Page 50 - 1962-10

m m in wtomutamnvt
•a a
In caâtnd Lunii prieteniei rCitiîno-sovietice au loc tn aceste
sstie Itt întreaga regiune o scrie ăe manifestări cultural-artistîcs.
rată oltem aspecte relatate ăe corespondenţii noştri voluntari.
CONFERINŢE
tm teatre imm&r do oameni vA
muncit din oraşul Hunedoara au
participat sîmbăită seara la olu-
buil „Stderurglstul“ la conferin­
ţa ou tema „Societatea comunis­
ta, societatea cu col mal înalt ni­
vel de viaţă,'1. A conferenţiat tov.
Bâtuţ Moga, secretar al Comite­
tului de partid al C.S.H.
In contîsuiiare cel prezenţi aU
vizionat un bogat program ar­
tistic susţinut de corul şl forma­
ţia de dansuri ale C.S.H,, tarar
full şl formaţia do dansuri at':
IXJ.S.H. T. COSTS«
? merg în fiecare an la odihnă şi
In Bilele de 12 şl 13 octombrie
la Brad şi Ghlratearza au fost
prezentate conferinţe despre co­
laborarea frăţeasca, xomîno-sc-
FESTIVA LU L FILMULUI SOVIETIC:
,9h a
Filmul co rulează aatăii la cinema­
tograful „Patria“ în cadrul Festivalu­
lui filmului «ovictic, întitulat „La 30 de
an i“ este o producţie a studioului
pBialorusfilm“.
„La S0 ani*, sub conducerea artis­
tici a lui Mihail Romm, nu face par­
te din categoria filmelor cu un su­
biect detailat, bogat în fapte concrete,
în evenimente deosebite. E un film a-
'dresat mai mult Intelectului, care
înfăţiţeaaă caracterele unor personaje
ţi în special a eroinei principale, oprm-
du-*e asupra unei probleme etice : eon­
iirdta morală a femeii îndrăgostite.
Cum trebuie să se comporte ea faţă
'de bărbatul iubit, faţă de societate,
faţă de mediul în care trăieşte ?
Cînd şi cu ce a greşit Svetlana, de­
senatoare tehnică şi conducătoarea cer­
cului artistic de la combinat, în cei
80 de ani de viaţă pe care îi împli­
neşte astăzi ? Va mai repeta ea ero­
rile din trecut ? Şi-a cîştîgat oare
dreptul la Iubire, la fericire ?
Amintirile o copleşesc. In faţă ochi­
lor minţii îl apar imaginile trecutu­
lui... Cînd a avut dreptate şi cînd a
greşit, cînd s-a comportat corect şi
cînd pasiunea i-a întunecat raţiunea...
Azi, de ihta ei, o vor vizita prie­
teni mulţi, cit r-p felicite. Dar ea pe
unul îl aşteaptă cu înfrigurare...-
In prag se iveşte un bărbat. Nu, el
nu este acela pentnl care inima ei tre­
W CLIştiu? scena din film ul „La 30 ăe ani“.
Nu nesocoti ajutorul ce ţi se dă
Steţeiegind însemnătatea con­
solidării unităţilor socialiste din
agricultură şl rolul pe care ii au
agronomii în această privinţă,
tînâra comunistă Aurelia Ior­
dan, a hotărlt să-şl schimbe lo­
cul de muncă (lucra într-o in­
stituţie din oraşul Deva), să-şl
consacre toate cunoştinţele şi
priceperea Înfăptuirii sarcinilor
puse de către partid in faţa agrl-
culturii.
Şi lat-o pe Aurelia Iordan pre-
zentîndu-se la Sfatul popular
raional lila.
— Mă numesc Aurelia Iordan
şl slnt inginer agronom — se
adresă ea preşedintelui. Am ve­
nit aici minată de dorinţa de a
fi repartizată să muncesc Intr-o
gospodărie colectivă, unde să-mi
pun în slujba producţiei toate
cunoştinţele mele.
