştiinţa lat „Universul“ şi in care sc vor 1
N. S. Hruşciov a declarat: „Aş dori scos în relief faptul că Organisme!« tate obţinute în domeniul urban şi sa r-m~- şi Omenirea“ pe care îl pregăteşte publica cele mai importante rezul- îj
să remarc cu satisfacţie, domnule pre specializate ale Naţiunilor Unite nu nitar arătînd că Republica Populară
şedinte, că după fiecare întâlnire nouă contribuie suficient la progresul econo Romînă este gata să pună la dispo Atac bandiiesa împotriva reprezentanţei Academia de Ştiinţe a U.R.S.S. şi late ştiinţifice ale zborurilor în ^
înţelegerea reciprocă dintre noi creşte mic şi social al ţărilor slab dezvol- ziţia ţărilor interesate experienţa cîş- care va fi editat în limbile rusă, Cosmos întreprinse de Iuri Gagarin -j
şi se aprofundează“. tale. tigată.
organizaţiei savleta ( engleză, franceză, germană, spanio- şi Gherman Titov. Vor fi publicate ¦)
Preşedintele Consiliului dc Miniştri In şedinţa din 16 octombrie a Comi !n partea finală a intervenţiei, Dina
al U.R.S.S. a spus că există toate mo tetului a luat cuvîntul delegata Repu Cocca-Brediceanu s-a referit la im t lă, precum şi în alte limbi. de asemenea rezultatele obţinute "j
tivele dc a considera „încheierea a- blicii Populare Romîne Dina Cocea- portanţa aportului femeilor în dezvol
cordului cu privire la canalul Saimaa Brediceanu. Subliniind că problemele tarea economică şi socială, necesita „*ntunst“ um Berii&ui! occidental Anuarul are un motto: „Cu pre în studierea preliminară a plane- ")
drept un mare succes al colaborării sociale şi economice nu-şi pot găsi so tea ca în toate ţările unde mai există cizie şi pe înţelesul tuturor despre telor cu ajutorul radio-astronomiei. 1
ţărilor noastre, o nouă confirmare a luţia dccît în cadrul relaţiilor paşnice discriminări la salarizare sau profe
principiilor coexistenţei paşnice". internaţionale, vorbitoarea s-a referit siuni să se realizeze deplina garan BERLINUL OCCIDENTAL 16 (Ager în cazurile precedente poliţia nu a pu esenţialul în ştiinţa mondiala“. In paginile noului anuar colabo- i
la imensele posibilităţi care s-ar des tare a drepturilor femeii la muncă, re pres). — TASS transm ite: tut chipurile, sâ-i reţină pe provoca Conceput ca o lucrare de popu
Nikita Hruşciov a subliniat că pre cliide progresului social în lume ca tribuţie şi protecţie aşa cum aceste tori. rează savanţi celebri din numeroa- ^
şedintele Kekkonen dezvoltă şi tra drepturi sint asigurate în ţările so In seara zilei de 15 octombrie, îm. larizare a ştiinţei, anuarul va pre-
duce in viaţă cu mare perspicacitate urmare a dezarmării generale şi to cialiste. se ţări. "3
linia Paasikivi-Kckkonen. „Linia Paa-
sikivi-Kekkonen este linia păcii, prie tale. „Numai o singură zi dacă s-ar 1r u A - J
potriva reprezentanţei din Berlinul occi
dental a organizaţiei sovietice „Inturist“ P@paryi fra n cez m p reg ă teşte să spună
a fost comis un nou atac banditesc.
