Page 54 - 1962-10
P. 54
Wr. m i r 'r"rrr. SOCIALISMULUI PAG. 8
i.f-iifn:w u«3'.i!CT!inT»iM'MTn.M'j.'iaMjm'r? g rit- •;------ !gr ^gn-naiaaEHiefl^tm faB
Adan ări de dare de seamă şi alegeri FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC: <UN JOC FRUMOS, ATRACTIV Şl CU MARI POSIBILITĂŢI'
ta organizaţiile de partid ^ DE C8ŞTIG
P ro d u s e ti© pam ISicafle „Flăcări şi flori“ (Copilăria Sos Ivan) PRONOSPORT
ii® s®réim®emae v a ria t© Filmul „Flăcă UlSlUI NUMĂR MAI MARE DE VARIANTE DEPUSE II CO-1
ri şi flori“ (Co 'RESPUNDE UN NUMĂR SPORIT DE ŞANSE DE CIŞTIG.
ş l d© isassiă c a lita te
pilăria lui I- ;g || , ţ^/vvw vvv
van), o produc
Suita îndrumarea organizaţiei nalizat periodic problemele osie ţie a studioului I ŞCOALA T E M DE HIDH8TEWI1CÉ
de partid, colectivul de muncă mai importante ale producţiei, „Mosfilm“, ru S»I METE0R0L00IE DE2 â i !1 ARAD.
al fabricii de pline din Hune activitatea concretă a membrilor
doara luiptă pentru tr-aducerea şi candidaţilor de partid. In cu lează; astăzi în sfr. Oifuz nr. 1G8, telefon 19 — 30
cadrul Feştiraiu MAI ŢIE UN EXAMEN DE ADMITERE
în viaţă a hotărlrilor partidu vîntul comuniştilor a fost dea- lui filmului so 5LA DATA DE 28 OCT. 1962 LA ARAD.:
semenea apreciat faptul că bi vietic la cinema
lui, a sarcinilor reieşite din roul organizaţiei de partid, a tograful „Patria“ Primeşfe absolvent de şcoli medii.
scrisoarea C.C. al P.M.B. privind din Deva. El a Cursurile încep la dafa de 1 noiembrie
îmbunătăţirea calităţii plinii. organizat şedinţe de lucru cu fost distins cu 1962. Şcoala asigură cămin şi cantină.
Premiul „Leul
ţAşa cum au afirmat comuniştii, laboranţii, reeepţlonerii şl con
în discuţiile care le-au purtat trolorii tehnici discutând proble
pe marginea dării de seamă me legate de Îmbunătăţirea cali de aur“ la Fes
prezentată cu ocazia alegerii tăţii plinii. tivalul interna
noului organ, organizaţia de Un aport valoros şi-au adus la
partid şi-a îmbunătăţit in aceas îmbunătăţirea calităţii pâinii co ţional al filmu
tă perioadă stilul şi metodele de muniştii, muncitori cu o înaltă lui de la Vene
calificare şi cu multă experienţă.
muncă. ţia — 1962.
— Anul trecut primeam ade Organizaţia de partid a cerut co In avii războ- |§§§
seori din partea consumatorilor muniştilor Cornel Fleşeru şi Ioan iului. mii şi mit L„.
Oprean care au participat la
observaţii critice cu privire la concursul „Pentru pîinea de cea de tineri agenţi \ ' \
calitatea produselor de panifica mai bună calitate", să împărtă
ţie — spunea printre altele Au şească din cunoştinţele lor tu sovietici de re-
rel Ignătescu. Pîinea produsă de turor muncitorilor din fabrică.
