Page 49 - 1962-10
P. 49
PROLETARI Dl N TOATE ŢA FU l.K. UNIŢI-VĂ I
Anul XIV. Nr. 2430 Joi 18 octombrie 1962 4 pagini 20 bani
aamsímBasx[ssz2snsíxaw?s&K^JMuz^xK3tt<:mxi^vi.&TJKix&sxe&n'
Vizita solilor poporului roman
I n di n <LúTM)b
DELHI 17 (Agerpres). — De Ia de microfon şi a rostit un cu kiţiilor şi colaborării dintre po dia, şl New Delhi, (Noul Delhi)
cu 260.000 de locuitori, in care
trimisul special al RadiodiHuziu- vin! de bun sosit. poarele şi ţările noastre.
nii, Eugen Preda: Sîntem fericiţi, a spus preşe Locurile vizitate plnâ acum au se află diversele instituţii ofi Brigada condusă da Bestelaia îndeplinirea şl depăşirea
dintele Indiei, dr. Raăhalcrish- lăsat asupra noastră impresii ciale, palatele de reşedinţă ale loan din secţia l-a a fabricii plănuiţii de producţie
La 17 octombrie, tovarăşul nan, să vă avem pe ăv. şi per puternice, de neuitat. Aş vrea înalţilor demnitari, precum, şi chimica din Orăftîe fi-a înde
Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre soanele care vă însoţesc In mij să mulţumesc pentru atenţia cu numeroase grădini plinit angajamentul anual, dind o datorie de onoare
şedintele Consiliului de Stat al locul nostru, Din vizita pe care care am fost înconjuraţi şi pri în plus însemnate cantităţi de
Republicii Populare Romlne, îm aţi întreprins-o Intr-un număr mirea deosebit de prietenească Clădirea de reşedinţă a preşe oxid galben de fier fi oxid ro
preună ou tovarăşii Ion Gheor- de oraşe din India v-aţi putut pe care ne-au făcut-o nouă, re dintelui Republicii India este şu de fier.
ghe Maiurer, preşedintele Consi da seama de stima adlncă şt prezentanţi ai poporului romîn, construită clin piatră roşie, cu
liului de Miniştri, şi Corneliu bunăvoinţa pe care poporul no persoanele oficiale şi populaţia coloane in stil antic, cu cu In fotografie: loan Besteleie
Mănescu, ministrul afacerilor ex oraşelor Bombay, Bangalore, A- pola in forma templelor budiste.
terne, au sosit la Delhl — capi stru o nutreşte pentru dv. şi gra. In momentul eînd tovarăşul împreună cu brigada sa.
tala Indiei — în continuarea ţara dv. Gheorghe Gheorghiu-Dej îm
vizitei în ţara prietenă, la Invi Dezvoltarea relaţiilor dintre ţă preună cu da'. Radhakrishnan au Ne apropiem de sîîrşitu! anu nerale. In urma adunării s-au
taţia preşedintelui Republicii In Noi dăm o înaltă apreciere rile noastre se bazează pe inte sosit la reşedinţă, alături ele
dia, dr. Radh&krishnani resele comune ale construcţiei drapelul portocaliu-negru al pre lililí 1111 lui. Oamenii muncii din unită Iwa/t măsuri da îndreptare a si
luptei dv. curajoase pentru li paşnice. Fie ca această prietenie şedintelui Republicii India s-a
La ora 12, ora locală, pe aero bertate şi străduinţelor pe care să se dezvolte spre binele nos înălţat şl drapelul roş-gaiben- ţile economice ale regiunii noa tuaţiei. Printre altele, au fost
tru comun, spre binele păcii in albastru ’al Republicii Populare
portul Palam a sosit, escortat le depuneţi pentru a îmbună întreaga lume. Romîne. stre, în frunte cu comuniştii, de promovaţi în funcţia de şefi de
tăţi condiţiile sociale şi econo
de un grup de avioane cu reac mice In ţara ăv. Aţi obţinut, în- In încheiere, tovarăşul Gheor- In piaţa din fiaţa reşedinţei, 0 pun în aceste zile eforturi sus brigăzi, unii mineri harnici, cu
ghe Gheorghiu-Dej a adresat încadrată de clădirile diferitelor
ţie ale forţelor militare aeriene tr-un timp foarte scurt, succes urări pentru prietenia romlno- ministere, se aflau zeci de mii Trasee noi ţinute pentru a realiza în mod multă dragoste de muncă. Acum
indiană, pentru pace în întrea de oameni care au făcut o pri
indiene, avionul cu care au că fn sarcina pe care v-aţi propus-o. ga lume. mire entuziastă conducătorilor de autobuze exemplar planul de producţie. sectorul IV este fruntaş pe ex
de stat romîni. Pe aleea de la
lătorit conducătorii de stat ro- Preţuim interesul pe care îl ma De Ia aeroport, străbătând Bu intrarea reşedinţei pe o distanţă Minerii din Uricanl, Aninoasa ploatare.