Bucurîndu-se de îngăduinţa deplină a BSm ssun m a siv referen d u m u lu i
autorităţilor, provocatorii au aruncat
cu pietre în vitrina reprezentanţei pe PARIS 16. — Corespondentul A- personale. La uzinele „Sud-Aviation“ să sc pronunţe împotriva planurilor
care ati distrus-o în întregime. Ca şi gerpres transmite: din apropiere de Paris, a avut Ioc preşedintelui de Gaulle, de a întări
teniei şi relaţiilor de bună vecină sista fabricarea armamentelor s-ar ob In dimineaţa zilei de 15 octombrie la 15 octombrie un miting unde peste dictatura personală. Rezoluţii asemă
tate“ — a decla.at N. S. Hruşciov. ţine fonduri pentru construirea a 50 s-a deschis în mod oficial campania 400 de muncitori au făcut cunoscut nătoare au fost votate dc consiliile
de pregătire a referendumului care va că vor vota „Nu“ la 28 octombrie. generale ale departamentelor Lot, A-
Anglia a suferif o grea înfrîngere la O.N.U. avea loc la 28 octombrie în Franţa, riege, Haute Viennc, Nord, Tarbes,
C o n fe rin ţa juriştilor - A FOST ADOPTATA O REZOLUŢIE CARE CERE ELIBERAREA LI încă în cursul după-amiezii dc du La uzinele de automobile „Renault“ Puteaux. O poziţie asemănătoare a a-
DERILOR PROGRESIŞTI DIN RHODESIA DE SUD. - minică în faţa primăriilor şi şcolilor din Billancourt, unde lucrează mai doptat şi Asociaţia primarilor din de
din Franţa au început să fie insta mult de 40.000 de muncitori, a avut partamentul Pas de Calais clin com
din ţările A s ie i şi Africii NEW YORK 10 — De la trimisul spe presa britanică ca o lovitură grea pen late panourile electorale unde parti loc dc asemenea un miting în cursul ponenţa căreia fac parte primari co
dele politice îşi fac cunoscută poziţia căruia numeroşii oratori s-au pronun munişti, socialişti, radicali şi Mrp-
CONAKHY 16 (Agerpres). probleme referitoare la lupta cial Agerpres 6. Răducanu : tru Anglia, după cuin scriu „Observer" lor faţă de acest referendum.' ţat împotriva „concentrării puterii în işti. In departamentul Hautes Alpes,
La 16 octombrie au început la pentru pace, lupta împotriva im In Comitetul de tutelă al O.N.U. au şi „Scotstnan" şi ca o expresie a di mîna unui singur om“ şi „împotriva federaţiile partidelor politice au sem
Conakry lucrările Conferinţei ju perialismului, colonialismului şi lemei în care se află Anglia, scrie Panourile Partidului Comunist Fran violării Constituţiei“. La una din sec nat un apel comun în care se spune:
riştilor din ţările Asiei şi A fri neocolonialismului, situaţia din fost prezentate o serie de fapte cu pri Manchester Guardian“. „la 28 octombrie noi vom spune „N u“,
cii. La conferinţă participă dele Angola, din Republica Suă-A- vire la situaţia din Rhodesia de sud ca cez, sînt de culoare galbenă scoţînd ţiile acestei uzine, Secţia „0“ comite proiectului de lege care violează Con
gaţi şi observatori din peste 30 fricană, Japonia, Vietnamul dc Urmare a impunerii unei constituţii dis în Comitet continuă dezbaterile în în relief cu caractere groase de cu stituţia şi ameninţă ţara cu^ instaura
de ţări, printre care, Guineea suci şi din alte regiuni ale lu criminatorii, a arestării şi persecutării cursul cărora politica colonială este loare neagră următoarele cuvinte: tul antifascist s-a întrunit sub condu rea unei dictaturi personale“. In de
portugheză, Nigeria, RiA.U., Ma mii, problemele juridice pe care liderilor mişcării africane de eliberare. violent condamnată. La (2 octombrie „Nu“, „Nu, pentru totdeauna Nu re cerea membrilor comunişti, „C.G.T.“ partamentul Landes, un mare afiş
roc, Volta superioară, Mişcarea le ridică construirea de baze mi Se ştie că imposibilitatea susţinerii te Adunarea Generală, recunoscind gra ferendumului“. şi „Force Ovricre“ şi au lansat tricolor purtînd semnătura a peste 22
(te eliberare din Angola, Sierra litare pe teritorii străine înche zei guvernului britanic dc aşa-zis ne vitatea situaţiei din Rhodesia de sud un apel oamenilor muncii din uzină de organizaţii printre care P.C. Fran
ierea pactelor militare agresive, amestec în Rhodesia de sud şi mina a aprobat de urgenţii cu 83 de voturi Adevărata propagandă electorală nu de a vota la 28 octombrie împotriva cez şi S.F.I.O., a lansat un apel lo
Leone, Liban, Kenya, Republica problemele legate de cucerirea liberă dată guvernului rasist al Iui pentru şi două împotrivă (voturile Por se limitează însă la aceste panouri. proiectului de revizuire a Constituţiei. cuitorilor departamentului în caic se
şi consolidarea independenţei na Edgar Whitehead a determinat pe re tugaliei şi Africii de sud) eliberarea In întreaga Franţă numeroase orga spune: „Republica este în pericol, uni-
Mali, Japonia, India, U.R.S.S., ţionale, precum şi de amestecul prezentantul Angliei, Heath, să-şi de-a conducătorilor Uniunii poporului afri nizaţii politice, obşteşti şi sindicale Numeroase consilii generale depar ţi-vă cu toţii pentru a spune „N u“
imperialist în treburile interne can Zimbabwe în frunte cu Nkomo. Co continuă în cadrul mitingurilor şi a- tamentale, care deţin o majoritate masiv la 28 octombrie".
