Page 52 - 1962-10
P. 52
Hunedoara- ¦?!va
PROLETAR! VTN TOATE ŢĂRILE, V N iŢI-V X I Vizita tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Del
şi leu Gheorghe Maurer în India
Anal SIV. Mr. 2431 Vineri 10 octombrie 1982 4 pagini 20 bani DELHI 18 — Trimisul special „Lui Mahatma Ganăhi, părinte Vorbind despre relaţiile pe
Agerpreş, Ion Gălăţeanu, trans le naţiunii, din partea, preşedin care le întreţine cu instituţiile
Întrecerea patriotică — mijloc mite: telui Consiliului de Stat al similare ăin străinătate, direc
Republicii Populare Romîne“. torul general adjunct dr. Vaidya
de mobilizare a maselor Joi dimineaţa, tovarăşii a arătat că asemenea relaţii e-
Solii poporului romîn s-au xistă şi cu Institutul de fizică
la acţiuni obşteşti Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion îndreptat apoi spre labo atomică ăin Bucureşti. Intre cele
Gheorghe Maurer şt Corneliu ratorul naţional de fizică. De-a două institute are loc de aseme
Congresul al IlI-lea al P.M.R. a pus pomi fructiferi, s-au reamenajat cca Mănescu au avut la palatul lungul drumului parcurs de cor nea un schimb de publicaţii
în faţa sfaturilor populare sarcini 20 ha. parcuri, s-au ridicat noi cori Rajhtrap Bhavan, reşedinţa ce tegiul de maşini oficiale un mare ştiinţifice.
deosebit de importante în vederea dez strucţii de interes obştesc etc. Ele re le-a fost rezervată, o convor număr de cetăţeni ai oraşului
voltării necontenite a economiei locale. flectă elanul cu care masele de cetă bire cu K. D. Mălaviya, minis au salutat cu căldură pe oas La sfîrşitul vizitei, răspun-
Realizarea acestor sarcini este strâns ţeni, mobilizaţi de deputaţi, au pârtiei trul subsolului şi combustibilu peţii romîni. zînd întrebării unui reporter al
'»egată de modul în care sfaturile popu pat la întrecerea patriotică. lui al Republicii India. Convor radiodifuziunii indiene, tovară
lare reuşesc să atragă masele de oa birea sJa referit la o serie de as La intrarea in laborator con şul Gheorghe Gheorghiu-Dej a
meni ai muncii la activitatea de fie Un sprijin substanţial în buna des pecte ale colaborării între cele ducătorii de stat romîni au fost arătat că orice ţară s-ar putea
care zi, de felul în care vor fi traduse făşurare a acţiunilor de muncă:patrio două ţări. intîmpinaţi de dr. Vaidya, di minări cu un asemenea centru
în viaţă iniţiativele lor. De aceea sfa tică l-au adus comisiile permanente, rectorul general adjunct al la de cercetări ştiinţifice şt a su
turile populare sînt chemate să întăreas comitetele de cetăţeni şi de blocuri, Apoi conducătorii de stat ro- boratorului, de oameni de şti bliniat foloasele colaborării oa
că legăturile cu masele, să folosească care în baza studiilor întreprinse au raini însoţiţi de Jai Sulch Lai inţă, cercetători. Directorul ge menilor de ştiinţă ăin cele doua
făcut valoroase propuneri de îmbună Hathi, ministrul muncii al Re neral adjunct a înfăţişat aspecte ţări. Preşedintele Consiliului de
publicii India, Mathur, ambasa din activitatea laboratorului, a Stat a urat celor care lucrează
dorul Indiei la Bucureşti şi Ian- vorbit despre cercetările făcute la acest laborator noi şi impor
cit Horaţiu, ambasadorul R.F. în diferite domenii şi rezultatele tante succese în activitatea pe
Romîne la Delhi au depus o co obţinute, despre sarcinile de vii care o desfăşoară.
roană de flori la mormlntul lui tor.