nifestaţi şi ajutorul pe care îl levardul Păcii arteră principală de mai bine de 1 kilometru, alţi
mîni, însoţiţi de ministrul mun acordaţi în dezvoltarea industriei a capitalei Indiei, coloana de numeroşi locuitori ai capitalei Pentru ca transportul că şl Lonea se Întrec în a munci Pozitiv este, <3e asemenea, fap
maşini oficiale s-a Îndreptat Indiei au salutat pe tovarăşii lătorilor în comun să se
cii al guvernului central in noastre petroliere. spre reşedinţa preşedintelui Re Gheorghe Gheorghiu-Dej şl Ion facă' In condiţii optime, mal bine, pentru cîştigarea dra tul că In permanenţă comuniştii
Contactele personale contri publicii India, unde sînt găzdu
dian, Jai Sukh Lai Hathl, amba iţi oaspeţii romîni In timpul şe Gheorghe Maurer, manifestând conducerea a u to b a z e 1 pelului de exploatare carboni au servit drept exemplu celor
buie la întărirea relaţiilor de derii la Deliii. l’.R.T.Al Brad a hotărit de feră fruntaşă. Cei din Uricani şl lalţi lucrători. Ei au fost tot
sadorul Republicii India la Bu pentru prietenia romîno-indiană. Aninoasa au depăşit de mult deauna acolo unde e mai greu,
prietenie între popoare. Slnt si Capitala Indiei cuprinde două schiderea unor noi trasee
cureşti, Mathur, şl ambasadorul De Ia intrarea în piaţă şi pînă pe distanţele Brad-După graniţa celor 20.000 tone cărbu au dat dovadă de mult spirit de
gur că dv., primul ministru al părţi: Old Delhl (Vechiul Delta), Piatră, Brad-Rîşculiţa şi
R.P. Romlne la Delhl, Ianou Ho- ţării dv., şi ministrul de exter- Ia reşedinţă, convoiul de maşini ne peste plan ; ei au obţinui, de iniţiativă. Comunistul Iuilju Şo-
raţlu. ne, precum şl persoanele care cu o pcpulaţie de 2.600.000 de Brad-Cărăstău. Pe aceste
vă însoţesc, veţi considera vi a fost escortat şi de o unitate asemenea, Importante succese mogy, de la mina Petrila, îm
Pe aeroport, pavoazat cu dra locuitori, care are aspectul tipie trasee maşinile circulă de
zita dv. la noi plăcută şi folo de lăncierl călare din garda pre In realizarea de economii şi spo preună cu ortacii săi s-a anga
pelele de stat ale Renublicll sitoare şi sper că această vizită al aglomerărilor urbane din In- două ori pe zi. rirea productivităţii muncii. jat ca anul acesta brigada pe
va strlnge legăturile dintre noi. şedintelui ION BIRAU! Bine au muncit anul acesta şl care o conduce să nu rămlnă în
Populare Romlne şl Republicii corespondent minerii din sectorul IH al E.M. nici o lună sub plan. Iniţiativa
Lupeni, care to- 1
India, era alintată o gardă de o- aceasta, datorită
talizează un plus
noare formată din subunităţi ale Din noua producţie de producţie de Sfirşltal amiif&i valorii ei, s-a
extins repede
forţelor armate terestre, mariti de struguri
tone cărbune sa sie găsească cu planul tseub forma „Toa-
me şi aeriene ale Republicii In Obţinînd o producţie ri
dicată de struguri gospo coesificabil. depăşit la toii indicii hlvelul celor
dăriile agricole de stat din In Iureşul în fruntaşa", in
dia. In semn de salut, o baterie Din toată inima, fiţi bine venit, regiune au valorificat pînă
acum pentru consum prin trecerii socialiste
de artilerie a tras 21 de salve domnule preşedinte. magazinele gostat din De toate unităţile
va şi Hunedoara peste 102
de tun. Răspunzînd tovarăşul Gheor- VEŞTI DIN tone de struguri. s-au remarcat şl slderurgiştii minier© din regiunea noastră. Şi
Solii poporului romîn stnt' ln- ghe Gheorghilu-Dej a spus: din Călan. Furnaliştii, care s-au ca urmare, procentul echipelor
tîmpinaţi ou căldură de preşe
dintele Republicii India, dr. Sar- Vă mulţumim sincer pentru Veccin anfspoHemie'slîc ultimul timp cum sînt: hiaveze, angajat să depăşească anul rămase sub plan a scăzut mult.
