Page 55 - 1962-10
P. 55
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nt. 2431
tovarăşilor torghe Gheorghiu-Dej ULTIMELE ŞTIRI * U L T I M E L E ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI
şi ion Gheorghe Maurer în India
Banchetul o fe rit în cinstea oaspeţilor romîni
(Urmare din pag. l-a) a ni se da şi a primi explicaţii, Intre popoare, indiferent de 0- Declaraţia comună Ck prilej al Împlinirii a 150 de asii de Ia războiul
am întilnlt un spirit de adevă- rînduirea socială şi de stat a penţra apărarea patriei din 1812
Sînt încredinţat, a spus dr. rată prietenie. ţării respective. Acesta este Fidel Castro -Ben Bella
Badhakrishnan, că aceste rela principiul după care se călăuzeş Şedinţa festivă de ia Moscova
ţii de strînsă colaborare pe care Poporul romîn ca şi poporul te România socialistă ca şi ce HAVANA 18 (Agerpres). Şefii guvernelor Cubei şi Al
le-am stabilit intre ţările noas indian este preocupat de a ri lelalte ţări socialiste în frunte geriei consideră că trebuie să se MOSCOVA 18 (Agerpres). — In dimineaţa aceleiaşi zile, pe
tre se vor întări şi mai mult, ca dica economia ţării sale, de a cu Uniunea Sovietică. Ne stră La Havana a fost dată publi fixeze o dată precisă pentru tra TASS transmite: cîmpia Borodino, la 125 km. vest
urmare a vizitei dv. Aceste rela crea condiţii favorabile pentru duim să aducem contribaţia cităţii declaraţia comună sem ducerea în viaţă a „declaraţiei de Moscova, acolo unde cu un
ţii prieteneşti între ţările noas creşterea continuă a nivelului noastră alături de celelalte po nată de ministrul Cubei, Fidel cu privire la acordarea indepen La 18 octombrie, în Palatul secol şi jumătate în urmă a fost
tre s-au stabilit datorită dv. şi de trai şi cultural. Poporul ro poare şi state pentru destinde Castro şi primul ministru al Re denţei ţărilor şi popoarelor co spulberată legenda invincibilită
sînt încredinţat că sub îndruma mîn, ca şi poporul indian, e in rea internaţională. Aşa cum se publicii Democrate Populare Al loniale“ adoptată la cea de-a Congreselor din Kremlin a avut ţii armatei lui Napoleon, a avut
rea şi conducerea dv. aceste re teresat în menţinerea şi conso unesc pîrîiaşele în rîuri, aşa cum geria, Ahmed Ben Bella. 15-a sesiune a Adunării Gene Ioc o şedinţă festivă consacra loc o festivitate populară închi
laţii se vor dezvolta şi mai lidarea păcii şi acestui scop îl se unesc rîurile în fluvii, aşa să rale a O.N.U. tă împlinirii a 150 de ani de la nată împlinirii a 150 de ani de
mult. sînt consacrate forţele' poporu ne unim forţele pentru a asi In declaraţie se spune că Fi războiul pentru apărarea pa la războiul pentru apărarea pa
lui romîn şi ale poporului in gura o pace trainică în lume. del Castro şi Ahmed Ben Bella Fidel Castro şi Ahmed Ben triei din 1812. triei din 1812.
In încheiere, da-. Raidhakrish- dian. La diferite întâlniri inter au discutat situaţia internaţio Bella se pronunţă împotriva fo-
nan a toastat în sănătatea pre naţionale reprezentanţii popoa In încheiere tovarăşul Gheor nală şi problemele legate de în losirii Africii pentru stocarea La şedinţa festivă au parti In aceeaşi zi a avut loc des
şedintelui Consiliului de stat al relor noastre se află pe poziţii ghe Gheorghiu-Dej a toastat tărirea relaţiilor dintre Cuba şi armei nucleare şi ca poligon cipat N. S. Hruşciov şi alţi con chiderea festivă a panoramei
R.P. Romîne Gheorghe Gheor- comune în multe probleme im pentru prosperitatea ţării şi po Republica Democrată Populară pentru experimentarea acestei ducători ai partidului comunist restaurate a pictorului Franţ
portante aflate la ordinea zilei, Algeria, şi au ajuns la deplin arme. Ei consideră necesar că şi ai guvernului sovietic.
