Page 5 - 1962-10
P. 5
P R O L E T A R I B IN T O A T E Ţ A IU I. E, V N IŢ I-V A !
Anul XIV. Nr. 2417 Miercuri 3 octombrie 1862 4 pagini 20 bani
Vizita tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej
şi Ion Gheorghe M aurer în Indonezia
DJAKARTA 2 (Agerpres) de la ţiei de ospitalitate indoneziana, al ministrului prim, ministru înalţilor oaspeţi romini este re
trimisul special Ion Gălăţeanu: ciorchini de banane, nuci de co al afacerilor externe. flectată şi de presa indoneziandl.
In dimineaţa zilei de 2 octom cos şi alte fructe tropicale. Preşedintele Sukarno a con Adresind un călduros bun so
brie tovarăşul Gheorghe Gheor Din cartierul Kalibata oaspe ferit tovarăşului. Gheorghe sit tovarăşului Gheorghe Gheor
ghiu-Dej, preşedintele Consiliu ţii romini s-au îndreptat în m a Gheorghiu-Dej cel mai înalt' ghiu-Dej, ziarul „Varta Berita“
lui de Stat al Republicii Popu şini spre centrul oraşului, in fa ordin indonezian: ,,Steaua Re scrie: ştim că Romînia şi con
lare Romine, împreună cu to ţa ochilor se înfăţişează aspecte publicii Indonezia, clasa 1“, to ducătorii ci luptă permanent
varăşul Ion Gheorghe Maurer, ale noii Djakarte, marele stadion varăşului Ion Gheorghe Mau pentru pacea şi independenţa
preşedintele Consiliului de Mini recent construit, care a găzduit rer „Steaua Republicii Indone popoarelor. Ne exprimăm recu
ştri, şi Corneliu Maneseu, mim- anul acesta jocurile olimpice a- zia. clasa II-a“, iar tovarăşului noştinţa poporului şi guvernului
stru al afacerilor externe, au a- siatice, noul complex hotelier, Corneliu Mănescu acelaşi or romîn, care ne-a acordat sprjin
dus un omagiu luptei îndelunga numeroase clădiri de stat de pe din clasa a Ill-a. Conducăto deplin in lupta noastră pentru
te duse de poporul Indoneziei care schelele au fost date abia rii de stat ai Romîniei au mul eliberarea Irianului de vest. Echipa de turnători condusă de comunistul "Arcadie Sabo,
Ziarul „Suluh Indonesia“ scrie: de la turnătoria veche a uzinei „Victoria“ din Călan lucrează
pentru libertate şi o viaţă mai de curînă jos. ţum it pentru înaltele distincţii la. sortimentul piese mecanice. Ea îşi depăşeşte planul lună
Ziua de 1 octombrie are pentru de lună, dină totodată produse de bună calitate.
Pună. depunînd o coroană de La ora 11, la Istara Negara, acordate. poporul indonezian o dublă im Reparaţii peste plan
portanţă: prima — s-a pus ca In foto: Tov. Arcadie Sabo stincl de vorbă cu membrii
flori la cimitirul Eroilor din reşedinţa oaspeţilor romîni, to Preşedintele Sukarno a oferit păt dominaţiei olandeze în Iria- Muncitorii Atelierului de zona
echipei, Gheorghe Popeseu şi 1oan Adăscăliţei. C.F.R. din îAlba Iulia au inten
cartierul Kalibata. Cu mult timp varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej apoi în cinstea tovarăşului
înainte de sosirea înalţilor oas împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Gheorghiu-Dej un
peţi romîni, in apropierea ci xi- Gheorghe Maurer şi Corneliu banchet la palatul Merdeka. nul de vest; a doua — vizita sificat întrecerea socialistă ob-
tirului se adunaseră numeroşi Mănescu au primit vizita unor Au participat, de aseme înaltului, oaspete din Romînia. Constructori pentru marile şantiere ţinînd noi succese.
