Page 53 - 1962-10

PAO. 2
g j gggs
0 . A. C .
VALEA
P o s ib illf ă f iGEO A G I U LU I“
/n cursul acestui an gospodăriile agricole colective din
satele Geoagiu fi Gelmar s-au unit intr-o singură tini'•>
tate economică, sporindu-fi astfel posibilităţile de creş­
tere a puterii economice fi de ridicare a nivelului de
trai al colectiviştilor. Pentru a înfăţişa cititorilor noştri deschis în faţa gospodăriei
unele aspecte din experienţa pozitivă a acestei gospodă­
rii ne-am adresat unor tovarăşi din consiliul de con­
@ k iz ă
Organizaţiile de partid din G.A.®,
„Valea Geoagiului“ (cele 2 organiza­
ţii de bază nu s-au unificat încă), pun
în centrul activităţii lor, preocuparea
ca gospodăria să devină o unitate eco­
nomică tot mai puternică şl mai bine
organizată.
O mare atenţie acordă organizaţiile
de bază dezvoltării în perspectivă a gos­
podăriei, orientării consiliului de con­
ducere şi iuturor colectiviştilor spre dez- cinile planului de perspectivă al gos­
voltarea acelor ramuri pentru care exis­
tă condiţii faovrabile, mobilizării colec­
tiviştilor la înfăptuirea unor sarcini tot
mai mari pe măsura noilor posibilităţi
cc se creează şl a cerinţelor sporite.
Iată de exemplu, cum a contribuit or­
ganizaţia de bază din G.A.Q. Geoagiu
la stabilirea unui plan de producţie bine
chibzuit pentru anul în curs. Biroul or­
ganizaţiei de bază s-a îngrijit ca Îna­
inte de a se pune în dezbaterea colec­
tiviştilor, proiectul planului de produc­
ţie, să fie supus discuţiei comuniştilor,
care reprezintă forţa cSa mai înainta­
tă din gospodărie. Dezbătînd cu răspun­
dere fiecare punct din proiectul de
plan, ei i-au adus serioase îmbunătă­
ţiri. Gomunfştii att propus printre al­
tele oa o par'e din terenurile în pantă,
slab productive, de pe dealurile dinspre
Homorod, să fie plantate cu pomi fruc-
tiferf, far altă parte din aceste terenuri
să fie cultivate cu alac, o plantă folo­
sită în partea locului la furajarea ani­
malelor. In proiectul de plan se pre­
văzuse iniţial să se reducă suprafeţele
cultivate cu grîu. Organizaţia de bază
n-a fost însă de acord cu aceasta. Ea
a demonstrat colectiviştilor pe bază de
fapte convingătoare că este în intere­
sul lor să se însămînţeze cu grîu în­
treaga suprafaţă cultivată în anii pre­
cedenţi şi să se ia în acelaşi timp mă­
suri pentru sporirea producţiei la hec­
tar. Comuniştii au propus de aseme­
nea' ca oile gospodăriei să fie folo­
site în mod raţional pentru' îngrăşaren
terenului prin iîrlirî. Toate aceste îm­
bunătăţiri aduse planului de producţie
au fost aprobate de adunarea generală
a colectiviştilor.
Organizaţia de bază s-a îngrijit că
în adunările generale şi în şedinţele de
birou să se analizeze cu regularitate
problemele esenţiale privind activita­
tea gospodăriei. Una din problemele
dezbătute în acest an a fost dezvolta­
rea pomlculturii. Se ştie ce condiţii fa­
vorabile există la Geoagiu pentru dez­ pare pentru creşterea păsărilor. Orga­
-sm -
Ursa dirs cele mai importante
cerinţe
Organizarea cît
mai bună a muncii
în brigăzi şi echi­
pe este una din
iele mai importan­
ţe cerinţe caro se
pun în activitatea
gospodăriei colec­
tive.
Cum se respectă
această cerinţă în
brigada noastră?