noi era de multe ori prea arsă Cu sprijinul organizaţiei de cunoaştere se strecurau tn ale pămîntuluî plrjolit de duş- intr-o noapte întunecoasă, cu
sau necoaptă şi nu avea în partid ei au organizat convorbiri spatele frontului inamic, ob- mani. ploaie măruntă, Ivan se în
totdeauna aspect comercial plă colective cu muncitorii de la îră- servind, şi memorind cele vă- In focul războiului Ivan şi-a dreaptă cu o luntre spre celă
cut. Biroul organizaţiei de partid mlntat, modelat şi copt. Prin zute. Zdrenţuiţi, murdari şi pierdut nu numai familia; dar lalt mal al Niprului. El se va
s-a preocupat îndeaproape de strecura în spatele frontului
eliminarea acestor deficienţe. propunerile ce le-au făcut, ei au flămînzi, el se tlrau prin li- şi copilăria, inamic. Urmează să se reîntoar GOSPODARII AGRICOLE COLECTIVE !
contribuit la sporirea numărului nlile inamice, treceau prin apa Imagini dragi ale trecutului că după mai multe zile, adu MEMBRI COLECTIVIŞTI!
Prin analizele făcute s-a ară de sortimente de la 3 clte erau rece a rlurilor aduclnd arma- îi revin adesea in vis. Dar ne clnd noi informaţii. DEŢINĂTORI DE OI!
tat că fabrica dispune de utilaje anul trecut la 15 in anul acesta. tei sovietice informaţii preţioa- vea inima copilului mocneşte de
corespunzătoare, care bine folo se. ură faţă de duşmanii care i-au Se va mai întoarce oare ? in întreaga ţară se desfăşoară acţiunea de
site, pot produce mult şi de ca Comuniştii Constantin Gurgu, In scene de un puternic
litate. Lipsurile proveneau însă, Liviu Jurcan, Emilia Dumitrache !'Acestor tineri, a căror jertfa încălcat pămintul natal, este dramatism, filmul redă sufe CONTRACTARE A LINI!
în majoritatea cazurilor, din Gheorghe Florea, Ilie Hulea, Frl- eroică a adus poporului sovie- plină de dorinţa de a se răz- rinţa nemărginită a iui Ivan
nerespectarea procesului tehno derich Gherlingh şi alţii, prin tic libertatea şi fericirea, le es- buna plnă la ultima suflare, care nu a precupeţit nimic
logic, a reţetei de fabrica exemplul lor personal şi prin a- pentru ca toţi copiii patriei să
ţie. Cum a procedat orga jutorul pe care l-au acordat ce te închinat filmul „Flăcări şl Apa Niprului, clară şi stră- fie feriţi de necazurile şt pri i DIN PRODUCŢIA ANULUI 1963
nizaţia de partid pentru eli lorlalţi muncitori, au contribuit vaţiunile pe care le-a avut el
minarea acestor deficienţe ? In flori“ — un puternic act de lucitoare în trecut, cină ivan de îndurat, pentru ca zîmbetul, ? Confraciafi cu unîtâLîle sau cu delegaţii D.C.Â.
darea de seamă prezentată şi în in acest an la depăşirea planu bucuria copilăriei fericite, să lj
cuvântul comuniştilor Liviu Jur- lui la producţia globală cu 5,6 acuzare împotriva războiului. se juca tn valurile ei, este în- înflorească din nou pe feţele t întreaga producţie de lîraă de pe oile ce le deţine$i.
ean, Cornel Fleşeru, Constantin la sută, Iar la producţia marfă Pentru întreg poporul, ca şl văiuită de mantia neagră a în- micuţilor. i
Gurgu, Ioa.n Qprean şi a altoi'a cu 4,7 Ia Sută, realizîndu-se în Remarcabil prin deosebitele , Prin sistemul de contractări beneficiaţi d e :
s-a arătat pe larg acest lucru. această perioadă beneficii peste pentru micul Ivan, războiul ne- tunericulvi. Sub oblăduirea sale calităţi de regie şi ima-
milos a înlocuit fericirea co- nopţii, prin apa rece ca ghea- gine, filmul se bucură de în- j — preţuri avantajoase
plan de 390 000 lei. pilărlei, lumina soarelui, cin- ţa, se strecoară înot micul şi tepretarea cunoscuţilor actori — împrumut de 40 la sută din valoarea
tecul cucului, cu singurătatea, firavul Ivan, aduclnd statului Kolea Burliaev (Ivan), V. Zub-
In primul rînd organizaţia de Apreciind rezultatele bune ob moartea, distrugerea, bubuitul major Informaţii de cea mat kov (Holin). E. Jarikov (Gal- contractului încheiat
partid a Instruit lunar, colectivul ţinute, comuniştii n-au trecut tunurilor. Sînt semnificative mare importanţă despre arma- ţev), S. Krîlov (Kazasonov) şl — scutire de cote
de agitatori asupra sarcinilor ce cu vederea unele lipsuri ce s-au pentru ilustrarea acestei idei tele fasciste. El arde de ăorin- alţii. — prioritate la terenurile de păşunat
Ie reveneau muncitorilor din fa făcut simţite în munca biroului, primele scene ale filmului, în ţa de a ajunge din nou pe par
brică pentru Îmbunătăţirea ca a Întregii organizaţii de partid. care explozia de lumină şi fl- tea cealaltă, este gata să sii- Surplusurile de lină din producţia anului 1962 le puteţi
valorifica în condiţii avantajoase, vînzîndu-le unităţilor D.C.A.