Cuvintele inginerei exprimau
hotărîre, voinţă de a nu precu­
peţi nici un efort pentru ca uni­
tatea In care va munci să pros­
pere continuu, să devină tot mal
puternică, mai Înfloritoare. A
fost repartizată la gospodăria
colectivă din Leşnic. S-a prezen­
tat aici o dală cu sosirea primă­
verii, atunci clnd pe ogoarele
colectiviştilor începuseră lucră­
rile de semănat. Din zori şi pînă
seara tîrziu, umbla neobosită de
la o brigadă la alta, dădea indi­
caţii, sfătuia pe colectivişti şi
pe mecanizatori cum să mun­
cească pentru a smulge pămîn-
tului rod cit mai bogat. Cuvin­
tele ei găseau multă ascultare şl
treburile mergeau tot mal bine.
Colectiviştii prinseră drag de 1.1-
năra Ingineră şl o respectau aşa
cum se cuvine.
Dar, în gospodărie existau şl
vletlcă. La Brad conferinţa a fost
expusă de tov. Ioan Deac, mem­
bru al Comitetului orăşenesc
P.M.R., Iar la Curabarza de tov.
Florea Mihoc, preşedintele Con­
siliului raional A.R.L.U.S.
Col olrca 1.100 de participanţi
la aceste expuneri au urmărit
apoi bogate programe artistice
prezentate de formaţiile mineri­
lor din localitate.
M. STAN
Popularizarea
eărjii soviefic©
In scopul popularizării cărţii
sovietice colectivele de lucrători
din cadrul librăriilor din locali­
tăţile Dorn, Hunedoara, Petro-
3 0 de 66ani
saltă. Cine-i acest om faţă de care so
simte cu totul străină ?
Să tot fie vreo 5-6 ani de atunci.
Svetlana era studentă la Institutul de
artă, Vladimir, aspirant, Borea, fiul
lor, avea doar cîteva luni. S-a pome­
nit dintr-odată în faţa realităţii cru­
de. Şi-a dat scama că nu mai are ni­
mic comun cu cel de care îşi legase
soarta. Căsătoria lor fusese o greşeală
a jinercţil, un foc de paie care s-a
stins fără urmă.
Dar, într-o bună zi, pe neaşteptate,
a apărut în viaţa tinerei femei Iu­
birea cea adevărată.
Marea pasiune pune stăpînirc pe tî-
năra femeie. Sub impulsul iubirii se
simte renăscută, cu forţe înzecit mai
mari.
Curînd însă i-a fost dat să înţe­
leagă că uneori întîmplări neprevăzute
pot periclita fericirea ce părea solidă
ca o stîncă. Ii va fi dat să înţeleagă
cît de grea este lupta pe care trebuie
s-o duci adesea faţă de tine însuţi pen­
tru a fi demn să fii fericit.
Meritul filmului este că prezintă cu
plasticitate şi putere de convingere
profunzimea sufletului femeii îndrăgos­
tite, zbuciumul ei, tăria morală prin
care, în cele din urmă, reuşeşte să
devină învingătoare.
In film rolurile principale le inter­
pretează actorii Rufina Nifontova, Ni-
kolai Lebedev, Kostia Semijen., E.
Stroeva şi alţii.
!S = g = Bg
unii care (din păcate chiar
membri ai consiliului de condu­
cere şi brigadieri), socoteau că
indicaţiile pe care inginera le
da colectiviştilor, apropierea ei
de oameni, aplicarea tuturor re­
gulilor agrotehnice, face ca pres­
tigiul lor să scadă în ochii co­
lectiviştilor. Plini de orgoliu, de
o mîndrie prost înţeleasă, Octa-
vian Goţ, Adolîi Bustea şi Vic­
tor Buştea, toţi trei brigadieri,
Începuseră să o zugrăvească pe
ingineră în faţa preşedintelui ca
pe un cadru incapabil, ca pe un
specialist de la care n-au ce în­
văţa. In jurul inginerei începu
să se creeze o atmosferă încăr­
cată, nesănătoasă, alimentată
mal ales de brigadierul Octavian
Goţ şi de ceilalţi brigadieri care
nesocoteau orice sfat, orice in­
dicaţie a inginerei. Cîteva exem­
ple sînt semnificative în această
privinţă.