Indonezia, Cuba şi altele. ale altor ţări. demisia,, ceea ce a pus delegaţia An mentatorii unor ziare ca „Canadian To- dunărilor care au loc să-şi exprime republicană, formată din deputaţi co
ronto Telegram“ scriu în legătură cu hotărîrca lor de a spune „Nu“ vio munişti, soc'alişli şi radicali, continuă
In cadrul conferinţei, care va gliei intr-o poziţie şi mai dificilă. aceasta că condamnarea acţiunilor din lării Constituţiei şi întăririi puterii
dura cîteva zile, vor fi discutate Această situaţie este considerată de
Rhodesia de sud au adus Angliei o
S c u r t e ştiri @ Scurte ş tir i înfrîngere cum nu a mai suferit din
vremea înfrîngerii din Suez,
MOSCOVA. La 16 octombrie ziarul algeriană, în conformitate cu acordu dc ştiinţe a U.R.S.S. pregăteşte în Poporul din Yemen respinge conducerea operaţiunilor, dar şi lăzi cu
„Izvestia“ a publicat sub semnătura rile dc la Evian, comandamentul mili drumarul enciclopedic în două volume aur pentru plata mercenarilor recrutaţi
tovarăşului Cliivu Stoica membru al tar francez a remis la lo octombrie „Africa“. Primul volum al enciclope din anumite triburi din nordul Yeme
Biroului Politic, secretar al C.C. al autorităţilor algeriene aerodromul Mai- dici care se află deja sub tipar, va
Partidului Muncitoresc Romîn, un ar son Blacbe, fostă bază aeriană mili apare Ia sfîrşitul acestui an. agresiunea imperi nului. Gu toate că purtătorii dc cuvînt
ticol despre însemnătatea Programului tară a Franţei. ai Departamentului de Stat şi Minis
adoptat dc Congresul al XXH -lea al NEW YORK. Statele Unite au a- terului de Externe englez au tăgăduit
P.C.U.S. MOSCOVA. La 15 octombrie la mînat cu 24 de ore încercarea de a
Moscova a fost inaugurat un nou post lansa în direcţia Lunii nava cosmică In aceste zile, tînăra Republică Arabă unităţii poporului şi a ţării, construirea fi încununată dc succes, Yemenul va vreun amestec american şi englez în
MOSCOVA. La IC octombrie, Nikita de radio „Iunosti“. Emisiunile sale vor „Ranger-5“. Agenţia Associated Press Yemen duce o luptă aprigă de apăra unui stat arab pufernic'şi suveran, iar fi pus tu faţa unei perioade de con Yemen, afirmînd o pretinsă „neutrali
Hruşciov, preşedintele Consiliului dc fi dedicate tineretului din uzine şi arată că motivul amînării lansării na re împotriva invadatorilor. Mişcarea de pe plan internaţional preconizează o- fuzie care ar putea să ducă la dezin tate“ faţă de situaţia din această ţară,
Miniştri al U.R.S.S., a primit la Krem tineretului studios. vei cosmice „Ranger-5“ l-a constituit eliberare naţională, care a obţinut un rientarea spre coexistenţa paşnică şi tegrare, la intervenţie din aFară“. Şi, chiar corespondenţii americani şi en
lin pc Foy David ICohler, ambasa unele defecţiuni descoperite în timpul însemnat succes în Peninsula Arabă, respectarea acelor acorduri care nu ştir bineînţeles, „Times“ s-a dovedit în aceas glezi i-au dezminţit. Armamentul lăsat
dorul S.U.A. în U.R.S.S. şi a avut cu TOKIO. Asociaţia japoneză pentru verificării interiorului navei cosmice. prin răsturnarea dinastiei imamilor ye, besc independenţa Yemenului. Evident, tă privinţă bine informat, iar interven pe cîmpul de luptă de invadatori este
el o convorbire în cursul căreia au fost dezvoltarea comerţului internaţional, meniţi, are de făcut faţă — după pro acest program nu poate conveni acelor ţia nu a întîrziat să se facă simţită. de provenienţă americană şi engleză,
abordate principalele probleme interna şi alte organizaţii japoneze de co HONOLULU. Agenţia Reuter anunţă clamarea republicii — atacului merce monarhi vecini care, menţinîndu-şi ţara Se pare că prorocirile ziarului englez Hassan a sosit Ia baza militară en
ţionale, precum şi problemele relaţiilor merţ exterior s-au adresat guvernului că explozia nucleară la mare înălţime, narilor aflaţi in slujba unor puteri înfr-o stare de înapoiere şi căutînd au avut o sursă de inspiraţie bine de gleză din Aden, iar americanii au adus
sovieto-amcricane. Convorbirea a de ccrîndu-i „să elaboreze măsuri mai e- care urma să fie efectuată în noaptea străine. Cele două monarhii vecine — să-şi consolideze poziţiile şubrezite, au terminată : Emirul Feisal, prinţul moş întăriri la baza aeriană de la Dahran