sete a copilăriei, lipsite de ori- porte orice privaţiuni, să-şi riş- la preţurile de achiziţie.
ce griji, este înlocuită cu ima- te viaţa pentru zdrobirea âuş-
ginile întunecoase, dramatice nanului.
lităţii produselor de panificaţie. Aşa după cum arătau tov. Con
Apoi, conducerea fabricii a fost stantin Mogoşan, Aurel Ignătes
îndrumată ca la locurile cele mai cu şi alţii, biroul organizaţiei de 2N EDITURA POLITICA SUIRII Sr#mîYR\VE
principale ale procesului de pro partid nu a făcut totul pentru
ducţie să fie repartizaţi membri ca fabrica să nu mai trimită u- A APĂRUT 0 Miercuri s-a dat startul în primul concurs ciclist
şi candidaţi de partid. Consta- neori centrelor de desfacere pli pe circuit al regiunii Hunedoara, dotat cu „Cupa SpOrt-
tîmdu-se că mulţi muncitori nu ne de calitate slabă sau cu un E. H D Î I B A expres“. Prima etapă a fost cîştigată de concurentul Au
cunosc folosirea celor mai efi aspect comercial nesatisfăcător. rel Fleşeru din Orăştie. Etapa a doua a revenit concu
Trăsăturile fundamentale ale perioadei rentului Wiifred Weber de la „Siderurgistul“ Hunedoara. '<*»V‘W4s/vv>**n**v
ciente metode de Iu c tu , conduce Discuţiile purtate au arătat că ¦ '7
detrecere deiacapitalism ia socialism ® La Lonca echipa Parîngul a dispus de Minerul
rea fabricii, la indicaţia orga colectivul fabricii are toate po Deva, în cadrul meciului restanţă din cadrul campiona-
Lucrarea, apărută in colecţia „Lecţii le eco tului regional de fotbal cu scorul de 2-1 (0-1).
nizaţiei de partid, a deschis un sibilităţile de a pune la dispo nomie politică a socialismului“, prezintă teo
ria marxist-leninistă privind inevitabilitatea re C. E. C.
curs pentru reîmprospătarea cu ziţia consumatorilor produse de voluţiei socialiste, legile generale, universal va Pesfe 2.300 de mineri absolvenfi
labile, ale revoluţiei şi construcţiei socialiste,
noştinţelor, precum şi un curs de panificaţie în sortimente mai va caracterul obiectiv şi conţinutul perioadei de
trecere de la capitalism la socialism. In lucrare
calificare. riate şi de mal bună'calitate. O se face, de asemenea, o caracterizare a econo ai cursurilor de calificare
miei din perioada de trecere de Ia capitalism la
" -PăTâlel cu aceste acţiuni, or condiţie pentru realizarea aces socialism, arătindu-se sectoarele economice prin DIRECŢIA RE6I0NAL* HDMEDflARA-DEVA:
cipale şi clasele sociale care există în fiecare
ganizaţia de partid a desfăşurat tei cerinţe este ridicarea pe o ţară în această perioadă, şi se expune conţinutul în ultimii 2 ani, peste rile miniere ale Văii Jiu.