...Porumbul creştea văzînd cu
ochii. Sosise vremea prăşitului.
Colectiviştii Ieşiseră cu toţii la
lucru. Ca întotdeauna, Inginera
se afla în mijlocul lor. 'A'jungînd
la o parcelă pe care lucra bri­
gada iul Goţ şi unde porumbul
nu era destui de dezvoltat, dădu
Indicaţia să se oprească lucrul,
iar oamenii să fie Îndrumaţi pe
o altă parcelă unde plantele
erau mai mari şl unde pirul în­
cepuse să le înăbuşe. Zadarnic
însă, Goţ Octavian, socotindu-se
mai priceput decît inginera Au­
relia Iordan, nu ţinu seama de
sfatul bun al acesteia şi, fără a
uita să o jignească spunlndu-i
că „habar n-are de munca cîm-
pului“, 11 Îndemnă pe colecti­
vişti să-şl vadă mal departe de
lucru. Fusese prăşită, deşi nu
Nr. 2430
O. N. T., Ia odihnă
şaail, Vulcan şi Cătan, au orga- Omul deschise uşa ca încre­
mlaait „Bazară ale cărţii sovie­ dere. După ce dădu bineţe spu­
tice". Aloi au tost organizate se pe un ton obişnuit:
standuri cm cărţi politice, teluri­
cei şi beletristice. — Vreau să merg la odihnă cu
De asemenea, s-au. organizat soţia.
acţiuni de difuzare a cărţii In Unul din salariaţii agenţiei îl
marile Întreprinderi. Aşa de pil­
dă, la O .S. Hunedoara au fost îndemnă să sa apropie.
difuzate într-o singură zi 320 vo­ — In ce staţiune doriţi ? Noi
lume de diferite cărţi sovietice.
avem locuri la Buşteni, Sovata,
A. ZAMFIR Borsec, Govora...
Manifestări artistica — Am auzit că la Predeal îl
frumos. Acolo vreau să merg.
In raionul Orăştie, ca şl In
celelalte raioane ale regiunii, au ...Discuţia aceasta am surprin­
loc numeroase manifestări cultu­ s-o ou cîtva timp In urmă la
r a l -artistice închinate prieteniei Agenţia O.N.T. „Carpaţi" Deva
dintre poporul romin şl popoa­ Faptul nl s-a părut interesant.
rele Uniunii Sovietice, Fină a- Un om cere să meargă la odih­
cum au fost ţinute în întreprin­ nă într-o staţiune ea Predealul.
Bineînţeles că dorinţa lui a fost
deri, la căminele culturale şl satisfăcută.
în instituţiile din raion 60 de In vorbă a Intrat şl tov. Ioan
Narlţă, şeful agenţiei.
conferinţe închinate acestui e-
— Pentru nimeni nu mal con­
veniment şi prezentate 38 pro­ stituie o surpriză faptul că, zeci
de mii de oameni ai muncii, cu
grame artistice la care au par­ cele mai diferite preocupări,
ticipat peste 6.000 de oameni al tratament în staţiunile din ţară.
Mulţi dintre ei merg în staţiuni
muncii. prin O.N.T. Tot pentru ei agen­
In oraşul Orăştie la conferinţa ţia noastră organizează nume­
roase excursii cu scopul de a
„Prietenia şl colaborarea frăţea­ cunoaşte mai bine frumuseţile
patriei. înfiinţarea Oficiului Na­
scă ramîno-sovietică, chezăşia ţional de Turism constituie încă
o dovadă a grijii pe care parti­
măceşelor noastre de viitor" au dul şl guvernul nostru o poartă
oamenilor muncii...
participat 850 de oameni al
Faptele demonstrează că agen­
muncii. ţia din Deva a depus o activi­
Tot In cadrul manifestărilor tate susţinută pentru ca tot mal
mulţi oameni al muncii să-şi
culitural-aTtistice Închinate prie­ petreacă timpul liber in mod
plăcut, recreativ. Iată cîteva e-
teniei romlno-sovletlce, taraful xemple. Pe lingă organizarea nu­
meroaselor excursii la Cluj, A-
Casei raionale de cultură din O-
răştle a prezentat un program
de muzică populară romînească
şl sovietică.