Mahatma Ganăhi, erou naţional in jurul orei 13 (ora locală)
al poporului indian, asasinat Conducătorii de stat romîni primul ministru Jawaharlal Ne
mişeleşte la 30 ianuarie 1948 de au vizitat numeroase secţii ale
un fanatic al unei organizaţii laboratorului, printre care cele hru a oferit la reşedinţa sa un
politice reacţionare, subvenţiona de temperaturi joase, de optică,
tă de cercurile din străinătate. de acustică, biblioteca care are prînz în cinstea conducătorilor
Pe panglica tricoloră a coroa
peste 100.000 de volume, sala de de stat romîni. Prînzul s-a des
nei era scris in limba hindu: spectacole a laboratorului. făşurat într-o atmosferă priete
nească, cordială.
din plin diferitele forme ale muncii or tăţire a gospodăririi oraşelor şi sate Adunarea cetăţenească din Delhi
ganizatorice. lor. DELHI 18 — Trimisul special La ora 18, în spaţioasa curte schis adunarea cetăţenească
interioară mii de locuitori ai ca printr-o scurtă cuvîntare. El a.
Printre metodele folosite de sfatu Experienţa bună debîndită pînă în Agerpreş, ion Gălăţeanu, trans pitalei indiene au întimpinat cu rugat pe înalţii oaspeţi romîni
mite: căldură pe tovarăşii Gheorghe să primească în semn de amin
rile populare în antrenarea maselor de prezent trebuie să constituie punctul Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe tire daruri lucrate de meşteşu
Joi ăupă-amiază, la Fortul Maurer şi Corneliu Mănescu, în gari indieni. Tovarăşul Gheor
oameni ai muncii la înfăptuirea sarci de plecare spre noi succese. De aceea Roşu ăin Delhi a. avut loc o soţiţi de primul ministru al In ghe Gheorghiu-Dej a mulţumit
diei, Jawaharlal Nehru, ambasa ¦ pentru frumoasele daruri.
nilor de folos obştesc esfe şi aceea a stalurile populare, sub conducerea or ¦ mare adunare cetăţenească cu dorul Indiei la Bucureşti, Mat
prilejul vizitei în India a to hur, şi ambasadorul Republicii Intim,pinat cu aplauze a luat
organizării întrecerii patriotice. Organi ganizaţiilor de partid vor trebui ca şi varăşilor Gheorghe Gheorghiu- Populare Romîne la Delhi, Iancu cuvîntul tovarăşul Gheorghe
Dej, ion Gheorghe Maurer şi Horaţiu. Înalţii oaspeţi romîni Gheorghiu-Dej. Cuvîntarea sa,
zată pe străzi, cartiere, sate, comune în viitor să manifeste o preocupare tot Maistrul Gheorghe Josa, rte ia Atelierele centrale ăin Alba au fost primiţi de primarul ora tradusă în limba hindi, a fost
Corneliu Mănescu. şului Delhi, Nuruăăin Ahmad, ascultată cu mult interes de mi
şi oraşe, întrecerea mai susţinută pen- lulia are numai cuvinte ăc laudă pentru ttnărul strungar Nt- Fortul Roşu, numit astfel pen şi de membrii consiliului muni ile de oameni prezenţi la adu
colae Uivari. Acesta execută lucrări de înaltă precizie, lată-i cipal. Erau prezenţi şefii misiu nare. Tovarăşul Gheorghe Gheor
patriotică s-a do Oirs acfl„V,îtafea tru antrenarea ma- în fotografia ăs faţă pe cei doi tovarăşi verificînd o piesă. tru că atît zidul exterior cit şi nilor diplomatice şi alţi membri ghiu-Dej a rostit ultimele cu
vedit deosebit de selor de cetăţeni construcţiile interioare sînt din ai corpului diplomatic, cores vinte ale cuvîntării sale In lim
piatră roşie, a fost timp de se pondenţi ai agenţiilor de presă, ba hindi.
eficace. Ba a mobi sla fu re isr p o p e a S a re Ia ^ ’fentele acţiuni cole reşedinţa marilor măguli1. ziarişti indieni şi romîni.