Brigada este for­
mată din 134 co­
lectivişti împărţiţi
îrt patru echipe şi
are în grija sa 250
'ha. teren. La re­
partizarea oameni­
lor, noi am ţinut
seama pe cît a fost posibil ca în fie­
care echipă să fie colectivişti care lo­
cuiesc pe aceeaşi uliţă sau cartier şi
care se cunosc bine intre ei. Desem­ aplicării regulilor agrotehnicii. Pe to­
narea şefilor de echipe s-a făcut cu
eonsimţămîntul colectiviştilor din rîn-
dul celor mai buni şi mai harnici
’dintre ei.
Ca să cunoaştem din timp ce avem
de făcut pentru a putea organiza bine
munca in brigadă şi a mobiliza oa­
menii la lucru, activitatea brigăzii se
desfăşoară pe baza planurilor de mun­
că săptămînale. In fiecare seară, bri­
gadierul se întîlncşte la sediul gos­
podăriei cu preşedintele şi cu inginerul
pentru analizarea muncii desfăşurate
în timpul zilei şi transmiterea sarci­
nilor concrete ce revin brigăzii în
ziua următoare. Cu şefii de echipe eu
mă întîlnesc în fiecare zi la ora 5,30-
6,00 dimineaţa. La aceste întîlniri îi
informez asupra sarcinilor ce le re­
vin în cursul zilei. Tot cu această
ocazie îi pun la curent cu sarcinile
mai importante pentru ziua următoa­
re, pentru a putea la rîndul lor să
transmită aceste sarcini colectiviştilor.
Pe baza hotaririi adunării generale,
după sfîrşitul zilei de lucru fiecare
colectivist este informat de rezultate­
le muncii sale şi i se arată cu cît a
fost pontat pentru munca efectuată în
cursul zilei.
Asigurînd cunoaşterea de către fie­
care colectivist a sarcinilor concrete
pe care le are ’de îndeplinit, noi am
reuşit să avem în brigadă o bună
participare la muncă, ceea ce ne-a
permis să efectuăm la timp lucrările,
’de trişămtnţŞri, Întreţinere şi recolta*
re, Gejj rm . mare pârie a
D u p ă u n ire a a d o u ă g o s p o d ă rii colective
sporite—p e r s p e c t iv e
i müffiMwni
ducere, brigadieri, Colectivişti fruntaşi etc. cu întrebă­
rile: „Cum reuşiţi să folosiţi mai bine pămîntul şi ce­
lelalte mijloace de producţie „Cum vă preocupaţi de
întărirea proprietăţii obşteşti „Ce perspective s-au
In pagina de faţă publicăm o parte din răspunsu­
rile primite, la aceste. întrebări.
f ia
voltarea culturii pomilor fructiferi. Lăr­ nizaţia de bază n-a stat nepăsătoaro
girea acestei ramuri deschide mari per­ faţă de această situaţie. Analizînd acti­
spective gospodăriei colective. Biroul vitatea în sectorul zootehnic, ea a scos
organizaţiei de bază a pregătit minu­ în evidenţă avantajele mari pe care le
ţios adunarea în care şi-a propus să pot obţine colectiviştii nu numai prin
analizeze această problemă. Pe baza creşterea bovinelor, porcinelor şi ovine­
studiilor făcute anterior, cu ajutorul lor, ci şi prin creşterea păsărilor, pentru pentru folosirea te­
specialiştilor şi a consultării celor mai care gospodăria are condiţii foarte bune.
©a urmare, anul acesta s-au procurat
buni pomicuitori din rîndul colectivişti­ 2.700 pui din care s-au reţinut 600 pă­
lor, ea a analizat cum se realizează sar­ sări matcă.
podăriei în această direcţie. Gombătînd In actuala campanie agricolă, orga­
tendinţa de a se face plantări mai mult nizaţia de bază şi-a mobilizat toate
primăvara, organizaţia de bază a indi­ forţele pentru strîngerea la timp şi
cat că aceste plantări să se facă toam­ fără pierderi a recoltei şi executarea
na şi a îndrumat consiliul de conducere la timp a lucrărilor de însămînţări.