In Romînia există urniţi dintre In luna septembrie, de exem
locuitori ai acestui cartier mun înalţi demnitari indonezieni. Au nea, tovarăşii Ion Gheorghe
citoresc de la marginea Djakar participat J. Leimena, ministru Maurer şi Corneliu Mănescu. tinerii noştri care studiază la industriale plu, echipele conduse de Artenie
diferite institute. Ne este încă Drăghici, Petru Zdring şi Petru
tei. Un grup de elevi i-au in- prim ad-interim, Chairul Saleh, Din partea Indoneziei au fost vie în memorie vizita în Indone La Întreprinderea dc construcţii siderurgice din Hunedoara au absol Piesa au efectuat numai lucrări
zia a experţilor romîni pentru de bună calitate. Fiecare din a-
timpinat pe conducătorii statului preşedintele Adunării Populare prezenţi J .¦ Lehnena. ministru a studia posibilităţile de cola vit zilele acestea şcoala de calificare 150 de muncitori electricieni. In sălile ceste echipe au reparat peste
borare intre Indonezia şi Romî sarcinile de plan cite 2 vagoane
romîn cu cintece de bun venit Consultative Provizorii, locţiitor prim aă-interivi, ăr. suban- nia. Ne exprimăm convingerea de cursuri ale întreprinderii şi pe şant-erele de construcţii s-au ' pregătit pentru linie normală.
că această vizită a înaltului
'şi cintece patriotice, printre care al ministrului prim, Zainul 'Ari- drio, locţiitor al ministrului oaspete romîn va fi de mare im anul acesta în dife- meserii 700 de constructori. Ei au plecat să lucreze f a liz ă r i ale îuGrăîorilor
portanţă pentru continuarea re din cooperaţie
un imn consacrat eliberării I- fin, preşedintele parlamentului, prim, ministrul afacerilor ex laţiilor prieteneşti dintre cele pe mările şantiere istriale de la Hunedoara şi Găian. Aproape 300 de
două ţări. Muncind cu elan pentru in-'
rianului de vest. Mohammed Yamin, locţiitor al terne, Chairul Saleh, preşedin muncitori calificaţi la I.C.S.1I. lucrează acum la ridicarea marelui combi deplinirea sarcinilor de plan, a-
Vizita înaltului oaspete romîn vînd o comportare civilizată fa
La ora 9, ora locală, la cimi ministrului prim pentru proble tele Adunării Populare Consul — scrie „Berita Indonesia“ — nat siderurgic de la Galaţi. Alţi 1000 de muncitori frecventează de cîteva ţă de cumpărători, lucrătorii din
este salutată cu căldură, din i- cadrul cooperaţiei de consum din
nimă. Popoarele noastre au luni cursuri de calificare la I.O.S.H. urmînd a primi pînă la sfîrşitul anului raionul Brad, obţin frumoase
multe asemănări şi în primul succese. Astfel, de la începutul
tirul Eroilor au sosit tovarăşul mele speciale şi planificare, m i tative Provizorii. Zainul Arifin, rină faptul că cele două ţări carnete de meseriaşi constructori. , anului şi pînă la 25 septem
luptă pentru a face ca popoa brie, desfacerile de mărfuri au
Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre nistrul informaţiilor, Kadarus- preşedintele parlamentului, ge rele respective să trăiască în Mulţi dintre muncitorii calificaţi In cadrul i-C-S.H. au intrat în învă- crescut cu 8,7 la’ sută faţă «e
belşug, luptă pentru lichidarea aceeaşi perioadă a anului tre
cum şi tovarăşii Ion Gheorghe man, şeful forţelor armate ae neralul Nasution. locţiitor al rămăşiţelor coloniale dc pe su ţătnîntul superior pentru a deveni ingineri constructori. Printre aceştia se cut. Pe grupe de mărfuri s-au
prafaţa pămîntului, pentru in obţinut următoarele creşteri: la
Maurer şt Corneliu Mănescu. O riene. ministrului prim, ministru al staurarea păcii în lume. numără şi utemistul Marin Lică care a absolvit cursurile de calificare în mărfuri alimentare cu 5,1 la su
tă, la mărfuri industriale cu
Ziarul „Hartan Rakjat“ subli 1061, Dumitru I ,î'iis. care a urmat şcoala de calificare in anul 1900, este 13,2 la sută iar în sectorul ali
niază că vizita întăreşte relaţiile mentaţiei publice cu 3,1 la sută.