lizat cetăţenii la gospodăreşti între Construit în 1648, ăin dispoziţia A luat apoi cuvîntul primul
lui Shah Jahan, împăratul care Conducătorii de stat romîni, ministru Jawaharlal Nehru,
acţiunile de înfru prinse în oraşele şi a hotărît să se înalţe şi Taj împreună cu primul ministru
Mahalul ăin Agra, Fortul Roşu Nehru, şi cu primarul oraşului Cele două cuvîntări au fost
museţare şi gospodărire a oraşelor şi satele regiunii noastre. Este necesar să un.or Delhi au luat loc în prezidiu. subliniate în repetate rlnăuri de
a fost martorul multor eveni aplauzele puternice ale partici
comunelor, la înfăptuirea sarcinilor eco sc studieze încă de pe acum forţele şi a ft. mente de seamă din istoria In După ce a prezentat pe mem panţilor la adunare.
diei. De la eliberarea ţării, a- brii consiliului municipal, Nu-
nomice. resursele locale din fiecare oraş şi la PsIafuS Marii mondial desfăşurat în R.P. Ko- cesi monument, asupra căruia ruădin Ahmad a oferit tovară In încheierea adunării s-au
rnînă în anul 1962, au fost în- timpul pare a nu-şi fi pus am intonat din nou imnurile de stat
Şî în regiunea noastră sfaturile popu comună. Pe baza acestor studii în ca Jei Ia amiază la Palatul Marii mînate „Ordinul Muncii“ ci. 1 şilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, ale celor două ţări.
lare au aoordat o atenţie mai mare drul sesiunilor sfaturilor populare se iov. Irina Héctor, Iozefina Şte- prenta, a fost transformat in
organizării şî desfăşurării întrecerii pa vor dezbate obiectivele ce urmează a Adunări Naţionale a avut loc fănescu şi Ana Boţan ; „Ordinul tr-un loc de intîlmre între con Ion Gheorghe Maurer şi Corne Manifestarea de la Fortul Ro
triotice. Desfăşurîndu-se pe baza unor fi incluse în planul pe 1963, cîi şi cele solemnitatea îmtiînării unor de Muncii“ cl. II tov. María Con- şu a constituit o expresie a prie
obiective concrete, ea a dat rezultate care vor trebui înfăptuite pînă la coraţii. siantînescu, Antoaneta Qţelca, ducătorii de stat indieni şi liu Mănescu ghirlandele de flori teniei sincere dintre popoarele
frumoase. Astfel, în primele 8 luni din sfîrşitul anului curent. In felul acesta Aurora Leonte şi Victoria Du- indian şi romîn.
acest an pe întreaga regiune au fost se va asigura participarea largă a Au participat tovarăşii Avram snitreseu ; „Ordinul Muncii“ cl. populaţie şi între oaspeţii de o- cu care indienii primesc pe oas
efectuate pesie 6 milioane de ore mun deputaţilor la întocmirea planului de. Bunaciu, vicepreşedinte al Con III tov. Elena Eorcea, Constanţa peţii de seamă. După adunarea cetăţenească,
că patriotică. In cadrul acţiunilor în siliului de Stat, Grigarc Gea- Dumitrescu, Iuliana Naco, Gher- noare şi locuitorii oraşului tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-
treprinse de sfaturile populare pentru organizare şi desfăşurare a întrecerii mănu, secretar*«! Consiliului de mănescu I. Kunsi, Eugen Tra- Au fost intonate imnurile de Dej, ion Gheorghe Maurer şi
patriotice. Stat, Aurel Duma, preşedintele fin, Delhi. Corneliu Mănescu, însoţiţi de
In anul 1947, Jawaharlal Ne- stat ale R..P. Romîne şi Repu primul ministru Nehru, au vi
înfrumuseţarea şi gospodărirea locali Parale! la comune vor avea 1oc adu Uniunii pentru Cultta’ă Fizică Pentru contribuţia adusă la blicii India. zitat Fortul Roşu.