vapali Radhakrishnan, de vice caldele cuvinte adresate nouă şi maşini de încărcat ete. Pe acea
preşedintele Zahir Hussein, şi poporului romîn. Permiteţi-mi rcmînesc stă cale s-a realizat un impor acesta nivelul indicilor de utili Numai la E.M. Barza acest procent
de pTimul ministru Jawaharlal să vă transmit, ăv. şi prin dv. tant spor de producţie. Astfel
Nehru. Primarul oraşului Delhl locuitorilor capitalei Indiei prie Incepînd din primul trimes minerii au extras şi expediat si zare stabilit de Congresul a! a coborît la mal puţin de jumă
oferă conducătorilor de stat ro- tene, marelui popor indian, sa tru al anului viitor, copiilor şi derurgiei, industriei energetice IH-lea al partidului pentru anul tate, faţă de perioada corespun-
mlni tradiţionalele ghirlande de lutul nostru cald din partea Con- populaţiei adulte pîr.ă la vîrsta şi altor sectoare economice piste 1965 — şi au reuşit acest lucru
flori. După prezentarea membri siliului de Stat al Republicii de 30 de ani din ţara noastră îi planul celor 9 luni şi jumătate Şezători literare — au depăşit în fiecare lună zătoare a anului trecut.
lor guvernului indian, s-au in Populare Romlne, a guvernului se va administra pentru prima din acest an, mal mult de planul de 'producţie. In 9 -luni ei
tonat imnurile de stat ale Re Republicii Populare Romîne şl dată, vaccin antipoliomielitic de 300.000 tone de cărbune coosâîi- In cadml „Săptăminii au produs peste plan 11.973 tone O iniţiativă valoroasă este şi
publicii Populare Romîne şi Re fabricaţie romîneaseă, sub for fontă de bună calitate. Bine a 'cea pornită de brigada de mi--'
publicii India. Comandantul găr a poporului romîn. mă lichidă, pe bază de viruşi cabll şl energetic. poeziei“, in regiunea noa muncit şi colectivul semicocse- nori condusă de comunistul Au
zii de onoare a prezentat rapor vii-atenuaţi. riei din Călan. rel Cristea, de la E.M. Aninoa
tul. Tovarăşul Gheorghe Gheor- Vă s'.Uem recunoscători pen Mol Vilra® docum enSar® stră au loc diferite mani sa : „Patru câmpuri d© cărbune
ghlu-Dej a trecut in revistă tru amabila invitaţie de a vizita Vaccinarea va cuprinde, ca şl festări culturale. Marţi di La Hunedoara, în Combinatul într-un schimb“. In Valea Jiu
marea şi frumoasa ăv. ţară, de în anii anteriori, peste 10.000.000 roreiînegli mineaţa poeţii Ion Brad, lui a luat o mare extindere ini
garda de onoare. a avea convorbiri prieteneşti cu de persoane. Alexandru Câprariu şi Léa siderurgic, cele mai bune rezul ţiativa „Două fîşii de cărbune
Conducătorilor de stat romîni conducătorii Indiei, de a lua Studioul cinematografic „Ale mela Neamţu, care se gă tate au fost obţinute de lamina- în fiecare zi“.
cunoştinţă de realizările poporu Kandamenle superioare xandru Sahia“ a realizat noi fil sesc de mai multe zile în toril de la laminorul de 650 mm.