CARNS w IM ir m m neşti; 17,15 Muzică distractivă
y iiL. | isi il i ii
Un fluierat scurt şi ieşti de drum, aşa că­ murilor specifice de
trenul s-a urnit din lătoreşti — spune el combustibil. In trime­
loc. La bordul loco­ adesea. Ji-ai revizuit strul III al acestui an
motivei: mecanicul Gli­ bine locomotiva, ai fă­ în carnetul de bord.
gor Medrea, ajutai de cut o verificare amă­ al locomotivei 230.123
fochistul Ioan Cîrnaf. nunţită tuturor meca­ a fost înregistrată ci­
Numărul locomotivei: nismelor, o exploatezi fra 77,5 care repre­
230.128, tren de per­ corect, — înlături şi zintă, în tone, econo­
soane pe distanfa Te- surprizele neplăcute. miile de combustibil
iuş-Tg. Mureş. convenţional realizate
Gligor Medrea r.u de mecanicul Gligor
A începui o nouă aruncă vorbcle-n vint. şi fochistul Cirnaţ.
zi de muncă. In tu­ Practica şi experienţa
ra comunistului Me­ cîştigaie de el în de­ Ochiul electric al
drea sînt excluse de­ cursul zecilor de ani semnalului de intiare
fecţiunile pe parcurs de muncă ca mecanic in stafie, manevrat de
şi, prin urmare, sur­ i-au creat un bineme­ impiegatul lablotar
prizele neplăcute ritai prestigiu în Gligor Laiăt, s-a
rîndurile 1• colectivului schimbat pe verde. Me­
— Cum te pregă- de la depoul de lo­ canicul Gligor Medrea
comotive C.F.R. Teiuş. şi fochistul Ioan Gîr-
Sfaturile şi indicaţiile na[, cu locomotiva
lui atit la reparaţii respectivă sosesc în
cit şi la exploatarea static remoreînd un
locomotivelor au fost tren de marfă cu su-
şi sînt întotdeauna bi­ pratonaj pe distanţa
nevenite. Interesul lui Tg. Mureş-Teiuş. Ziua
pentru exploatarea ra­ de muncă a celor doi
ţională şi buna între­ comunişti lua sfîrşit.
ţinere a locomotivei înainte de aceasta însă
sînt pilde demne de predarea şi primirea
urmat. Acestea au schimbului se face pe
mare influenţă asupra „viu“. Combustibilul
consumului de com­ economisit, la fiecare
bustibil. drum este trecut în
carnetul de bord. In
Cu cîteva luni în urm felul acesta evidenta
mă a fost luată mă­
sura ca fiecare bri­ strictă, şi controlul per­
gadă de locomotive să
aibă un carnet de bord manent mobilizează şi
în care să consemne­
însufleţesc pe toţi me­
ze economiile de com­ canicii la dobîndirea
bustibil realizate de unor economii de com­
cele trei schimburi. bustibil cît mai mari.
Carnetul c, cum s-ar
spune, oglinda consu- S. TRUŢA
atunci era timpul, întreaga par­ cînd puteau fi valorificaţi la
celă. Ce se întîmplase ? Ţarina
preţul de 15-20 lei fiecare (? !),
intră printre frunzuliţele plăn-
fuţelor, oprindu-le din vegeta­ Să nu mai vorbim de alte şi
ţie. Rezultatele acestei lucrări, alte situaţii în care inginera
făcută nechibzuit, se văd acum
gospodăriei a fost privită doar
Ia recoltat. Producţia de pe ca „a cincea roată la căruţă“,
această parcelă este cu 400—500 clnd a fost desconsiderată aşa
kg. la ha. rnai mică decît cea
obţinută de pe parcelele unde cum numai cei din conducerea
praşila a fost făcută la timpul gospodăriei din Leşnic ştiu să
optim. o facă.