Organizaţia de partid cere operativ
\ --Í , i preşedintelui gospodăriei, brigadierilor,
şefilor de echipe, rapoarte şi informări
Wmmm msmmmmm în legătură cu felul în care se înde­
plinesc sarcinile prevăzute în planul
al gospodăriei să ia măsuri pentru ă comun de măsuri politice şi organiza­
se pregăti gropile din timp, nu în ul­ torice pentru această campanie. Re­
timul moment cînd se pot ivi şi alte lu­ zultatele vorbesc de la sine. Recolta
crări urgente care ar putea îngreuna s-a strins la termenele stabilite, iar
efectuarea ia fitnp a plantărilor. lucrările de însămînţări se află în-
tr-un stadiu avansat.
Sesizînd că anul trecut gospodăria a
întîmpinat greutăţi din lipsa oameni­ Organizaţia de partid din gospodărie
lor specializaţi la altoire, organizaţia se preocupă cu răspundere şi de alte pro­
de partid a propus să se organizeze în bleme cum sînt folosirea raţională a
gospodărie un curs pentru pregătirea pămîritului, extinderea mecanizării lu­
cadrelor necesare în această direcţie. crărilor etc. Ga urmare a preocupării
Prin aplicarea în viaţă a acestei pro­ organizaţiei de partid, volumul lucrări­
puneri, s-a reuşit ca lucrările de altoi­ lor executate mecanizat a crescut
re să se execute Ia timp, ceea ce a per­ anUl acesta la 60 la sută faţă de 40
mis gospodăriei să realizeze în primă­ la sută cît era în anii treouţi.
vara trecută un venit de 480.000 Iei
prin valorificarea butaşilor altoiţi de Folosind mijloacele care-i stau la
viţă de vie. îndemînă — agitatorii, staţia de ra-
dioficare, agitaţia vizuală — organiza­
Organizaţia de bază manifestă o ţia de partid popularizează larg ve­
grijă deosebită pentru dezvoltarea sec­ niturile realizate în sectoarele zooteh­
torului zootehnic. Ea a acordat atenţie nic, pomicol, legumicol pentru a mări
nu numai fermelor de animale mari, interesul colectiviştilor în direcţia dez­
ci şi dezvoltării creşterii păsărilor. De voltării acestor sectoare.
pildă, conducerea gospodăriei din anii Experienţa organizaţiei de bază în
conducerea gospodăriei se îmbogăţeşte
1960—1961 nu manifesta nici o preocu­ mereu. Pe baza acestei experienţe ea va
trebui să ridice mereu nivelul muncii
politice, s ă ; se orienteze operativ de
fiecare dată asupra celor mai esenţiale
probleme, să se ocupe cu competentă
şi de problemele privind organizarea
şi retribuirea muncii, să folosească în
mai mare măsură mijloacele muncii
politice pentru ridicarea conştiinţei so­
cialiste a colectiviştilor.
GH. SĂBĂU
secretarul comitetului comunal
de partid
tilor participă cu
drag la muncă, îşi
dau lot interesul
pentru a face lu­
crări de calitate.
'Aş vrea să dau în
această privinţă
numai cîteva exem­
ple. Echipa I-a,
condusă de tov.
Silvia Zerbea, şi e-
chipa a W -a, con­
dusă de tov. Maria
Mădean, au avut în
cursul acestui an o
foarte bună partici­
pare la muncă. Pe­
sta 90 la sută din
membrii acestor e-
chipe au partici­
pat în permanenţă efectiv la muncă,
executînd numai lucrări de cea mai
bună calitate, acordînd toată atenţia
tul cultivat cu porumb 5.000 s-au a- Obţinerea de recolte tot mai bogate
plicat trei praşile manuale şi patru şi sporirea producţiei animaliere au fă­
praşile mecanice. Producţia de 5.665 cut ca veniturile băneşti ale gospodă­
kg. obţinută la hectar arată că aco­ riei să crească an de an, ajungînd în
lo unde se fac lucrări de calitate, anul trecut la 951.955 lei, iar anul aces­
unde se aplică întregul complex de re­ ta, după unificare, la 2.167.672 lei.
guli agrotehnice, se obţin rezultate bune.