le-au fost prezentaţi apoi alţi lui indian, dc năzuinţele sale de me documentare şi ele ştiinţă regiunea noastră, s-au in- El au laminat peste plan 27.676 ' După cum spuneam mal sus,
Înalţi demnitari indieni, precum progres şi o viaţă mai bună. In cele trei trimestre care au popularizată, care ’se vor pre tîlnit cu elevii şi profe
şi membrii corpului diplomatic Sîntem convinşi că prilejul de trecut din acest an, in abatajele zenta în oujrîrid pe ecranele ci sorii Şcolii medii „Horea, tone oţel. îuirnaliştii din Călan, la îndem
aflaţi pe aeroport. a avea noi întrevederi cu oa minei Uricani s-a lucrat cu o nematografelor. Cloşca şi Crişan“ din Al- nul organizaţiei de partid, au
menii de stat ai Indiei va des productivitate de 1,350 tone de ba-lulia iar seara, acelaşi Realizări de seamă au obţinut pornit valoroasa iniţiativă „Să
Preşedintele Republicii India, chide noi posibilităţi pentru cărbune pe post, întrecinciu-se Documentarul „Noi la festival“ grup de poeţi s-a întîlnit şl alte unităţi economice din realizăm şl să depăşim în 1962
dr. Radhakrishnan, s-a apropiat dezvoltarea multilaterală a re- cu mult sarcina planificată. Ran aduce pe ecran aspecte de Ia cu colectiviştii din Bu- regiunea noastră. Colectivele fa
damente superioare au obţinut cel de-al 8-lea Festival Mondial bricilor „Sebeşul“ — Sebeş, „Ar indicii de utilizare prevăzuţi
şi colectivele trusturilor mini al Tineretului şi Studenţilor de cerdea. deleana“ — Alba lulia, „Filatu pentrui- anul 1965“. Aceasta în
la Helsinki. Şezătorile literare organi ra“ — Lupeni, „Simion Bărnu- seamnă fontă mai multă produ
ere Ardealul, Muntenia şi Argeş, ţiu" — Sebeş şi altele, se eviden să cu agregatele pe care le avem
Filmul „Lacuri glaciale“ redă zate cu acest prilej, în care ţiază In mod deosebit.
care folosesc din plin utilajele mo cîteva imagini pitoreşti ale lacu poeţii au citit din lucră în momentul de faţă; înseamnă,
rilor noastre de munte. rile lor, s-au bucurat dc Demn de remarcat este faptul în ultimă instanţă, oţel mai
derne de mecanizare primite în succes. Numeroşi partici că în regiunea noastră planul mult, maşini mai multe, o viaţă
Un alt film documentar, „Fe panţi au luat parte la dis producţiei globale pe cele trei mai frumoasă. Iată de ce Iniţia
stival de folclor“, cuprinde sec cuţii, apreciind munca poe trimestre a fost realizat. tiva aceasta a fost îmbrăţişată
ţilor, şi au făcut propuneri şi de furnaliştii hunedorani şl
IN RAIONUL ORAŞTIE venţe din timpul desfăşurării pentru, noi lucrări literare. Succesele obţinute sînt o ur de alte colective dtn regiune.
Festivalului de folclor al ţărilor mare firească a faptului că mun
Ieri a avut loc o şeză ca de partid a fost ridicată pe Succesele înregistrate de co
toare literară asemănătoa o treaptă superioară. Organiza lectivele de muncă din unităţile
re şi în oraşul Orăştie. ţiile de partid din industrie şl-au industriale sînt o urmare a fap
tului că întrecerea socialistă a
S ă ®!e g r ă b ite lu c r ă r ile agrie®!© balcanice şl din zona Mării A- Insîlozează cantităţi exercitat cu competenţă dreptul fost mai bine organizata, că
de toamssiă! drlatice, care a avut loc in vara sporite de furaje lor de control asupra conduceri s-au luat măsuri pentru asigu
aceasta la Bucureşti. lor administrative, determinînd rarea celor mai bune condiţii
Pentru a asigura o bună fura îmbunătăţirea continuă a pro 1;ehnico-organizatorice in vede
Pesîe 60©,000 jare a întregului efectiv de ani cesului de producţie. De aseme rea realizării pianului ia toţi in
male în perioada de stabulaţie, nea, organizaţiile de partid au dicii.