planului leninist de construire a socialismului. 2.300 de mineri şi aju §ui. Alţi 860 de munci
o muncă politică permanentă în treaptă mai înaltă a activităţii tori de mineri au absol tori din subteran şi-au ftSQAIERZA MEDIAT s
rindul muncitorilor. In şedinţele organizaţiei de partid, Ia care vit cursurile celor 6
de birou, in adunările generale este chemat să-şi aducă apor şcoli de calificare exis ridicat calificarea profe PENTRU DIRECŢIA REGIONALĂ C.E.C. DEVA
sională urmînd cursuri
ale organizaţiei de bază s-au a- tul noul birou ce a fost ales. tente pe lingă exploată
de scurtă durată.
S. CERBU
Activitatea cultural-educativă şi mai marc a intelectualilor satelor localităţile din mediul rural. In acest — revizor contabil I
la munca culturală. sens, se poate arăta că în stagiunea — îndrumător I operaţiuni
trecută Teatrul de stat din Petroşani
S-a arătat în cadrul şedinţei că la PENTRU CASA RAIONALA DE ECONOMII HAŢEG
de masă-ia un nivel cît mai înalt! unele cămine culturale conferinţele se a pregătit prea puţine piese inspirate
ţin în fugă, înaintea începerii filmu din realităţile satului contemporan, cu — îndrumător I operaţiuni
lui, iar în alte părţi conferenţiarii care să efectueze turnee îh regiune. — contabil verificator
planificaţi nu se prezintă, ceea ce a
xub&vnviuatuL. dus Ia o slabă participare a oameni In aceeaşi situaţie • se prezintă şi
lor muncii chiar şi atunci cînd aces Teatrul dc stat de estradă din De
Zilele trecute a avut loc la Deva prezentate colectiviştilor, în mod atrac completarea diferitelor secţii ale mu tea au fost mai bine organizate. De va. In stagiunea trecută conducerea PENTRU CASA RAIONALA DE ECONOMII ORĂŞTIE
şedinţa plenară a Comitetului regio tiv şi plăcut, probleme ce-i interesau zeelor cu noi documente istorice, au asemenea, în munca cu cartea biblio teatrului a pus în scenă unele spec — îndrumător I operaţiuni
nal pentru cultură şi artă. Membrii direct ca : întărirea economico-organi- organizat săpături arheologice, îndrep- tecarii nu duc o muncă de perspectivă, tacole sărace în conţinut şi Ia Un nivel
Comitetului regional, activiştii cultu zatorică a G.A.C., sporirea producţiei tîndu-şi în acelaşi timp atenţia şi organizează acţiuni la întîmplare, fără artistic scăzut, care nu s-au bucdtat PENTRU CASA ORĂŞENEASCA DE ECONOMII DEVA .
rali şi invitaţii participanţi la şedin vegetale şi animale, folosirea metodelor spre întocmirea unor lucrări ştiinţi scopuri precise, monotone. Acest lu în întregime de aprecierea spectatori
ţă au dezbătut pe larg felul cum au agrozootehnice înaintate etc., lucru ce fice, axate pe problemele legate de cru se datoreşte şi faptului că biblio lor. S-a arătat în raportul prezentat — contabil şef
fost traduse în viaţă sarcinile ce re a antrenat pe colectivişti nu numai mişcarea muncitorească. In cadrul co tecile raionale şi cea regională, care că la Teatrul de estradă din Deva — contabil
vin unităţilor culturale în răspândi la o bună participare, dar şi la dez lectivului ştiinţific al muzeului regio au datoria să îndrume bibliotecile să există tendinţa de a se monta spec
rea cunoştinţelor ştiinţifice în mobili baterea acestor probleme. Au fost ţi- nal din Deva au fost elaborate lu teşti, în unele cazuri se limitează la tacole costisitoare, care nu pot fi re PENTRU CASA ORĂŞENEASCA DE ECONOMII HUNEDOARA*
zarea oamenilor muncii Ia înfăptuirea crări c a : „Lupta maselor muncitoare un control superficial, la o îndrumare prezentate decît pe un număr mic de — trei contabili
obiectivelor economice ce ne stau în Insemnări pc marginea hunedorene, conduse dc P.C.R., între de suprafaţă. scene din regiune. De asemenea, con
faţă, în ridicarea nivelului lor de şedinţei plenare anii 1929-1938“, „Contribuţii la cu ducerea teatrului nu a asigurat din PENTRU CASA ORĂŞENEASCA DE ECONOMII PETROŞANI*