ghiu-Dej, a preşedintelui Con îşi dau sprijin. porului indian, în sănătatea pre acord în toate problemele. Ei trebuie găsită de urgenţă so Alexeevicl Rubo „Lupta de Ia
siliului de Miniştri Ion Gheor consideră drept condiţie princi Vladimir Hvostov, membru co
ghe Maurer şi a ministrului afa Pacea este intr-adevăr cel mai şedintelui Radhakrishnan, a pri pală pentru menţinerea păcii şi luţionarea problemei înfăptuirii respondent al Academiei de Borodino“. Panorama a fost
cerilor . externe Corneliu Mă- scump lucru, dorinţa arzătoa securităţii internaţionale res Ştiinţe â U.R.S.S., a prezentat o
nescu. re a popoarelor. Merită să mului ministru Nehru, pentru pectarea de către toate ţările a dezarmării generale şi totale şi expunere consacrată măreţei deschisă de Ekaterina Furţeva,
muncim neobosit umăr la umăr principiului coexistenţei state fapte eroice a poporului rus în
După ce a mulţumit preşedin prietenia şi colaborarea între a distrugerii mijloacelor de ex ministrul Culturii al U.R.S.S.
telui Radhakrishnan pentru in pentru a aduce contribuţia lor cu orînduiri sociale dife timpul războiului din 1812.
popoarele celor două ţări, pen rite şi a dreptului fiecărui po terminare în masă a oamenilor.
vitaţia de a vizita India, pentru noastră la rezolvarea probleme :«.W
tru pace în lumea întreagă. por Ia autodeterminare. Cei doi Primii miniştri au căzut de
cuvintele frumoase şi aprecie lor litigioase, pentru a obţine prim-miniştri consideră necesar Constructorii noilor oraşe
După banchet, în cinstea con- să se evacueze neîntîrziat toate acord să stabilească între Repu
rile făcute la adresa ţării noas încetarea cursei înarmărilor trupele străine de pe teritoriile Cu cîţiva ani în urmă am avut un fapt. Acela că există o mină
ducătorilor de stat romîni a fost altor state şi să se lichideze ba blica Cuba şi Republica Demo
tre şi a poporului romîn, tova care pune în pericol pacea lu prilejul să vizitez Kazahstanul. In- care a planificat totul de la a pină
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej prezentat un program de cîntece zele militare străine situate pe crată Populară Algeria relaţii
a spus : Este o mare cinste pen mii, pentru a realiza dezarma teritoriile altor state, inclusiv tîmplarea, de multe ori tovarăş la x. Trăsătura distinctivă a noilor
şi dansuri indiene. La sfârşitul baza militară maritimă a S.U.A. diplomatice la nivelul ambasa
tru noi, reprezentanţi al Romî- rea generală şi totală, pentru a cie la Guantanamo.
spectacolului tovarăşul Gheor delor. Ahmed Ben Bella a in
niei socialiste şi ai poporului crea astfel un climat favorabil
ghe Gheorghiu-Dej i-a felicitat vitat pe Fidel Castro să viziteze
romîn să vizităm această măre bunei înţelegeri şi colaborării
cu căldură pe artişti şi le-a ofe Algeria. Primul ministru a) Cu
rit buchete de flori. bei a acceptat invitaţia.
şi frumoasă ţară pentru a ne de drum a reporterului, a făcut oraşe sovietice poate fi rezumată pe
putea da seama mai bine de
L a Im u ra n i n ta®1 să mă întilnesc atunci, la poalele scurt în: străzi largi, case luminoa
munţilor Ala Ia u cu un om se, confort. In Uniunea Sovietică
efortul şi preocupările poporu M i m a d iad P a s a t a d i p 4 gşs“a foarte interesant, inginerul Krutov. se construiesc anul acesta 3.000.000
lui indian şi ale conducătorilor
Primul luau pe care mi l-a spus de locuinţe, şi jumătate din acea
săi, pentru a strînge şi mai AGRA 18 (Agerpres) de la tri tirea tatălui ei. La construirea Situaţia din Yemen a fost acela că are o meserie stă cifră revine noilor oraşe.