...La ferma de vaci treburile Inginera Aurelia Iordan este
şchiopătau. Animalele nu erau un cadru bine pregătit. Este
hrănite raţional, nu dădeau ran­ apreciată şi de organele de
partid, şi de consiliul agricol ra­
damentul cuvenit. Producţia scă­
zută se datora în mare măsură ional, de toţi acei cu care a
şi faptului că, deşi existau con­ muncit, de toţi colectiviştii din
Leşnic.
diţii, de sectorul zootehnic nu
răspundea în mod concret ni­ Dar, din nesocotinţa unora,
meni. Nu este nici astăzi con.
stituită o brigadă In fruntea că­
reia să fie pus un colectivist
priceput. Inginera gospodăriei a
făcut recomandările cuvenite lui
Octavian Goţ, lui Adolîi Buş­
tea şl preşedintelui gospodăriei,
dar nici de data asta n-a fost
luată în seamă. Şi nu Intîmplă- inginera Aurelia Iordan este
tor. Goţ şi cu Buştea n-au decit pusă, în situaţia să rm-şî poată
înfăptui dorinţa sinceră, porni-
de cîştigat din treaba asta. Pe tă din inimă, de a contribui cu
lună, pentru că, chipurile, ei toată priceperea ei la înflorirea
„răspund“ şl de zootehnie, li se gospodăriei în care munceşte.
mai adaugă cîte 5 zile-muncă. Atitudinea de desconsiderare a
...De la ferma de păsări dis­ sfaturilor şi indicaţiilor ingi­
păruseră 40 de pui. Sesizată,
nerei, aduc un mare rău gos­
inginera a propus consiliului de
conducere ca această pierdere podăriei.
să-i fie imputată îngrijitoarei.
Ar fi timpul ca Octavian Goţ,
De astă dată s-a ţinut cont de
propunerea ei. Puii dispăruţi Adolîi Buştea, Victor Buştea,,
au fost imputaţi îngrijitoarei.
Dar cum ? La preţul de 2,80 lei, toţi tovarăşii din conducerea
atit cu cit fuseseră cumpăraţi
gospodăriei să-şl revizuiască fe­
cînd aveau o zi, pe cită vreme
el dispăruseră (in ce fel nu se lul de a gindi, felul de a primi
ajutorul inginerei. Să vadă în
ştie), după mai bine de trei Iun! comunista Aurelia Iordan aju­
torul lor de nădejde, omul care
şi-a consacrat toată, puterea, în­
treaga lui capacitate în scopul
ridicării continue a producţiei
agricole şi, pc această cale, a
nivelului de trU ui ţărănimii co­
lectiviste
V. PEiRESCU 1 ceaţă locală.
SAPTiiMÎNAIi SE DISTRIBUIE NUMEROASE ŞI IMPORTANTE
PE Î2MII LA
rad, Bucureşti, Braşov, şl în al­
te localităţi din ţară şi de peste L O T O GEM T R A L
hotare, In cursul anului 1962 au
plecat in staţiunile balneo-cll- AZI ULTIMA I I CÎND VA MAI PUTEŢI PRO CURA BILETELE
materlce, trimişi prin O.N.T., PENTRU TRAGEREA UlN ACEASTĂ SAPTAMINA.
peste 3.300 de oameni al muncii
din regiunea noastră. Dintre a-
ceştîa 2.700 au fost la odihnă în
staţiunile de la munte şl mare
Iar mai bine de 600 au mers pe
timp de 21 zile la tratament. „DRUM NOU'
Alţi peste 2.000 cetăţeni au pe­
trecut în staţiuni cîte 1-3 zile
cu ocazia excursiilor organizate
de O.N.T. „Carpaţi“.
hunedoara I
In aceste zile se prezintă la
Agenţia O.N.T. din Deva pentru
a merge la diferite staţiuni bal-
neo-climaterice din ţară alţi ce­
tăţeni. Este un lucru firesc ţl-
rtînd cont că posibilităţile cetă­
ţenilor de a se odihni şl trate
sînt din ce in ce mai bune. La
tirului lor, salariaţii Agenţiei d t (m .AvUAL L
O.N.T. „Carpaţi" Deva se stră­
duiesc ca cerinţele oamenilor
muncii să fie pe deplin satisfă­
cute.