In condiţiile gospodăriei noastre, o
O producţie bună am obţinut şi pe sursă importantă de venituri o consti­
lotul de 82 ha. cultivat cu grîu, lu­ tuie dezvoltarea ramurilor pomiviticolă.
crat de brigada noastră. Cum am reu­ S parte însemnată din pămîntul gospo­
şit să obţinem o producţie medie de dăriei este impropriu culturii cerealelor.
1985 kg. la ha. pe această suprafaţă? Suprafeţele de teren de pe versantele
încă din toamna anului trecut am cău­ dealurilor expuse' Ia soare, clima şi
tat ca terenul să fie cît mai bine substanţele din sol oferă condiţii mi­
pregătit pentru insănnînţat. S-a apli­ nunate pentru cultura unui mare număr
cat întreaga cantitate de îngrăşăminte de soiuri şi varietăţi de pomi fructiferi
naturale prevăzută, arătura s-a făcut şi a viţei de vie' pentru struguri de
la 28-30 cm. adîncime, sămînţa din masă.
soiurile Ponca, Scorospelka şi Bezos­
taia a fost tratată, iar însămînţările Ţăranii din Geoagiu au manifestat
s-au făcut la densitatea indicată de şi în trecut mult interes pentru pomi­
inginerul agronom şi la timpul stabi­ cultură. Atunci însă ci nu aveau posi­
lit. In primăvară, cînd timpul a per­ bilităţile şi avantajele pe care Ie oferă
mis, întreaga suprafaţă cultivată cu munca în comun în marea gospodărie
grîu a fost grăpată, iar atunci cînd colectivă, Ie lipsea îndrumarea ştiinţi­
au început să apară buruieni, s-a tre­ fică. Gele circa 60 ha. de livezi de care
cut la plivit. dispune gospodăria, su fost planfafe
răzleţ, mai mult cu pomi din soiuri
Aş putea spune că toţi colectiviştii inferioare, ‘îndeosebi pruni, aşa cum
noştri pun mult suflet în muncă. tfin se pricepeau ţăranii, în condiţiile gos­
să evidenţiez însă în mod deosebit pe podăriei individuale.
tovarăşii Ilie Oancea, 'Andrei Oan-
cea, Simion Mădean, Eronim Cosma Chiar şi în această situaţie noi am
şi Ana Clonţa care au înregistrat putut să demonstrăm practic că pomi­
cea mai bună participare la lucru şi cultura ne permite să asigurăm o valo­
au muncit cu tragere de inimă pentru rificare superioară a terenurilor, puţind
îndeplinirea sarcinilor încredinţate. să devină cea mai Importantă sursă
de venituri băneşti a gospodăriei.
IO AN CINDEA
brigadier De pe 6 suprafaţă de 1,5 ha., plan-
imumvi übzmumTJiWi
Folosirea c it mai chibzuită
a pămiîituSui — preocupare
de seamă
Gospodăria noas­
tră dispune de 1.850
ha. teren. In urma
unificării gospodă­
riei colective din
Geoagiu cu cea din
Gelmar s-au creat
condiţii mai bune
renurilor proprii
culturii cerealelor,
pentru dezvoltarea
legumicultura, po­
micultura, pentru
creşterea animale­
lor şi păsărilor. Pe
baza acestor studii,
de pildă, în planul
de dezvoltare a
gospodăriei s-a pre­
văzut ca în următo­
rii 2-3 ani suprafa­
ţa plantată în masiv cu pomi jruchferi
să crească de la 85 ha. la 200 ha.,
suprafaţa cu vie — de la 10 ha. la
50 ha., iar suprafaţa legumicolă — de
la 15 ha. la 32 ha. De asemenea, su­
prafaţa irigată va creşte de la 5 ha.
la 32 ha.
In condiţiile gospodăriei noastre, o
mare importanţă o au lucrurile de
combatere a eroziunii şi de îmbună­
tăţire a fertilităţii solului. Una din
măsurile luate in această privinţă este
efectuarea arăturilor pe terenurile in
pantă pe curbe de nivel. In felul a-
cesta se evită spălarea substanţelor
organice şi a humusului din sol, se
înlătură eroziunea. An de an, s-a a-
cordat o atenţie mai mare curăţirii
arboretului dăunător şi îngrăşării te­
renurilor. Prin mobilizarea colectivişti­ ha.
lor la munci patriotice pentru exe­
cutarea unor astfel de lucrări, au fost
curăţate, îngrăşate şi redate păşuna-
tidui 75 ha. care erau complet nepro­
ductive.