cultură şi a conştiinţei socialiste a noaşterea mişcării muncitoreşti hu In activitatea artistică cu amatorii timp şi pe întreaga stagiune libre
acestora. De asemenea, au fost sta a Comitetului regional nedorene în perioada fascizării ţării“ deşi s-au obţinut rezultate, totuşi tele, ceea ce a determinat desfăşurarea — îndrumător I operaţiuni
bilite măsurile ce vor trebui luate în pentru cultură si artă etc. multe colective desfăşoară încă o unei activităţi în salturi şi pregătirea — contabil principal
viitor pentru îmbunătăţirea activită muncă sporadică, doar cu prilejul u- în pripă a unor spectacole. Deficiente — doi contabili
ţii cultural-educative de masă, pen nute conferinţe cum sînt : „Agroteh Şi mişcarea artistică dc amatori a nor evenimente. Sînt unele formaţii ca a manifestat conducerea teatrului şi
tru ridicarea acestei activităţi pe o nica griului de toamnă“, „Insilozarea cunoscut în ultimul timp o dezvoltare re după ce participă la diferite con în ce priveşte pregătirea profesională PENTRU AGENŢIA C.E.C. CALAN, ORAŞUL1 HUNEDOARA
treaptă şi mai înaltă. nutreţurilor“, „Culesul în vii şi pro ascendentă. Au fost constituite multe cursuri, se destramă, nu duc o mun şi cetăţenească a colectivului artis — casier II
blemele dc vinificaţic“, „Legumicul formaţii noi în toate genurile de artă că permanentă. Şi tematica repertorii- tic.
Realizări care ne bucură torii din Miceşti“. „Cum s-au obţinut care s-au afirmat cu prilejul con lor, calitatea spectacolelor lasă încă PENTRU AGENŢIA C.E.C. URIOANI, ORAŞUL PETROŞANI j
producţii mari la cultura griului de cursului „Pe plaiurile Hunedoarei“. de dorit. In această direcţie o vină o In cadrul discuţiilor s-a arătat că — şef agenţie
Atît raportul prezentat în cadrul toamnă în G.A.C. Miercurea“ şi al La Gcoagiu, raionul Orăştie, Vinţul dc poartă şi casele raionale şi orăşeneşti şi în activitatea muzeelor există încă
şedinţei cît şi discuţiile purtate pc tele. In cadrul serilor de calcul au Jos, raionul Alba, Dobra, raionul Ilia, de cultură care n-au reuşit să-şi or deficienţe. Munca lor a fost prea pu PENTRU AGENŢIA C.E.C. HANEŞ, RAIONUL ALBA
marginea acestuia şi a planului de fost abordate teme ca : „Mărirea ve Vaţa, raionul Brad, Gîrbova şi Sîngă- ganizeze o activitate care să consti ţin orientată înspre educarea patrio
muncă pe perioada lunilor de iarnă, niturilor băneşti ale colectiviştilor“, tin, raionul Sebeş şi în multe alte tuie model pentru unităţile culturale tică a oamenilor muncii, înspre oglindi — şef agenţie
au scos în evidenţă faptul că în ul „Avantajele recoltatului la timp şi părţi au fost cuprinşi în formaţiile de la sate ; ca atare nici îndrumarea rea trecutului de luptă al poporului i
timul timp, sub îndrumarea organelor fără pierderi“ etc. La unele biblio artistice numeroşi tineri şi vîrstnici, metodică din partea acestora nu a nostru, a realizărilor măreţe înfăptui
şi organizaţiilor de partid, nivelul ac care au prezentat spectacole reuşite în fost dc calitate. te de oamenii muncii sub conducerea Solicitanţii vor depline cererile de angajare la unităţile la;
tivităţii cultural-educative s-a îmbu teci comunale ca acele din Tciuş, raio partidului. Colectivul muzeului din care s-au declarat posturile vacante, cu excepţia agenţiilor i
nătăţit, a crescut conţinutul de idei şi nul . Alba, Miercurea, raionul Sebeş şi faţa ţăranilor colectivişti din satele In cuvîntul lor unii vorbitori au Alba Iulia cu toate că şi-a î C.E.C., pentru care cererile se depun la casele orăşeneşti de (
calitatea manifestărilor culturale, par altele s-a organizat „Colţul colecti respective şi cele din jur. Multe din arătat că deşi au fost pregătiţi prin propus încă din anii trecuţi economii de care aparţin aceste unităţi.