curs într-o atmosferă de sinceritate şi ficiente pentru dezvoltarea comerţu dc luni spre marţi deasupra insulei Arabia Saudită şi Iordania — au pus cedat bogăţiile monopolurilor occiden tenitor a! Arabiei Saudite, s-a întîlnil şi au trimis nave în portul Jida (Ara
înţelegere, lui cu ţările lagărului socialist“. JohnstOn din Pacific, nu a putut a- Ia cale, cu sprijin anglo-american, o tale. ru ministi ui de externe al Angliei, bia Saudită).
vea loc. Racheta „Thor“, care trans agresiune pentru răsturnarea noului Home, cu secretarul de stat Rusk şi cu
ALGER. După cum anunţă presa MOSCOVA. Institutul pentru pro porta dispozitivul nuclear, a trebuit să regim yc menit. Imamii din Yemen au izolat această preşedintele Kennedy, solicitînd Angliei Atacurile mercenarilor şi protectorilor
blemele Africii de pe lingă Academia fie distrusă prin telecomandă la şase şi Statelor .Unite sprijin pentru răstur lor imperialişti au fost respinse de po
minute după lansarea sa din cauza u- Regilor Saud şi Hussein nu le este ţară de restul lumii civilizate, ceea ee narea regimului republican şi reinsfau- porul Yemenit. Gu toate eforturile co
Dictatura Iui Sfroessraer se clatină r.ci „deficienţe de funcţionare“. Aceasta pe plac vecinătatea republicană, deoa a împiedicat dezvoltarea ci economică rarea monarhiei. Iar Hassan, o rudă a ul lonialiştilor şi reacţiunii locale, Repu
a fost a cincea încercare americană rece cele ce le-ar putea realiza po şi culturală. Această poziţie tiu a scu timului imam, care se afla la New York blica Yemen a ieşit biruitoare din în
Informaţiile care parvin din Para necesităţii unei revoluţii populare pen dc a efectua o explozie americană la porul yemenit pot lesne înflăcăra pe tit însă vechiul regat yemenit de pre in timpul schimbărilor petrecute în cercările de pînă acum. Republica Ara
guay relatează despre intensificarea tru a impune o schimbare fundamentală marc înălţime. iordanieni şi saudiţi şi deci ei nu îşi siunile colonialiştilor. Poziţia strategi Yemen, a avut, la rîndul său, întreve bă Yemen se bucură de sprijinul po-:
crescîndă a operaţiunilor militare des a regimutui. simt trenurile în siguranţă. Nici pro că a Yemenului — care este situat Ia deri cu reprezentanţii Ministerului da porului egiptean şi al celorlalte po
făşurate de unităţile de partizani îm PARIS. Ziarul „L’Humanitd* rela tectorilor lor anglo-americani nu le intrarea din Oceanul Indian în Marea Externe britanic aflaţi la sesiunea poare arabe. Statele socialiste, printre
potriva regimului tiranic al generalu Un indice important al modului cum tează că responsabilul emisiunilor pirat este pe plac revoluţia din Yemen, dacă Roşie — a determinat în perioada din O.N.U. şi care — potrivit relatării zia care şi ţara noastră, care au recu
lui Stroessner. Se amplifică de aseme se maturizează condiţiile revoluţio realizate de O.A.S. în luna iunie la ar fi să luăm în considerare chiar nu tre cele două războaie mondiale ca el rului francez „Aux Ecoutes“— „i-au noscut R. A. Yemen, consideră inad-:
nea mişcarea grevistă şi alte forme de nare şi slăbeşte regimul militar po Alger a fost arestat la Nancy. Este mai faptul că în Arabia Saudită func promis să-i acorde tot sprijinul". Avioa-
luptă ale maselor populare împotriva liţist al lui Stroessner îl constituie sci vorba de numitul Tislincoff Alias Ti- ţionează una din cele mai mari baze inisibil amestecul străin al împerialiş-:
mizeriei, pentru eliberarea deţinuţilor ziunea profundă care s-a produs în chon, care a sosit în Franţa în luna americane din Orientul Mijlociu — cea nele militare americane şi engleze au
politici, pentru încetarea stării de ase partidul revoluţionar febrerist, ai cărui iulie. EI s-a instalat la Nancy unde de la Dhahran — iar în Adcn şi Bah- tilor în treburile interne ale poporului
diu şi împotriva intervenţiei autorită conducători s-au pronunţat pentru o trăia sub o identitate falsă. rein există baze militare engleze, me transportat nu numai ofiţeri pentru yemenit.