Ca urmare a muncii de lămurire
dusă de comunişti şi de consilhd de
conducere, colectiviştii înţeleg mai bi­
ne rostul folosirii îngrăşămintelor.
Brigăzile, care au în primire atît te­
renuri de şes cît şi terenuri în pan­
tă, se ocupă de îngrăşarea porţiuni­
lor slab productive prin toate mijloa­
cele : organizarea conveerelor verzi,
aplicarea îngrăşămintelor organice
şi minerale, tîrlirea etc. In pri­
măvara acestui an întreaga can­
titate de gunoi de grajd provenită
din sectorul zootehnic al gospodăriei
a fost transportată pe cbnp, îndeosebi
pe loturile de pe care se urmăreşte
De ce ne-am propus să extindem
plantările de pomi şi vii
fată cu meri Ionathan, am obţinut anul
trecut un venit de 35.000 lei. Dar aceas­
ta nu exprimă totul. După cum arată
calculele, pe terenurile de deal ale gos­
podăriei, de pe un hectar cultivat cu
grîu, pentru care se consumă 15 zile-
muncă, veniturile se ridică în cel mai
bun caz Ia 2.000—2.500 lei. De pe un
hectar de livadă pe rod, pentru care se
consumă anual 22—23 zile-muncă, se
poate obţine o recoltă de 4-5 vagoane
de fructe care aduce un venit de
40-50.000 lei.
Cum se obţin prin extinderea livezi­
lor venituri mari cu cheltuieli reduse?
Romii necesită relativ puţine lucrări
de îngrijire. F.i cer cheltuieli mai mari
doar în primii 3—4 ani cînd se execută
lucrările de amenajare a terenului, de
plantare, tăierile pentru formarea co­
roanei, întreţinerea solului şi comba­
terea bolilor si dăunătorilor. După in­
trarea pomilor în rod, ei nu mai sînt
atît de pretenţioşi la întreţinere, fiind
necesară doar agrotehnica solului, stro­
pirile şi recoltarea fructelor. Iată de
ce ne-am propus să dezvoltăm rapid
acest sector. La îndemnul organizaţiei
de partid, gospodăria, pe baza Identi­
ficării terenurilor improprii culturilor
să se obţină o pro­
ducţie de 5.000 kg.
porumb lă ha. La
fel, întregul prisos devine o unitate economică tot mai pu­
de gunoi de grajd
din gospodăriile
personale ale co­
lectiviştilor a fost ţămintele desprinse dîn Sesiunea extra­
transportat pa ctrhp. ordinară a Marii Adunări Naţionale
Rezultatele s-an
văzut. Producţia
medie de grîu pe
gospodărie a fost
de 1.600 kg. la hec­ muncesc laolaltă 1.850 ha. teren. Fon­
tar. Menţionez că
in condiţiile solu­
lui de la Geoagiu
această producţie
n-a fost niciodată
mai mare de 1.400
kg. la ha.
O grijă din ce în ce mai mare se
acordă folosirii seminţelor din soiuri­
le de mare productivitate. Anul acesta
s-au introdus experimental patru so­
iuri de grîu : Ponca, Scorospelka 3,
Harach şi Bezostaia IV. La porumb
se experimentează sămînţa dublu hi­
bridă 103 şi 203. Colectiviştii s-au
convins „pe viu“ ce înseamnă să fo­
loseşti sămînţa superioară din soiu­
rile de înaltă productivitate. Pe lotu­
rile demonstrative cultivate cit grîu din
soiurile Ponca şi Scorospelka s-au ob­
ţinut producţii de 3.700 — 4.000 kg. la
In acest an colectiviştii s-au convins
tot mai mult şi de importanţa apli­
cării regulilor agrotehnice. Cu toate
condiţiile nefavorabile din acest an,
pe suprafaţa de 10 ha. cultivate cu
porumb pentru 5.000 kg. la ha. la
brigada din Gelmar, unde s-au aplicat
cu stricteţe măsurile agrotehnice in­
dicate, s-a obţinut o producţie de 5,280
kg. boabe la hectar. La cultura Ai
grîu, de pe o suprafaţă de 20 ha.