gardă de onoare a prezentat o- Cu acest prilej, între condu o,părării şi securităţii, dr. Su- de prietenie tradiţionale dintre in anul II la Facultatea de instalaţii diri Bucureşti. Mulţi dinlre absolven
norul. La steagul indonezian ar cătorii statului romîn şi dem tiardjo, locţiitor al ministrului Indonezia şi Republica Populară LUCIAN RĂDOI
borat în incinta cimitirului a nitarii indonezieni a avut loc prim, prof. dr. Mohammed Ya Romînă. „Djakarta Daily Mail“ ţii din anii trecuţi ai şcolii de calificare au fost promovaţi în diferite pos
fost depusă o coroană de flori, un schimb de vederi în legă min, locţiitor al ministrului prim, îşi exprimă convingerea că vizi i j corespondent
pe panglica căreia se afla ins tură cu problemele dezvoltării ta va contribui la o mai bună turi de răspundere.
cripţia ,,Eroilor revoluţiei indo relaţiilor economice şi culturale Notohamiprodjo, locţiitor al m i înţelegere între popoarele In 8 4 .0 0 0 Heii din
doneziei şi Romîniei. Aceeaşi Lucrările agricole de
nistrului prim, prof. dr. Prijo- convingere o exprimă ziarul v â n z a re a a rd e ilo r
„Merdelca“.
neziene din partea preşedinte între Romînia şi Indonezia. no, ministru pentru problemele fa timpul optim Grădina ile legume a gospo
Ziarele „Bintang Timur“, ..Ga dăriei agricole colective din Gai
lui Consiliului de Stat al Re Convorbirea s-a desfăşurat ln- InvăţămîntuhU, AU Sastroamid- nido,“ scot în relief posibilită tiu, raionul Alba, a adus în acest
ţile de dezvoltare a colaborării an venituri însemnate. Strîn-
publicii Populare Romine, Gheor tr-o atmosferă cordială, priete jojo, preşedintele Partidului Na economice dintre cele două In te r e n fertilizat gînd şi valorificînd şi cea de a
ţări. cincea recoltă, colectiviştii au
ghe Gheorghiu-Dej“. A fost in nească. tional din Indonezia, D. N. Ai- Membrii gospodăriei agricole a S.M.T.-Orăştie, au trecut la încasai numai din cultura ar
tonat imnul indonezian pentru Seara, la oi'ele 18,45, tovară dit, preşedintele C.C. al P.C. din Vorbind despre Romînia — pregătirea terenului şi la semă deilor graşi 84.000 lei.