Lucrările agricole din actuala cam Bezostaia, folosind ia semănat pe mari nilatc, unde recoltatul prăşitoarelor s-a de participanll la rsusncă pe lingă fînuri, grosiere şi con ştiut să intervină ori de cîte ori
panie sînt în toi şi în unităţile agri suprafeţe sămînţă din soiuri locale, de făcut pe mai mult de 80 la sută din centrate, colectiviştii din Apol- la un sector sau altul de activi Aşadar, In majoritatea unită
cole din raionul Orăştic. In rnulte din şi practica a dovedit că acestea dau suprafaţă, s-au semănat abia 12 ha. pafriolîcă în Banal dui de Jos, raionul Sebeş, şi-au tate treburile nu mergeau bine. ţilor economice din regiune s-a
"acestea, mai ales acolo unde organiza o producţie a i mult mai scăzută decît cu grîu din 130 ha. planificate. Ce au planificat sâ însiiozeze şi 1200 Aşa, de pildă, la sectorul IV al muncit bine în acest an. A fost
ţiile de partid, conducerile şi inginerii soiurile amintite. De asemenea, colec de spus tovarăşii din Consiliul agri In primele opt luni ale anului, tone furaje. E.M. Aninoasa, într-un timp s-a
agronomi se preocupă cu multă grijă tiviştii din satul Sibişel n-au ridicat col raional despre atitudinea de pasi peste 600.000 de cetăţeni din re dobîndită o bogată experienţă
de buna desfăşurare a campaniei, re de la bază cantitatea dc 2.000 kg. orz vitate dc care dau dovadă unele giunea Banat au efectuat Valorificînd toate rezervele de
zultatele sînt din cele mai bune, atît ce le-a fost repartizată, din care cauză, consilii dc conducere ale G.A.C. şi 1.212.000 zile muncă patriotică. nutreţuri existente în gospodărie, observat că numărul brigăzilor pozitivă, oare e folosită cu pri
la recoltări cît şi la semănatul cerea pînă în prezent n-au semănat nici un unii specialişti din agricultura raio pînă acum au fost însiiozate pes
lelor păioase. Pînă la 15 petombrie, hectar cu această plantă care le-ar nului ? .Prin acţiunile desfăşurate s-au te 1300 tone furaje. care rămîn sub plan este mare. cepere.
în raionul Orâştie s-au recoltat pes fi putut asigura în anul viitor canti obtinut economii in valoare de Biroul organizaţiei de partid a Rău este că o seamă de unităţi
13.560.000 lei. hotărit să pună această proble
mă în discuţia unei adunări ge nu şi-au realizat indicii de pian.
Intre acestea sînt furnalele
te 5.680 ha. cu porumb pentru boabe, tăţi suficiente de concentrate pentru a- Timpul este M o n ta t — vechi din Hunedoara, oţelăriile
ceea ce reprezintă 64 la sută din su nimale. trebuie fotosît din plin Martin şi blumingul din acel aş
prafaţa cultivată cu această plantă, In gospodăriile agricole colective din combinat, minele de fier Teliuc
întreaga suprafaţă cultivată cu floarea- Pînă Ia 15 octombrie a.c. multe gos şi Ghelar, Exploatarea minieră
»oarelui şi 1.470 ha. cu cartofi. Aproa Romos, Căstău, Mărtincşti etc., din podării agricole colective din raion Zlatna, întreprinderea de explo
pe 8.000 ha. din cele 11.490 ha. pla cauză că nu se acordă atenţia cuvenită executaseră lucrări de însămînţări pe rări Hunedoara-Deva. Altele, ca
nificate au fost pregătite pentru în- lucrărilor de recoltare a culturilor pră- mai puţin de 20 ia sută din suprafaţa de pildă E.M. Barza, cu toate că
sămînţări, din care 6.960 ha. au şi şitoarc (în special a porumbului pen planificată. Pot fi amintite în această au planul de producţie pe 9
fost semănate (5.960 cu grîu, 614 cu tru boabe) tractoarele şi maşinile agri privinţă gospodăriile colective din loca luni îndeplinit, au obţinut în ul
orz şi 346 cu secară furajeră). Demn cole nu pot fi folosite la întreaga lor lităţile Băcăinţi, Sibişel, Cugir, Dineul timul timp realizări slabe. Cum
'de remarcat este şi faptul că în cîteva capacitate. Nici în gospodăriile colec Mic, Romoşel ctc. La Cugir, spre exem se explică această stare de lu
gospodării agricole colective cum sînt tive din Cugir şi Băcăinţi conducerile plu, pînă la 15 octombrie fuseseră cruri ?