cultivată cu grîu din soiul Ponca bri­
gada condusa de tovarăşa Elenă IIo-
morodean, care a respectat regulile
agrotehnice privitoare la pregătirea
terenului şi seminţei, executarea lu­
crărilor de însămînţare, efectuarea la
timp a lucrurilor de întreţinere şi
recoltare, a obţinut o producţie me­
die de 2.860 kg. la ha. De aseme­
nea, brigada condusă da tovarăşa Eli-
sabeta Bozeşan, aplicînd cu conştiin­
ciozitate regulile agrotehnice a obţi­
nut de pe suprafaţa de 10 ha. culti­
vată cu grîu Scorospelka, o producţie
de 2.730 kg. grîu la lia.
Ing. IOAN GHEORGHIU
agricole, a stabilit suprafeţele care ur­
mează sâ fie plantate cu pomi fructi­
feri. Pînâ în anul 1965 se vor planta
peste 115 ha. cu meri, caişi, piersici şi
nuci.
@înd livada va ajunge la 150 ha.
— şi aceasta este suprafaţa spre care
tindem — gospodăria va realiza din
sectorul pomicol un venit de circa
3.000.000 Iei anual.
TZmS3$& 2S3BX& >&
mai
obştească — baza
d ezvoltării econom ice
a gospodăriei
©înd a luat fiinţă, în anul 1953, gos­ gospodărie o constituie creşterea ani-
podăria agricolă colectivă din Geoagiu
avea în proprietate obştească 41 ha. As­
tăzi, gospodăria noastră este mare şi
ternică. Din anul 1959 ea cuprinde în­
tregul sat, iar în iulie 1962, aplicînd
în viaţă indicaţiile partidului şi învă­
consacrată încheierii colectivizării agri­
culturii, ea s-a unificat cu gospodăria
agricolă colectivă din satul vecin, Gel­
mar. Gele 592 familii din cele două
safe, unite în gospodăria agricolă co­
lectivă „Valea Geoagiului“, sfăpînesc şi
dul de bază al gospodărie! se ridică
acum Ia peste 2.000.000 lei.
Din experienţa gospodăriilor ag.ico
Ie fruntaşe, precum şi din propria noa
stră experienţă, ne-ara convins că bu
năstarea colectiviştilor, veniturile gos­
podăriei colective
oresc pe măsură
ce creşte puterea
economică a gos­
podăriei, iar aceas­
ta creşte pe mă­
sura dezvoltării pro­
prietăţii obşteşti.
Prin eforturile u-
nite ale colectivişti­
lor, gospodăria şi-a
construit în ultimii
ani patru grajduri
a cîfe 100 capete
vite mari, o mater­
nitate pentru 60 de
scroafe, iar în pre­
zent are în construc­
ţie o îngraş ătoric cu
o capacitate de 200
porci, şi un nou
grajd de 100 capete
animale mari care urmează 3ă fie dat
în folosinţă pînâ la sfîrşitul acestui an.
Atn construit de asemenea o magazie
cu o capacitate de 60 de vâgoane cerea­
le la Gelmar; o altă .magazie de 120
vagoane este în curs de construcţie Ia
Geoagiu. Gospodăria posedă un auto­
camion, 6 moară cU ciocane, un selector
şi alte utilaje. Consiliul de conducere,
colectiviştii, se străduiesc să facă to­
tul cu chibzuială, cu cheltuieli cît mai
puţine.. însăşi viaţa ne cere şi în acelaşi
timp ne învaţă să fim buni gospodari.
De pildă, grajdul cu o capacitate de
100 capete de vite, pe care l-am con­
struit în anii 1959—1960, a costat
360.000 Iei. Este adevărat că pe atunci
nu aveam prea multă experienţă, dar
nu ne-a .iertat nimeni pentru aceasta.