ţilor în treburile universităţii. conciliere cu Stroessner, deşi în public
pretindeau că sînt un partid de opo- Acţiuni revendicative Z. FLOREA
Proiectul de program pentru elibe ziţie. Liderii acestui partid predicau ale oamenilor muncii
rarea naţională, publicat de Partidul anticomunismul; ci au promis Statelor nite să vegheze la menţinerea exploa să devină obiectul disputei între An :
Comunist din Paraguay, precizează că Unite că vor fi cei mai buni jandarmi din Franţa tărilor petrolifere în favoarea compa glia şi Italia, iar după cel dc-al doilea
această luptă „a intrat acum într-o împotriva comunismului în Paraguay. niilor occidentale. război mondial — între Anglia şi S.U.A. Noul guvern yemenit controlează
etapă superioară. Regimul dictatorial In acelaşi timp ei elogiau „Alianţa pen PARIS 16 (Agerpres). — Compania americană Aramco, care de
antinaţional se află in criză şi se ma tru progres", planul ajutorului american Săptămîna trecută s-a înregistrat în Alungarea monarhiei în Yemen a ţine monopolul asupra extracţiei pe întreaga fără
turizează condiţiite pentru realizarea pentru America Latină. Gu prilejul ce Franţa o serioasă intensilicare a ac fost înfăptuită de un grup de ofiţeri, trolului în Arabia Saudită, a primit
unei revoluţii democratice de eliberare lui de-al 3-lea congres al partidului ţiunilor revendicative ale oamenilor în frunte cu actualul prira-ministru autorizaţia pentru prospectarea şi ex SANAA 16 (Agerpres). — primul ministru că nu vor ad
naţională". Febrerist aceşti zeloşi servitori ai Was muncii pentru sporirea salariilor şi îm. Abdullah As-Sallal. Gu toate că în alte tracţia petrolului pe teritoriul Yemenu „In Yemen, noul guvern con mite nici un fel de amc. !'ec
hingtonului au fost însă scoşi din con bunătăţirea condiţiilor de trai. La che regiuni ale lumii, cum ar fi America lui, iar pe plan politic S.U.A. au ob străin.
Aceiaşi document semnalează că în ducerea partidului, în locul lor fiind marea sindicatelor afiliate Confedera Latină, dc pildă, grupurile de militari ţinut în 1955 din partea Angliei con- trolează întreaga ţară. El se bu
mod practic suveranitatea politică a alese personalităţi cu sentimente patrio ţiei Generale a Muncii şi „Force Ouvrie- care preiau puterea se bucură de spri simţămîntul de a „veghea“ asupra Ye cură ele sprijinul majorităţii ?