cele din localităţile Orăştic, Vinerea, nu s-au preocupat suficient de buna semănate cu grîu doar 20 ha. din
Aurel Vlaicu, Beriu, Geoagiu şi Spini organizare a muncit, îăsîndu-se pe mari 180, la Băcăinţi — 19 ha. din 160, Iată cîteva din cauze: lipsa
semănatul cerealelor păioase se apro suprafeţe recoltate cocenii de porumb, ia Romoşel — 36 ha. din 220 ha. ctc. ue fier vechi pentru oţelării, lip
pie de sfîrşit. în loc ca ei să fie transportaţi la Atitudinea lipsită de răspundere de ca sa unor documentaţii tehnice,
marginea tarlalelor şi să fie executate re dau dovadă conducerile acestor u- nepreluarea minereurilor de că
Totuşi, pe ansamblul raionului lu arăturile pentru însămînţări. nităţi trebuie curmată fără întîrziere. tre C.S.H., pentru minele Teliuc
crările agricole se desfăşoară încă sub' şi Ghelar. Dar aceste cauze nu
nivelul posibilităţilor existente. Deficienţe de organizare a muncii Organele locale dc partid şi de stat pot constitui o justificare pentru
se constată şi în alte unităţi. Tractoa din raionul Orăştic sînt datoare să nerealizarea planului. Şi iată de
Deficienţe ce se cer rele sînt folosite numai intr-un schimb îndrume şi să sprijine mai eficient uni ce. In ultimul timp, C.S. Hune
urgent lichidate (deşi s-ar putea organiza şi schimbul tăţile agricole pentru ca însămînţarea doara a preluat, cu mici excep
II), semănătorile şi celelalte utilaje se cerealelor dc toamnă să se desfăşoare ţii, întreaga cantitate predată de
Cu toate că a trecut cea mai mare întrebuinţează doar parţial, iar atela într-un ritm mai accelerat. In toate u- E.M. Teliuc. Dar aici au existat
parte din perioada optimă pentru se jele unor gospodării ies tîrziu la lucru. nităţile agricole din raion trebuie să alte deficienţe, de natură internă
mănatul cerealelor păioase, unele gos existe o mai mare preocupare faţă de din care cauză nu s-a putut da
podării de pe cuprinsul raionului Orăş- O slabă preocupare pentru executarea folosirea raţională a maşinilor şi uti atât minereu cît se cerea. A exis
tie nu şi-au asigurat încă seminţele lucrărilor se manifestă şi la G.A.C. lajelor, să se organizeze, acolo unde tat de asemenea, cu unele excep-
necesare (din soiurile valoroase indi din Orăştioara de Sus deoarece con sînt condiţii, schimbul II la tractoare, ţii, şi fier vechi; dar oţelăriile
cate). Colectiviştii din Ocolişul Mic, siliul de conducere preşedintele loan pentru ca recoltatul, pregătirea tere
de pildă, n-au ridicat pînă la 15 oc Manolescu şi inginerul agronom Silves (Continuare in pag. 3-a)
tombrie de la baza de recepţie 1.200 tru Greccanu, precum şt organizaţia nului şi semănatul să se termine in
kg. sămînţă de grîu din soiul Bezo-
staia I şi 7.234 kg. sămtnţă din soiul de partid din gospodărie se ocupă prea epoca optimă, să se încadreze în gra Brlgaăa condusă de comunistul Stancu Teodoreseu din sectorul I al K M . Urtcami,
Ponca, iar cei din Jeledinţi — nici a dat peste plan în luna septembrie U I tone cărbune de bună calitate.
măcar un kg. d# sămînţă din soiul puţin de mobilizarea tuturor forţelor ficul întocmit de Consiliul agricol ra
In fotografie: Comunistul Stancu Teodorescu discutînăcu membrii unuia dintre schim
existente la executarea recoltatului şi ional. buri la ieşirea din mină..
semănatului. Din această cauză, pînă V. PIŢAN
I» data mai sus amintită, în această u>