V. !ALBU
19 OCTOMBRIE 1982
/PROGRAMUL I: 5,07 Qinită
orchestra de muzică populară
„Plaiurile Bistriţei“ a Filarmo­
nicii de stat din Bacău; 5,40
Muzică distractivă; 6,07 Cintece
şi jocuri; 6,20 Emisiunea penteu
sate; 6,30 Estrada dimineţii; 6,45
Salut voios de pionier; 7,10 Mu­ C. E. C.
zică populară ucraineană; 7,30
Sfatul medicului; Artritele; 7,45 A H G A JE A ZA IM E D IA T s
Muzică uşoară; 3,00 Sumarul
presei centrale; 8,08 Muzică vo-
i cală; 10,30 Muzică de estradă;
12,00 Cintece de tineret; 12,20
Melodii populare romîneşti; 13,10
Concert de prînz; 15,00 Trio
pentru flaut, oboi şi clarinet de
Ludovic Feldman — interpre­
tează Filip Pitarii Bulimar, Ion
Danie şi Octavian Popa; 15,13
Muzică uşoară românească; 15,45
Rapsodii; 16,15 Vorbeşte Mosco­
va; 16,45 Jocuri populare româ­
PENTRU DIRECŢIA REGIONALA C.E.C. DEVA
interpretată de fanfară; 17,30
In slujba patriei; 13,30 Cronică — revizor contabil I
economică: 19.00 Jurnalul sate­ i — îndrumător I operaţiuni >
lor; 20,15 Muzică corală clasică;
20.30 Noapte bună, copii: „Şoa­ ¦ţ p e n t r u c a s a r a i o n a l ă d e e c o n o m i i h a ţ e g
recele şi ursul“, poveste popu­
lară finlandeză;2O,40 Muzică de ¦ — îndrumător I operaţiuni
dans; 21,30 Ţara mea e ca o j — contabil verificator
floare — program de ci nteee şi
jocuri populare romîneşti, >
PROGRAMUL II 12,45 Muzică \ PENTRU CASA RAIONALA DE ECONOMII ORĂŞTIE
de estradă, în interpretarea unor
solişti ai Teatrului de Stat de ) — îndrumător I operaţiuni
Operetă; 13,25 Balete din o-
perele lui Massenet; 14,30 Mu­ ) PENTRU CASA ORĂŞENEASCA DE ECONOMII DEVA 'j
zică de estradă; 15.00 Din mu­
zica popoarelor; 15,35 Actualita­ | — contabil şeî L
tea în ţările socialiste; 16,10 ¦j — contabil ^
Melodii din filmele romîneşti; tj PENTRU CASA ORĂŞENEASCĂDE ECONOMII HUNEDOARA \
16.30 Cintece pioniereşti; 19,00
î — trei contabili '
Concert de estradă; 19,30 „Trei
*ţ PENTRU CASA ORĂŞENEASCA DEECONOMII PETROŞANI'.'
prieteni“ Comedie de Isaiev şi
j — îndrumător I operaţiuni ^
Galaci. Adaptare radiofonică de \ — eontabiî principal
) — doi contabili
Ion Barna; 21,13 Jocuri popu­
PENTRU AGENŢIA C.E.C. CALAN, ORAŞUL HUNEDOARA
lare romîneşti şi ale minorită­
c .