ticiparea şi mobilizarea oamenilor mun vistului“ iar pentru îndrumarea dife piesele de teatru puse în scenă, din secţiile externe ale Şcolii populare de să organizeze secţia „Mişcarea
cii la aceste manifestări, ceea ce a renţiată a cititorilor s-au întocmit fi textele brigăzilor artistice de agitaţie, artă, peste 250 dc instructori artistici, muncitorească şi construirea socialis ÎNTREPRINDEREA
contribuit la creşterea conştiinţei so şiere pe brigăzi care cuprind planuri din scenetele, dansurile şi cîntecele care să se ocupe de instruirea diferite mului“, nici pînă azi n -a reuşit s-o
cialiste a acestora, la o participare individuale de lectură pentru fiecare prezentate la căminele culturale au lor genuri de formaţii, în mod prac facă. In loc să-şi îndrepte atenţia spre DE EXPLORĂRI MINIERE
mai activă a lor în procesul dc pro colectivist în parte. Unele biblioteci reflectat viaţa nouă din gospodăria tic nu-şi mai desfăşoară activitatea aceste eforturi, colectivul ştiinţific
ducţie. comunale au trecut la organizarea colectivă, munca şi viaţa oamenilor decît un număr foarte mic din aceş cheltuieşte 70-80 la sută din muncă — HUNEDOARA —
fondului de cărţi agrozootehnice după muncii pentru desăvîrşirea construc tia. De ce acest lucru ? Pentru că la octipîndu-se de cercetarea epocilor cu sediul tn Deva, str. Minerului nr. 2.
In ultimul timp unităţile culturale brigăzile de producţie din G.A.C., con ţiei socialismului în patria noastră. recrutarea acestor instructori artistici preistorice şi de istorie veche.
şi-au orientat din ce în ce mai mult tribuind astfel la o mai largă răs- s-a dat dovadă de superficialitate, nu ANGAJEAZĂ
activitatea înspre o muncă mai efi pîndire a cărţii agrozootehnice în rîn- Pentru o muncă s-a ţinut cont de preferinţele şi în Raportul de activitate, cît ţii dis
cientă, urmărind obiective concrete, )e- dul colectiviştilor. clinaţiile lor. cuţiile purtate au semnalat şi alte de PENTRU ATELIERUL MECANIC
gînd-o mai strîns de sarcinile econo mai temeinic organi zată ficienţe în munca cultural-educativă DIN BĂRBATENI, ORAŞUL LUPENI,
mice ale gospodăriilor agricole co In vederea popularizării succese Raportul de activitate prezentat în de masă. Astfel în unele sate popu
lective, de viata satului, de preocu lor agriculturii socialiste şi a meto Analizînd activitatea cultural-edu şedinţa plenară a comitetului S-a ocu larizarea filmului nu se face CU des muncitori calificaţi pentru următoarele meseni:
pările dc zi cu zi ale colectiviştilor. delor înaintate, la majoritatea cinema cativă dc masă desfăşurată pînă în pat îndeaproape şi de munca desfăşu tul simţ de răspundere, iar difuzarea
La organizarea şi desfăşurarea acţiu tografelor săteşti au fost prezentate prezent, raportul prezentat în cadrul rată dc teatrele dc stat din regiune. cărţii la sate este lăsată pe planul al — SUDORI autogen sau electric
nilor culturale au fost antrenaţi mai filme ca: „Puterea pîinii“, „Viaţă nouă şedinţei plenare, cît şi participanţii Apreciind rezultatele bune obţinute, doilea. — ELECTRICIAN