tăţilor cetăţenii au participat în masă. nări pentru votarea lucrărilor din con şi Sport, Petre Pătraşcu, direc pregătirea iotufui feminin de hru a înălţat deasupra Fortului
Este concludent faptul că numai la fribuţia voluntară pe anul 1963. Pregă tor general al TAROM. scrimă în vederea competiţiilor steagul tricolor al Indiei inde Primarul oraşului Delhi a de
oraşe s-au efectuat peste 3,6 milioane firea şi desfăşurarea acestor adunări europene şi mondiale a fost în- pendente. Astăzi, pe turnurile
ore de muncă patriotică, revenind cjic trebuie să constituie o preocupare de Pentru rezultatele obţinlute şi mînai tov. A. Pelegrini, „Ordi acestei cetăţi medievale flutură
14 orc pe cap de locuitor. Lucrările în pentru abnegaţia de care au dat nul Muncii“ cl. IH-a» alături drapelele de stat ale Re
dovadă în anumite condiţii do
făptuite de cetăţeni sînt dintre cele mai seamă în aşa fel ca să fie atrase cele zbor a fost înmînat „Ordinul S-a înmînat, de asemenea, publicii India şi Republicii
importante. Aşa de exemplu s-au ame mai largi mase de cetăţeni. Muncii“ cl. I tov. Virgil Geor- „Medalia Muncii“ unui număr Populare Romîne.
najat peste 240.000 m.p. zone verzi şi gescu şi Nîcolae Angtoel; „Or de tovarăşi.
parcuri, Iar la alţM.850.000 m.p. de zone Pentru succesul acţiunilor de mun dinul Muncii“ cî. II tov. Borîs Banchetul o fe rii în cinstea oaspeţilor rom îni
verzi s-au efectuat lucrări de întreţi că patriotică întreprinse trebuie Ferderber, Emiîian Rotarii, Con Tovarăşul Avram Bunaciu a
nere. In cadrul acţiunilor întreprinse activizate toate formele muncii orga stantin Grivei şi Haralambie Si- felicitat călduros pe cei deco DELHI 18 (Agerpres). —¦ şedinţele Republicii India a ară rile altor popoare, integritatea
în întrecerea patriotică s-aif mai plan nizatorice de masă. Esfe necesar să sc raion; „Ordinul Muncii“ cl. Iii raţi, urîndu-le noi succese m ac Miercuri seara, preşedintele tat în continure: Dv, aţi depus teritorială, egalitatea, respectul
tat 80.000 bucăţi pomi ornamentali, pes acorde atenţie organizării şi întrunirii tov. Mircea Trandafir. Gh. Ma- tivitatea viitoare. Republicii India, dr. Sarvapaili toate eforturile şi aţi reuşit în- reciproc şi ajutorul reciproc.
te 20.000 buc. trandafiri şi peste 500.000 comitetelor de cetăţeni şi îndeosebi Ia nolaehe, Akigupfin Rodîna, Pe Radhakrishnan a oferjt un ban tr-o mare măsură să ridicaţi ni Sîntem astfel animaţi de obiec
buc. flori diferite. Acesfe lucrări au oraşe, a comitetelor de blocuri. tre Sfoian, Oh. Beju şi Constan în numele celor distinşi au chet în cinstea oaspeţilor ro- velul de trai al poporului dv. tive similare.