eroi. Tovarăşul Gheorghe Gheor Indonezia, şefii statelor majore scrie ziarul „Warta Bhakti“ nu colective „Pământ desţelenit“ din natul cerealelor. Pînă acum au
ghiu-Dej a semnat in cartea de şul Gheorghe Gheorghiu-Dej ale Forţelor armate terestre, For vorbeşti numai de eroism şi e- satul Ostrov, raionul Haţeg, sub fost insămînţate 10 ha., cu se
împreună cu tovarăşii Ion xemplul construcţiei socialiste. cară furajeră, 20 ha. cu orz, iar
Ci vorbeşti despre frumuseţe, aşa îndrumarea permanentă a or din cele 130 ha. pregătite pen
onoare. La plecare un grup de Gheorghe Maurer şi Corneliu ţelor Militare aeriene şi Flotei cum este reflectată de tranda ganizaţiei dc partid, depun efor tru cultura griului au fost în-
turi susţinute pentru efectua săminţate peste 30 ha. Pentru
copii au oferit oaspeţilor buche Mănescu au făcut o vizită pre Maritime militare şi poliţiei. La rea la timpul optim a tuturor obţinerea unor producţii ridi
te de flori. Locuitorii cartierului şedintelui Sukarno, la reşedin sfîrşitul banchetului, preşedinte cate, pe întreaga suprafaţă cul
lucrărilor agricole din această
au înconjurat prieteneşte pe so ţa acestuia — palatul Merdeka. le Sukarno a rostit un toast. campanie. tivată pînă în prezent s-au a-
lii poporului romîn exprimindu- Oaspeţii au fost întmpinaţi de A fost intonat imnul de stat Paralel cu ridicarea construc plicat îngrăşăminte chimice.
ţiilor zootehnice planificate şi
şi bucuria pentru vizita pe care preşedintele Sukarno, de J. Lei al Republicii Populare Romine. cu însilozatea furajelor, colecti V. DUMBRAVA
viştii recoltează culturile de
aceştia o fac în Indonezia. Ei au mena, ministru prim ad-inte- rA toastat apoi tovarăşul toamnă şi, cu sprijinul mecani corespondent
zatorilor de la secţia din Haţeg
luminat oaspeţilor potrivit ţraăt- rim, şi de Subandrio, locţiitor Gheorghe Gheorghiu-Dej.
A fost intonat imnul Indone
ziei. G ră b esc lucrările agricole
V iz ita delegafseî A d u n ă rii de Sfat Oaspeţii romini, împreună cu Hotărîţi ca şi in anul viitor ia S.M.T., colectiviştii de aici
înaltele personalităţi indonezie să realizeze producţii mari de au însămânţat pînă în prezent
cereale, colectiviştii din Vine aproape 150 ha. cu grîu, 25 ha,
a R epublicii P opulare U ngare ne, în frunte cu dr. Sukarno. au rea, raionul Orăştie, s-au stră cu secară şi 23 ha. cu orz.
El re g iu n e a H u n e d o a ra participat la un spectacol care duit să efectueze însăminţările
a cuprins dansuri populare in la timp. Pentru aceasta ei au pre De cîteva zile a început şi re
gătit din timp sămînţa şi tere coltatul porumbului. Lucrarea
Marţi 'dimineaţa, delegaţia A- regional a oferit un dejun în doneziene. din lava, Sumatra şi nul pe care au administrat pes a început mai întîi pe loturile pe
dunării de Stat a R.P. Ungare cinstea membrilor delegaţiei. Bali. Programul a prilejuit cu te 24 tone superfosfat şi 120 tone
in frunte cu Vas Ist'vanne, vice După-amiază, delegaţia Adună noaşterea unora dintre cele mai gunoi de grajd. care se va însămânţa griul. De
preşedinte al Adunării de Stat rii de Stat a R.P. Ungare s-a reprezentative creaţii ale străve pe primele suprafeţe recoltate,
a R.P. Ungare, a vizitat regiunea înapoiat in Capitală. chii culturi indoneziene, a ofe Cu ajutorul semănătorilor de producţia depăşeşte 2.000 kg.
Hunedoara'. rit o imagine a înfloririi artei porumb boabe.
In cursul vizitelor, delegaţia poporului indonezian liber.