ţilor naţionale; 22,35 Muzică u-
ji —• casier II
şoară; 23,10 Concert de noapte.
j) PENTRU AGENŢIA C.E.C. URICANI, ORAŞUL PETROŞANI(;
; — şef agenţie \
PENTRU AGENŢIA C.E.C. HANBŞ, RAIONUL ALBA
I — şef agenţie
b Solicitanţii vor depune cererile de angajare Ift unităţile la?
care s-au declarat posturile vacante, cu excepţia agenţiilor ?
\ C.E.C., pentru care cererile se depun ia casele orăşeneşti de (
economii de care aparţin aceste unităţi. ^
19 OCTOMBRIE 1962 H U M E I I © k R â 66
DEVA: Flăcări şi flori (Copi­
lăria lui Ivan) cinematograful
„Patria“ ; HUNEDOARA: La 30
de ani — cinematograful „Vic­
toria“ ; PETROŞANI: Drum ăe cu sediul in Deva, sin Minerului nr. 2.
ORGANIZEAZĂ
încercare — cinematograful „Al.
Saliia“ ; Nouă zile dintr-un an —
cinematograful „7 Noiembrie“;
ALBA IULIA: Albă ca zăpada —
cinematograful „Victoria“ : Adio II Z1A OE 15 NOIEMBRIE 1062 ORELE 9,
copilărie! — cinematograful „33 LA SEDIUL UNITÂŢI!
August“; SEBEŞ: Clnd comedia o iio ieso l
era rege — cinematograful „Pro­ pentru ocuparea următoarelor posturi vacante:
gresul“ ; Războiul opiumului — ci­ — »ora di© m aistru foraj I®.
nematograful „M. Sadoveanu"; secţia Loăra Seffeeş* raio eet Sibiu
ORĂŞTIE: Un pumn de note — — tasra posit de irasMs&rss fo raj Ba
cinematograful „V. R o a it â D a ­ see|ia Urlcaui — Yaiesi Jiului
ma ăe pică — cinematograful — ne post de prinei*
„Flacăra“ : SIMBRIA: Cînd co­
media era rege — cinematograful
„I. Pintilie“ BRAD: Artistul —
cinematograful „St. roşie"; HA­
ŢEG: Cetatea Huramzamin —
cinematograful „Popular“ ; LO-
NEA: Procesul maimuţelor — ci­
nematograful „Minerul“ ; TEIUŞ:
Perle negre — cinematograful
„v . Roaită“ ; ZLATNA: Unul din­ pal Miisse&0la secţia P oian a Rusca
tre noi — cinematograful „Mun­
d o u a p o s t u r i f i e m a i ş t r i g»eM~
citorul“ ; I U A: Secerişul verde —
cinematograful „GU. Doja“; A- Poiana Huscă
POLDUL DE SUS: Romeo, Ju­
C ererile de în scriere la concurs se de p in fa
lieta şi întunericul — cinemato­
s e d iu l u n ită ţii cu 10 z ile în a in te d e d a ta co n cu rsu ­
graful „33 August“ .
lui îm p r e u n ă cu u r m ă to a r e le a c te :
a) PEKT&UOCUPAREA POSTULUI DEMAteTRU
— certificat de naştere tip R.P.IÎ. (copie)
— diplomă de maistru în specialitate sau a unei şcoli
echivalente (original)
PENTRU 24 OSIE
— autobiografie
Vreme nestabilă cu cerul va­ — certificat medical
riabil ziua şi cu înseninări lo­
cale noaptea. Izolat, în regiu­ b) PENTRUOCUPAREA POSTULUI DEMAISTRU
nea de munte, vor cădea pre­
cipitaţii sub formă de ploaie. PRINCIPAL Sf. VA DEPUNE |N PLUS;
Temperatura staţionară: Ziua
va îi cuprinsă între 14 şl 25 — acte doveditoare din care să rezulte că a ocupat funcţia
grade, Iar noaptea va oscLla în­ de maistru în specialitatea respectivă timp de cel puţin 5 ani.
tre 0 şi 6 grade. Vint potrivii,
— aprecierea scrisă asupra activităţii ca maistru, dată de
din sectorul estic. Dimineaţa directorul şi inginerul şef al Întreprinderii şi de şeful secţiei
de producţie.