schimbat mult aspectul oraşelor. Pe mulţumit iVumitru Georgescu şi nhni. Agricultura dv. a realizat pro
multe străzi din Deva, Hunedoara, Mobilizând toate forţele şî folosind tin Constantin. Iozefina Şiefănescu. grese remarcabile, producţia dv. Am putut stabili cu dv. re
Or'ăştîe, Vulcan, Lupeni şi altele au cit mai judicios formele muncii orga Pentru contribuţia adusă Ia In cursul banchetului, preşe industrială a atins un nivel fără laţii culturale şi comerciale
apărut adevărate grădini, oraşele îmbră nizatorice de masă sfaturile populare (Agerpreş). dintele Indiei dr. S. Radhakrish- precedent, aţi lichidat analfa strînse. Dv. sînteţi printre pri
când o haină sărbătorească, tinerească. din regiunea noastră vor putea obţine, obţinerea titlului de c.amnioană nan şi preşedintele Consiliului betismul. Ne-a făcut o deosebită mele popoare care au dezvoltat
cu sprijinul maselor, rezultate cu mult mondială la handbal feminin în de Stat al R.P. Romîne, tovară plăcere să aflăm de la dv. că o industrie petrolieră în Europa
Şî la sate s-a efectuat un volum spo-< •mai bune ca pînă acum. Sînt toate şapte, c'u ocazia campionatului şul Gheorghe Gheorghiu-Dej au aţi introdus învăţămintul obli şi am obţinut din partea dv.
rit de lucrări în cadrul acţiunilor de condiţiile ca oraşele şi comunele noas rostit toasturi. gatoriu de opt ani pentru toţi ajutor pentru construirea rafi
muncă patriotică. Numai cîfeva exem tre să devină tot mai frumoase, mai Preşedintele Marii Adunări Naţionale, coniii şi chiar le distribuiţi ma năriei Gauhati. Ne-aţi acordat
ple sînt edificatoare. S-au curăţat şi bine gospodărite. Ştefan Voitec a orimit Vă exprim tuturor în numele nuale şcolare gratuite. Acestea un sprijin preţios. Tehnicienii
guvernului, al poporului şi al sînt obiective pe care ne stră (dv. au lucrat şi lucrează
pe deputatul englez Leslie Plummer meu personal cel mai călduros duim şi noi şă Ie atingem. la Jawalamukhi, Cambay, A-
salut de bun venit — a spus dr. dampur şi Gandhinagar. Stu
desfundat şanţuri pe o lungime de pesie IOSIF HAJDU Joi dttpă-amiază, preşedintele Marii ţului est-vesi. La întrevederea care a de Radhakrishnan. Ţările noastre Cîţiva indivizi lipsiţi de scru denţi ai noştri învaţă în ţara
245 hm., s-au reparat 280,5 km. dru Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a curs într-o atmosferă cordială, au luat sînt situate la mari distanţe pul, care vor să-şi atingă sco- dv., iar unii din studenţii dv. în
muri comunale, s-au plantat 250.000 şeful secţiei organizatorice primit la Palatul Marii Adunări Na parte acad. Andrei Oţetea, vice-preşe- una de alta, vorbim limbi dife ptirile lor reale sau imaginare vaţă la noi. Am avut de aseme
a Sfatului popular regional ţionale pe deputatul sir Leslie Plurmner, dinte al Grupului parlamentar romîn rite, avem obiceiuri şi tradiţii nea schimburi de delegaţii cul
vicepreşedinte al Comitetului parlamen pentru relaţii de prietenie Romînia-An- diferite. Ţările noastre sînt le prin folosirea forţei militare, turale, artişti din ţara dv. au
Hunedoara tar englez pentru promovarea comer glia, şi M. Ciobanu, preşedintele Came gate insă prin anumite idealuri
rei de Comerţ a R. P. Romîne. comune. Promovarea bunăstării vor să zădărnicească aceste mari venit la noi şi reprezentanţii ar
:äüK
popoarelor noastre şi împiedica Idealuri şi speranţe ale noastre, tei noastre s-au dus la rîndul
Jurnal d e a c t u a lit a t e
rea războiului sînt două mari a subliniat dr. Radhakrishnan. lor în ţara dv. Pe aceste căi am
Biblioteca raională din Brac! pat numeroşi oameni ai muncii Seri de poezie
a organizat recent Ia căminele din localităţile amintite, a pre obiective pe care le urmărim Războiul este duşmanul comun putut stabili cu dv. strînse re
culturale din satele Mesteacăn zentat multe din remarcabilele ® Zilele trecute, poeţii Maria Ba- U.R.C.M. a avut loc joi seara o în- împreună.