mulţi specialişti din diferite domenii de în Maramureş“, „Milionarii din re la discuţii au subliniat necesitatea îm s-a arătat că în activitatea acestora — FREZOR
activitate, ingineri agronomi, tehnicieni, giunea Cluj“, „Cronică la Ţibucani“, bunătăţirii acestei munci, ridicării ei s-au manifestat lipsuri serioase, atît * — STRUNGAR
medici, jurişti etc. In cadrul brigăzi inspirate din munca şi viaţa colecti pc o treaptă şi mai înaltă. Deşi s-au în ce priveşte alcătuirea repertoriului — MECANIC motoare Diesel
lor ştiinţifice, mai ales la Ilia, Haţeg Dezbătîn’d planul de muncă al ac Informaţii suplimentare se pot cere la Ateli
şi Sebeş, aceştia şi-au adus un aport viştilor, filme care s-au bucurat de obţinut unele rezultate bune, în acti şi realizarea artistică a spectacolelor, tivităţii cultufâl-educative de masă erul mecanic d in B ă r b ă ts n i, u n d e se vo r depune
însemnat la răspîndirea cunoştinţelor multă popularitate în rîndul ţărani cît şi privind îndeplinirea indicilor de pentru perioada de iarnă, participanţii şi cererile.
ştiinţifice în rîndnl ţăranilor colecti vitatea instituţiilor culturale s-au ma plan. Deşi numărul premierelor din a- Ia şedinţa plenară a Comitetului re
ceastă stagiune la Teatrul de stat din gional pentru cultură şi artă şi-au
nifestat şi multe lipsuri. In primul Petroşani a fost mai redus, în com manifestat hotărîrea de a desfăşura
paraţie cu alte stagiuni, acestea nu pe viitor o muncă mai bine organi
rînd s-a desfăşurat o slabă muncă zată, de a efectua o îndrumare mai
au fost valorificate la maximum. Con competentă, de a mobiliza toate for
vişti. In cadrul diferitelor forme de lor colectivişti. Dc asemenea, în pe de îndrumare metodică la unităţile ducerea teatrului n-a făcut o progra ţele pentru ca, sub îndrumarea or
activitate — conferinţe, seri de între rioada dc vară, în unele sate ca Mi culturale de la sate, în multe părţi se mare judicioasă a spectacolelor în re ganelor şi organizaţiilor de partid, ni
bări şi răspunsuri, seri de calcul, con halţ, Tău, Balomir, Sălaşul Superior manifestă încă formalism în organiza giune, s-a mulţumit să prezinte un velul activităţii cultural-educative de
sfătuiri pc diferite teme, lecturi, rea diferitelor acţiuni, o tematică să spectacol sau cel mult două cu o pie masă să se ridice pe o treaptă supe
cercuri agricole etc. — organizate la s-au organizat spectacole cinematogra racă a acestora, forma dc prezen să în oraşele reşedinţă de raioane şi rioară — la nivelul sarcinilor trasate
căminele culturale, şi în special la fice în aer liber, fapt apreciat de tare fiind neatractivă, plictisitoare. De
Stremţ, raionul Alba, Petreşti, raio ţăranii colectivişti. asemenea, nu a existat o suficientă unele centre muncitoreşti, neglijînd dc partid.
nul Sebeş, Gurasada, raionul Ilia, Ba preocupare pentru extinderea experien
Pentru a răspunde sarcinilor ce le
ia "de Griş, raionul Brad, Sarmisege- revin, colectivele ştiinţifice ale rrnizec-
lor din regiune au dus o intensă mun-
tuzs, raionul Haţeg eţc., le-au fost eă ştiinţifică pentru organizarea şi ţei bune, pentru atragerea în număr ION GIOBOTA