La sosire, pe aeroportul din a fost însoţită de Anton Moi- La G.A.C. din Gaitiu
Deva oaspeţii au fost întimpinaţi sescu, vicepreşedinte al Marii A- Printre oaspeţi la spectacol a
de Dumitru Dejeu, preşedintele participat şi o delegaţie din I- firii care cresc în parcurile Ro- Şi colectiviştii din Gaitiu se
Comitetului executiv al Sfatului preocupă cu răspundere de in-
popular regional Hunedoara, de dunări Naţionale, de deputata rianul de vest. mîniei şi de-a lungul străzilor. Productivitate înalta—
putat în Marea 'Adunare Naţio Intr-adevăr sîntem fericiţi să sămînţările de toamnă. îndată produse de hună calitate
nală. Oaspeţii au vizitat Combi ce timpul a permis efectuarea
natul siderurgic şi oraşul Hu primim pe înaltul oaspete al li acestei lucrări, colectiviştii au
nedoara. Maria Manolescu precum şi de La sfîrşitul spectacolului to
reprezentanţi ai Ambasadei R.P. varăşii Gheorghe Gheorghiu- nei ţări frumoase. Anul trecut început însăminţările. ’ Pînă
Preşedintele Sfatului popular Ungare în R.P. Romînă. j acum ei au însămânţat cu orz
Dej, şi ion Gheorghe Maurer cină Bung Karno a vizitat a 5 ha., cu secară 20 ha. şi cu
Seara, oaspeţii au asistat la un ceasta ţară el a fost intîmpinat
spectacol la Teatrul de operă şi au oferit flori artiştilor indone grîu 50 ha. Paralel cu insărnin-
zieni. cu buchete de trandafiri. Pre ţăriie, colectiviştii au început şi In sectorul forjă al U. M. baza cărora se iau măsuri în
Cugir muncitorii, inginerii şi vederea înlăturării deficienţe
balet. . Calda ospitalitate cu care po- zenta vizită va contribui desigur recoltarea culturilor de toamnă. tehnicienii desfăşoară o în lor constatate la locurile de
la adîncirea colaborării între Ei au recoltat pînă in prezent trecere susţinută pentru con muncă. De asemenea debita
(Kgerpres) I porul Indoneziei a primit vizita cele două ţări. tinua creştere a productivită rea materialului la dimensiu
cartofii de pe 10 ha. şi pregă ţii muncii şi îmbunătăţirea nile cerute de tehnologie, e-
tesc recoltarea porumbului. calităţii producţiei. Dină via xecutarea corectă a operaţiu
ţă angajamentelor luate co nilor de montare a matriţelor
ŞT I R I D IN Ţ A R A lectivul sectorului nostru a şi pansoanelor, a încălzirii şi
forjării pieselor, a contribuit
Í ÎN ŢARA NOAiSTRĂ ÎNVĂŢĂ tru muncitorii de la întreprinderea PESTE 1.300 APARTAMENTE obţinut succese de seamă în mult la creşterea calităţii pro
l activitatea sa. In primele 8 duselor noastre. Munca con
luni ale anului productivitatea ştiincioasă a oamenilor are
Í STUDENŢI DIN 53 DE ŢĂRI orăşenească de construcţii. Sala are ÎN ORAŞELE REGIUNII
o capacitate ue 300 de locuri şi este BRASOV muncii a crescut in sectorul un rol de seamă in această
t ALE LUMII dotată cu mobilier modern. forjă cu 5,01 la sută faţă de privinţă. Printre cei care au
L sarcina planificată. Acest suc adus o contribuţie însemnată
la creşterea productivităţii
l Peste 1.200 de studenţi din 53 de CASA mCNIEBILOR DIN Pentru a crea condiţii tot mai bune ces se datoreşte măsurilor muncii şi îmbunătăţirea cali
ţări învaţă în ţara noastră în noul ORADEA ŞI-A RELUAT de locuit oamenilor muncii, uzinele luate de conducerea sectorului, tăţii produselor se numără