şi Ţărăţel un jurnal de actuali realizări obţinute de Uniunea nuş şi Gellu Naum, care se află în lîlnire a poeţilor Ion Brad, Al. Că al inti-egii omeniri şi noi trebuie laţii culturale şi economice, iar
tate pe tema „In lumea ştiinţei legiunea noastră, s-au întîlnit cu mi prariu, Ion Grînguleanu, Leonida Referindu-se la situaţia de
ş! tehnicii sovietice“. Această Sovietică pe tărîm ştiinţific şi nerii din Lupeni. Cu acest prilej Ma Neamţti, Ana Şoit şi Traían Fili- să căutăm să acţionăm împreu în cadrul recentului acord în
manifestare, la care au partici tehnic. ria Banuş şi Gellu Naum au citit frag mon, cu cititorii din localitate. Poe după eliberarea Romîniei, pre-
mente din lucrările lor. ţii au citit pentru cei prezenţi frag nă pentru ca războiul să fie cheiat exportăm minereu de
C. VASILESCU mente din creaţiile proprii.
corespondent ® La Deva, în sala clubului eliminat din această lume. Noi fier, importînd în schimb din
R eportajuS Zilei sintem de acord asupra anumi ţara dv. produse petroliere, uti
laj petrolier şi alte instalaţii.
tor principii fundamentale în
domeniul problemelor interna
S ă r b ă to a r e a c u le su lu i v iilo r ţionale : neamestecul in trebu- (Continuare în pag. 4-a)
rA sosit toamna şi o dată surite internaţionale, aceloraşi apoi, mai departe la Valea COMUNICAT
cu ca sărbătoarea culesului vii vinuri care, din 1957 şi pînă Călugărească cu cel mai bun
Prilej de bucurie... Recolta rea strugurilor din podgoriile regiunii este în lor. Pe cele peste 233.000 hec acum au obţinui în Franţa, I- „Muscat“ din Europa, pînă la In cea de-a doua decadă a asemenea, au participat: mare
toi. tare care formează imensul la lalia, Austria, Ungaria, Iugo Cotnari, care dă excelentul vin lunii octombrie, pe teritoriul
borator natural al podgoriilor slavia şi în alte ţări 350 de „Perla Moldovei". Urmează in de sud-est al Republicii Popu şal al Uniunii Sovietice, A. A.
romîneşli se strîng 1.400 de medalii de aur şi de argint. continuare podgoriile Huşului, lare Romîne, au avut loc aplica Greciko, comandantul suprem al
varietăţi de struguri. Recolta cu apreciatul „Bordeaux“ şi ţii militare la care, în baza pla Forţelor Armate Unite ale Sta
este cantitativ şi calitativ mai 17.000 de vagoane de stru în sfîrşit Murfatlarul cu „La nului de pregătire a Forţelor Ar
bună decît cea de anul trecui. guri au fost transformaţi ‘in crima Ovidii". Pretutindeni in mate ale statelor participante telor participante la Tratatul de
Muncitorii din gospodăriile a- vin numai în unităţile indu aceste bătrîne podgorii se în- la Tratatul de la Varşovia, au la Varşovia, general colonel Do-
gricole da stal şi colectiviştii striei alimentare. Comparativ tilnesc şi vii tinere, plantate luat parte unităţi de diferite
se străduiesc să adune la timp cu acelaşi interval din anul recent, rod al măsurilor luate arme din Forţele Armate ale brî Djurov, ministrul apărării
şi să valorifice din plin ro trecut, pînă în prezent s-a ob pentru îmbunătăţirea substan Republicii Populare Romîne, naţionale al Republicii Populare
dul viilor. In staţiunea viti ţinut o cantitate de vin mai ţială a viilor, pentru sporirea Uniunii Republicilor Sovietice Bulgaria, general colonei Ma
colă experimentală Argeş, la mare cu 4.000 de vagoane. în producţiei lor şi îmbunătăţi Socialiste şi Republicii Popu rian Spychalski, ministrul apă
G.A.S. Odobeşti, Piscu Sado- treprinderile „Vinalcool“ din rea calităţii vinurilor. Numai lare Bulgaria.