Fostul consiliu de conducere, cari s-a
mulţumit să plătească fotul cu bani, a
fost aspru criticat, chiar de către co­
lectivişti, pCnfru lipsa de spirit gospo­
dăresc. La construcţia următorului tracte încheiate cu statul. Pentru anul
grajd, s-a ţinut cont de aceasta. Orga­ acesta', gospodăria a contractat 7,5 va­
nizaţia de partid din gospodărie a mo-, goane grîu, 7,5 tone carne de vacă, 8.5
bîlizăf pe colectivişti să producă- ei tone carnS de porc, un număr însem­
înşişi varul, folosind posibilităţile lo­ nat de miei, oî, păsări etc. De aseme­
cale existente. Fundaţia s-a făcut din nea, s-au contractat 114 tone legume
piatră şi beton, cconoffifsfndu-se o în­ şi zarzavaturi, 6 vagoane fructe. 180.000
semnată cantitate de ciment. Cărămida vi{e altoite etc. Din aceste livrări, gos­
s-a produs în gospodărie, materialul
lemnos s-a procurat pe plan local. Noul
grajd a costat, astfel, cu circa 100.000
lei mal puţin. Prin folosirea mai de­
plină a resurselor locale, grajdul care
se află acum în construcţie va costa
sub 200.000 Iei.
> O sursă de mari venituri băneşti în
/-**<•*•“*
Anul acesta pepiniera de viţă
(deşi nu ocupă decit 4 ha.) va
aduce colectiviştilor din Geoa­
giu venituri de peste 500.000
lei. Nu-i deci de mirare că în
anul 1963, potrivit planului de
producţie, ea va fi extinsă la
10 ha.
IM FOTO : Un grup de co­
lectiviste executînd lucrări de
sortare a viţelor.
u / ul/w / <__' «¦-, >
saasaasaBH ESsosBBe
Colectiviştii sînt hotărîţi să dea via­
ţă acestui plan, Ghiar în anul curent
se vor planta 40 ha. cu piersici. Raio-
riarca celorlalte soiuri de pomi va fi
făcută în aşa fel îneît gospodăria să
poată recolta şi valorifica fructe o
perioadă cit mai îndelungată din an.
Acordînd atenţia cuvenită înfăptui­
rii acestor planuri, noi ne preocupăm
îndeaproape de folosirea cît mai bună
a fondului pomicol existent.. Ne stră­
duim ca cele 60 de ha. livadă Să fie
muncite în aşa fel îneît să aducă an
de an recolte bogate de fructe. In li­
vada pomicolă, lucrează o echipă de co­
lectivişti care în iarna trecută au urmat
cursurile cercului de pomicultură al în-
văţămînfului agrotehnic. Membrii echi­
pei au în primire utilajele necesare pen­
tru asigurarea transportului îngrăşă­
mintelor şf a apei pentru soluţiile ne­
cesare stropirilor precum şi uneltele de
muncă necesare în livadă. Colectivişti
cum sînt tovarăşii loan Berian, Avram
Borza, VaJeria Zaharie, Valeria Borza
şi alţii, depun mult interes în executa­
rea lucrărilor din livadă, participă re­
gulat fa muncă, execută lucrări de cea
mai bună calitate.
Vreau să_ arăt că în drzvgjţarea
Nr. 2431
SargI
majelor. Gospodăria are în prezent
535 bovine din care 176 vaci cu lapte
şi 248 viţele, peste 350 porcine, peste
1.000 ovine, circa 1.800 de păsări. Ceea
ce caracterizează sectorul zootehnic în
gospodăria noastră este creşterea lui
rapidă. Anul acesta, efeotivul de anima­
le mari este dublu faţă de 1960. Pentru
a realiza acest lucru noi ne-ara stră­
duit să folosim cît mai judicios cre­
ditele acordate de stat pentru cumpă-i
rări de animale. Am hotărît să nu in-//
vestim banii în vaci mari, ci să cum­
părăm îndeosebi tineret Din cei 130.000
iei acordaţi anul acesta drept credit,
am procurat 84 viţele şî doar un nu­
măr mic de vaci. De asemenea, din
producţia proprie am reţinut pentru
prăsilă toate viţelete corespunzătoare.