t an universitar. ACTIVITATEA constructoare de maşini, combinatele sub îndrumarea organizaţiei forjorii: Anghel Pătrînoiu,
chimice, fabricile de bunuri de con- de partid, pentru mai buna loan Rusu, Leonte Frăţilă,
i organizare a muncii şi a pro loan Gros, Gheorghe Cojoca-
l ducţiei, pentru folosirea judi ru şi călitorul Traían Dicu,
l Prezenţa unui număr sporit de stu cioasă a utilajelor şi pentru care au dat numai produse
l denţi străini în sălile de curs ale fa extinderea metodei de forjare de bună calitate şi au mărit
l cultăţilor roinîneşti reflectă prestigiul prin matriţare. in mod simţitor productivita
Gasa pionierilor din Oradea şi-a re. sum 5* alte unităţi economice au vi- tea muncii. Stimulat de suc
Paralel cu creşterea produc cesele obţinute colectivul sec
Í. de care se bucură şcoala noastră su luat activitatea. Gele 18 cercuri orga- ra^ a,H1' aC€s^a sfaturilor populare tivităţii muncii în sectorul torului nostru va depune e-
nostru continuă să fie îmbu forturi sporite pentru a ob
{. perioară pe plan internaţional. nizate aici sînt frecventate de peste Peste 72.000-000 lei din fondul acre- nătăţită şi calitatea produse ţine noi realizări in îndepli
lor, rebuturile fiind reduse nirea sarcinilor de plan la toţi
t sub cifra admisă. Calitatea indicii.
i UN NOU CĂMIN STUDENŢESC produselor noastre s-a îmbu
2.500 pionieri — număr aproape du- dilat construcţiilor de locuinţe. Gu nătăţit mult datorită faptu ŞTEFAN COZMA', maistru
l LA CRAIOVA blu faţă de anul trecut. aceste sume şi din investiţii .s-au lui că, la indicaţia organiza
l construit pînă acum peste 1.300 apar ţiei de partid, conducerea GHEORGHE GAZDA,
UN INTERNAT MODERN tamente în oraşele Braşov, Sibiu, Me-
l O dată cu deschiderea noului an DA PLOIEŞTI PENTRU diaş, Făgăraş şi în alte localităţi ale sectorului a format un co şef de echipă
Í regiunii. lectiv de muncitori fruntaşi,
l universitar, studenţii Institutului a- ELEVII GRUPULUI ŞCOLAR ingineri şi tehnicieni, care a- GRIGORE GRIGORGU, forjor
nalizează săptămînal situaţia
l gronomic „Tudor Vladimirescu“ din calităţii şi face propuneri pe (Din colectivul subredacţiei noastre
L Graiova au primit un cămin modern
voluntare de la U.M. Cugir)
L cu 331 locuri, cu săli speciale de lec PETROCHIMIC DESCOPERIRI
C tură la fiecare etaj şi alte asemenea ARHEOLOGICE
t încăperi anexe care îmbunătăţesc con.
La Ploieşti a fost dat în folosin Iii urma unor săpături efectuate în
t diţiile de studiu. ţă zilele acestea un internat modern oraşul Simbria, arheologii de Ta Mu
pentru elevii grupului şcolar petro zeul regional din Deva au descoperit
t chimic. Noua clădire are o capacitate recent urmele unor aşezări omeneşti
de 420 locuri. Ea cuprinde de ase-
f. CINEMATOGRAFUL menea săli de studii, un dispensar,
I CONSTRUCTORILOR DIN
t
t GALAŢI cantină, o spălătorie mecanică, baie, datînd din prima epocă a fierului,
f La Galaţi s-a inaugurat de curînd o staţie frigofermică de mare capa- Obiectele găsite ou acest prilej con
o sală de cinematograf şi teatru pen- cítate. ştituîe un preţios material arheologic. Tovarăşul Alexandru Godja, muncitor la fabrica <de cheres
tea din Sebeş, îşi depăşeşte lunar sarcinile de plan în medie
i WnTW W W WWUsJ wVWtalww»Ww-/V cu 15—20 la sută.