Paraguayului a fost suprimată. Dicta tice dispuse să se unească cu parti re‘\ la t l octombrie muncitorii de la jinul S.U.A., în Yemen poziţia impe menului. Repercusiunile asupra dezvol populaţiei“, scrie coresponden
tura a adus Paraguayul în situaţia dele şi grupările care luptă pentru salinele din Alsacia au declarat o gre rialiştilor este cu totul diferită. Acest tării Yemenului pe care le-au avut ten tul ziarului „Indian Express“ din SANNA (Agerpres). —
umilitoare a unui stat în treburile că transformarea democratică a ţârii. Noul vă de 24 de ore, în semn de protest lucru se explică prin faptul că grupul dinţa de izolare a imamilor şi pene capitala Yemenului, După cum a anunţat postul
ruia se amestecă în mod oficial un gu preşedinte al partidului febrerist, Be împotriva proiectelor autorităţilor care de ofiţeri care a înfăptuit revoluţia în traţia capitalului monopolist poate fi de radio Cairo, la 15 octombrie
vern străin — guvernul Statelor Unite. nigno Perrota, care a fugit de curînd urmăresc îngrădirea drepturilor tor. De Yemen, s-a încadrat în mişcarea de apreciată şi după faptul că pe între Corespondentul descrie in a- a avut loc o şedinţă a Consiliu
dintr-un lagăr de concentrare al lui asemenea, la chemarea 6.G.T. au răs- eliberare naţională. Trebuie să se ţină gul teritoriu al Yemenului nu există mănunţime întîlnirea lui AS- lui comandamentului revoluţio
Deşi dictatura caută să extermine prin Stroessner, a declarat unor ziarişti puns şi minerii de ta minele de căr seama că în ţările arabe există puţine nici măcar o singură cale ferată sau nar al R. A. Yemen sub preşe
foame, teroare şi asasinate pe adversa uruguayeni: „In Paraguay nu se mai bune. In aceeaşi zi a încetat lucrul în cadre civile de tehnicieni, iar arma vreo şosea. Sallal cu şeicii triburilor, „Mi dinţia primului ministru şi co
rii săi politici, regimul lui Stroessner pune problema schimbării unui gu bazinele carbonifere din nordul, cen tele fiind înzestrate cu tehnică de luptă s-a permis să asist la Palatul mandantului suprem al forţelor
a început să se clatine sub presiunea vern, ci a lichidării tiraniei“. trul şi răsăritul Franţei. modernă care necesită cunoştinţe şi Această situaţie, care constituie prin democraţiei, în cabinetul primu armate ale Yemenului, Abdullah
crescîndă a luptei maselor. Unităţile de Au declarat, de asemenea, grevă pricepere pentru .mînuirea ei, ele au ea însăşi un act de acuzare la adresa lui ministru As-Sallal, cînd aces As Sallal. Consiliul a adoptat
partizani ale F.U.L.N.A. (Frontul unit de Toate acestea arată că şi în Para muncitorii de pe 100 de şantiere din cadre instruite în străinătate şi au putut colonialiştilor şi vechiului regim, nu hotărîri importante, din care
eliberare naţională) îşi desfăşoară ope guay, ca şi în alte ţări latino-ameri- regiunea oraşului Rouen. La rîndul lor, face comparaţie cu starea de înapoiere împiedică presa occidentală să ofteze ta şi El-Baidany, vicepreşedinte una prevede formarea detaşa
raţiunile în patru regiuni ale ţării. Ac cane, situaţia se caracterizează prin muncitorii de Ia fabricile de hîrtie şi de în care sînt menţinute ţările lor. In după „frumoasele vremuri de odinioa al Consiliului de Miniştri, i-au mentelor de luptă ale gărzii na
ţiunile revendicative cu caracter econo tendinţa impetuoasă a maselor popu zahăr aparţinînd trustului „Beghin“ din Yemen, alungarea monarhiei a fost în primit pe şeicl. In discuţiile pur ţionale în regiunea oraşului Taiz
mic se transformă tot mai mult în lare de a porni cu hotărîre pe drumul departamentul Pas de-Catais au decla făptuită de un grup de ofiţeri cu idei ră", şi să-şi exprime chiar îngrijora
lupte politice pentru libertate, demo revoluţiei antiimperialiste. rat o grevă de 24 de ore. patriotice, animaţi de dorinţa de a de tate, primul ministru a subli şi la frontierele de sud ale Re
craţie şi independenţă naţională. In termina dezvoltarea ţării lor. rea pentru „Haosul“ pe care l-ar putea publicii.
conştiinţa muncitorilor, ţăranilor şl al AYERMAN P1R1Z niat necesitatea unităţii în con
tor pături populare se răspîndeşte ideea Corespondent al Agerpres Programul noului guvern prevede aduce revoluţia... Chiar în zilele cînd diţiile în care duşmanii Yeme Consiliul a hotărît să doteze
lichidarea asupririi sociale şi politice nului, cu sprijinul englezilor,
nou! regim republican îşi consolida po încearcă să se amestece în tre aceste detaşamente cu arma
burile ţării.
ziţiile, ziarul londonez „Times“ se pre
Şeicii au făgăduit să sprijine
şi a discriminării rasiale, menţinerea făcea preocupat că „dacă revolta va noul guvern şi l-au asigurat pe ment modern.
lîIdăctÎiT T i' administraţia ziarului str. 6 Martie i 9. Telefon : 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale F-LT.R. m. 253.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l Mai“ - Deva.