In preOCupârea noastră pentru întă­
rirea economică a gospodăriei am ţinut
seama şi de alţi factori. Udul din aceşti
factori este folosirea
chibzuită a fondu­
lui de zile-rauncă.
In anii trecuţi, în
gospodărie exista 6-
biceiul prost şi dău­
nător, care atrăgea
după Sine cheltuieli
mari, de a se folosi
în anumite perioa­
de braţe de muncă
străine. De aseme­
nea, nu se respec­
tau cu stricteţe nor­
mele stabilite pen­
tru anumite lucrări
ceea ce făcea ca să
se irosească un
mare număr de zlle-
muncă, ducînd Ia
micşorarea Valorii
. zilei-mundă pe în­
treaga gospodărie. Gonsiiiul de condu­
cere a pus capăt acestor stări de Iu-
e ra Folosirea braţelor de muncă sirâî-
ne a fost complet lichidată printr-o mai
bună mobifizare a colectiviştilor la lu­
cru.Totodată, s-au luat măsuri pen­
tru aplicarea strictă a normelor. Pen­
tru a împiedica umflarea numărului
zilelor-muncă ne-am preocupat ca Ia
toate culturile lucrările de întreţinere
să se facă la timp, evitîndu-se astfel
muncile suplimentare..e-m uinur:
Un factor important pentru creşte­
rea veniturilor băneşti, deci şi a pro­
prietăţii obşteşti a gospodăriei colec­
tive şl în acelaşi timp al consolidării
ei economice — este creşterea conti­
nuă a cantităţilor de produse agricole
marfă. Sub îndrumarea organizaţiei de
partid, s-au luat măsuri ca după asigu­
rarea nevoilor fondului statutar şî ale
colectiviştilor, să se valorifice întregul
disponibil de produse, pe bază de con­
podăria va realiza' un venit de circa
1.200.000 Iei, reprezentînd peste 50 Ia
sută din totalul veniturilor sale bă­
neşti.
Realizarea de venituri băneşti cit
mai mari ne dă posibilitatea să plătim
avansuri în bani, să creăm noi şi noi
condiţii pentru dezvoltarea ramurilor
aducătoare de mari venituri. Bazaţi pe
aceasta, noi vom executa în următorii
doi-trei ani, importante lucrări de in­
vestiţii pentru extinderea livezilor de
pomi fructiferi şi vii, vom dezvolta gră-j
dina de legume şi vom extinde sistemul
de irigaţii, vom construi noi adăposturi
pentru animale, remize, magazii, ate­
liere etc., vom spori simţitor numărul
de animale şi păsări.
AURBIi PERA
preşedinte
torului pomicol, gospodăria se bucui
din plin de sprijinul caliiiCat acord,
de Staţiunea experimentală pomico
Geoagiu. Un cercetător de Ia staţiun
tovarăşul Nicolae Meza, a condus
cui de pomicultură din gospodărie,
drele din staţiune, precum şi ele-
şcolii de maiştri, au arătat practic c
lectiviştilor din echipa pomicolă, în tir
pul lucrărilor, cura trebuie să se exec
te diferite operaţiuni c a : plantare
tăierea, ciupirea, întreţinerea solul
din livezi etc. De asemenea, servici
de protecţia plantelor din cadrul st
[!unii anunţă gospodăria atunci cînd
ivesc pericole cum sînt acelea ale atac
rilor de boli sau dăunători, gospodar
putînd astfel să ia Ia timp măsuri e
ciente pentru combaterea lor. Un ajut
însemnat a primit gospodăria din pa
tea staţiunii şl prin livrarea de căi
aceasta, a materialului sădifor de c
iifate superioară. De mare folos
esfe în munca noastră experienţa înai
tată dobînefită în urma cercetării
care se fac în staţiune. Colectivi?
care lucrează- în sectorul pomicol
vizitat în repetate rîndurî livezile sf
ţîunii experimentale, au urmărit cc
se execută aici diferite lucrări, au pe
ficipat la consfătuirile organizate
cadrul staţiunii cu pomicultorii d
regiune
Aurei] doba
tehnician.