vei şi Nădejdea s-au cules, de Bucureşti, Constanţa şi Brăila în acest an au fost plantate rării naţionale al Republicii
pe unele suprafeţe, cile 15.000- au realizat prevederile planu cu viţă de vie circa S.000 ha. Aplicaţiile au fost conduse de Populare Polone, general colo
20.000 kg. struguri în medie lui anual de vinificare. In acelaşi timp au început ministrul Forţelor Armate ale nel Czinege Lajos, ministrul apă
la ha. pregătirile pentru plantarea Republicii Populare Romîne, ge rării naţionale al Republicii
Culesul strugurilor şi vini- în anul viilor a 11.300 ha. neral de armată Leontin Săla- Populare Ungare, precum şi de
Acum în podgoriile de la ficarea continuă să se desfă (cu 3.000 ha. mai mult decît jan. legaţii militare din partea ce
Cotnari şi Murfatlar, la Dră- şoare în nota sărbătorească, media anilor 1959—1962). Pen
găşani sau pe Tîrnave este tradiţională. Dacă vrem să-i tru a se obţine struguri şi vin La aplicaţii au asistat: Ni- lorlalte state participante la
o adevărată sărbătoare a mun vedem la lucru pe culegători colae Ceauşescu, membru al Bi Tratatul de la Varşovia.
cii rodnice. Struguri cu boabe va trebui să străbatem coli de cea mai bună calitate se roului Politic ai C.C. al P.M.R.,
de culoarea chihlimbarului şi nele însorite ale dealurilor sub secretar al C.C. al P.M.R., Chi- Aplicaţiile au demonstrat
a rubinului din cele mai fe carpatice pe o lungime de extind în primul rlnd¦podgo vu Stoica, membru al Biroului buna pregătire a trupelor, co
lurite sorturi — Muscat, Coar 800 km. Pornind din Tran Politic al C.C. al P.M.R., secre mandanţilor şi statelor majore
nă, Tămîioasă, Galbenă, Fe silvania, de pe Valea Tîrna- riile unda se produc cele mai tar al C.C. al P.M.R., Alexandru şi capacitatea lor de a efectua
velor, la Mediaş — locul de Drăghici, membru al Biroului acţiuni comune In vederea înde
teasca, Căbernel, Otonel aduşi naştere al vinurilor care au alese vinuri: Murfatlar, Cot Politic al C.C. al P.M.R., vice plinirii sarcinilor de luptă tra
primit multe medalii de aur preşedinte al Consiliului de Mi
la centrele de vinificaţie îşi în ultimii ani — vom ajunge nari, Odobeşti. Pînă în 1965, niştri, ministrul afacerilor In sate. Ele au contribuit la adînci-
în podgoriile de la Alba Iti- terne aî Republicii Populare Ro rea trainicelor legături frăţeşti
încep metamorfoza. Se naşte lia, Rodna, Minis, apoi la Dru- suprafaţa cultivată cu viţă de mîne, şi Gaston Marin, vicepre de nezdruncinat dintre armatele
găşani cu renumitul lor „Sau- şedinte al Consiliului de Miniş ţărilor socialiste participante
vinul. Si tot acum se pregă vignon“ cunoscut drept anul vie urmează să crească la ia Tratatul de la Varşovia.
tri al Republicii Populare Ro
tesc şi condiţiile care să asi din cele mai bune din lume; 300.000 ha., iar producţia a- Aplicaţiile s-au încheiat prin-
mîne şl preşedinte al C.S.P. De tr-o paradă militară, la care au
gure noi succese răsunătoare nuală de struguri la 1.400.000 luat parte unităţi ale Forţelor
de tone.
vinurilor romîneşli la concur- Armate ale R.P. Romîne, Unîu-
GH. BRATESCU nii Republicilor Sovietice Socia
redactor Agerpres
liste şi Republicii Populare Bul
garia.