mult legăturile de prietenie din mişii speciali:
tre popoarele şi ţările noastre. lui a fost folosită pentru prima foarte frumoasă: lucrează exclusiv La Moscova sînt pe terminale
Peste tot unde am fost pe pă- In dimineaţa zilei de 17 oc oară în mod integral în arhitec
mîntul Indiei am fost înconju tombrie, înainte de a pleca spre tura mogolă marmura albă. In CAIRO 18 (Agerpres). la construcţia oraşelor noi. planurile a 100 de noi oraşe care
raţi cu simpatie şi dragoste prie capitala Indiei, Delhi, tovarăşii zidurile ridicate din această mar Abdallah As-Sallal, primul ministru
tenească. Am văzut lucruri in Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion mură sînt încrustate cu multă al Republicii Arabe Yemen, a primit men continuă operaţiunile de curăţire Ajunşi la Alma Ata, mi-a dat vor apare în Federaţia rusă. Pen
teresante, instructive pentru noi Gheorghe Maurer şi Corneliu măiestrie plietre semipreţioase la 17 octombrie pe şeicii mai multor în partea de nord-est a ţării în a-
şi considerăm că există posibili Mănescu au vizitat mormîntul triburi şi pe trimişi din diferite re propierea graniţei cu Arabia Saudită. adresa lui din Moscova. Am gă tru comparaţie, e deajuns o sin
tăţi pentru dezvoltarea relaţii lui Itimad ud Daula, care, îm întruchipând diverse motive de giuni ale Yemenului, sosiţi Ia Sanaa Potrivit declaraţiei primului ministru
lor noastre în viitor. Am văzut preună ou fortul Akbar şi Mau corative, flori, arbori şi altele. pentru a-şi manifesta solidaritatea cu al Yemenului, Sallai, în cursul con sit-o zilele trecute intr-un carnet gură cifră. Din 1954 şi pină azi,
cîteva întreprinderi, am vizitat soleul Taj Mahal, alcătuiesc un guvernul revoluţionar. traofensivei dezlănţuită împotriva tru
Institutul indian de ştiinţe, In minunat triunghi de opere arhi Conducătorii statului romîn Agenţia M.E.N. subliniază de ase pelor Arabiei Saudite care au pătruns de însemnări. După atîţia ani, am la Institutul de specialitate din
stitutul de energie atomică. Am tectonice, mândria oraşului Agra. au primit ample explicaţii din menea că în nord-estui Yemenului a- din nou la 17 octombrie pe terito
stat de vorbă cu demnitari din vioanele trupelor revoluţionare au con riul Yemenului, 30 de soldaţi au fost trecut pe la acest „entuziast al con Moscova s-au proiectat 246 de ora
statele vizitate. Pretutindeni am Mormîntul lui Itimad ud partea prefectului Agrei, B. D. tinuat în cursul zilei de miercuri să omorîţi şi 50 au fost răniţi. Aviaţia
lntiln.it bunăvoinţă şi dorinţa de Daula a fost ridicat acurn mai Sauwal, şi a conservatorului şef lichideze focare izolate de rezistenţă yemenită continuă să bombardeze strucţiilor pe plan unional“ — cum şe. Zilele acestea au fost puse teme
bine de 300 de ani de către'îm a trupelor mercenarilor. punctele de rezistenţă ale inamicului.
părăteasa Enur Jahan, în amin- al monumentelor oraşului, S. R. se autoporecleşle liile a două noi
Rao, care au vorbit şi despre le 'k Rd Ziarul „Al-Gumliuria“ care apare
gendele legate de istoria acestui la Cairo anunţă că 11 ofiţeri ameri el. Am urmărit aşezări: Ulni şi
monument. SANAA 18 (Agerpres). cani de la o bază militară din A- itinerariid expe C o r e s p o n d e n ţ ă Kritovo. Locul na
Primul ministru al Republicii Arabe rabia Saudită, situată lîngă graniţa
După ce a mulţumit pentru Yemen, Abdallah As-Sallal a declarat cu Yemenul, au luat parte activă la diţiilor lui: a stră din M osco v a şterii: Taigaua si
explicaţiile date, tovarăşul corespondentului agenţiei M.E.N. la agresiunea împotriva Yemenului. Zia
Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: Sanaa că la 17 octombrie între gru rul „A! Akbar“ anunţă că în apele bătut ţara de-a _____________ ____ ________ beriană; numărul
pele guvernamentale yemenite şi sub Arabici Saudite au apărut nave de
doresc ca prietenii noştri indieni unităţile trupelor . audite, care au pă lungul tuturor pa- ' " 11 locuitorilor: azi
să ştie că vom duce cu noi im truns pe teritoriul Yemenului în re război aparţinînd Statelor Unite. Prin
giunea Al-Djuaf, a avut Ioc o bătă ralelelor şi meridianelor. Dar, mi 70 — primii tractorişti care vor
lie înverşunată. tre acestea se află un purtător de a-
In această bătălie, a spus As-Sal- lioane dc asemenea entuziaşti au lucra la defrişare; în viitorul apro A
lal, trupele yemenite au obţinut o vioane şi distrugătoare care staţio (
victorie hotărîtoarc. Subunităţile sau- construit cele 900 de oraşe care piat cile 200.000 locuitori fiecare. (fi
dite au fost respinse pe teritoriul A- nează în porturile Jeda şi Al Dam- A
rabiei Saudite în regiunea Tarfa. au apărut în 45 de ani de putere Tot în aceste zile am aflai nou A
mam. De asemenea presa din R.A.U. n
•k sovietică pe harta ţării. Am aflat tăţi din ultimul oraş aparul pe
SANAA 18 (Agerpres). anunţă că Arabia Saudită a încheiat A
Forţele armate ale Republicii Ye de la interlocutorul meu cîtcva date harta Uniunii Sovietice in anul 1062. A
un acord secret cu Statele Unite prin A
fSSSE interesante despre acele aşezări care Pină şi numele lui este optimist:
care S.U.A. au căpătat permisiunea de constituie o muncă permanentă Svetlîi (luminos). Acum doi ani la A
presii puternice pe care le vom pentru cartografii sovietici, aşezări Svetlîi era stepă. Azi locuiesc a- *îl
a construi o bază de lansare de ra colo 15.000 de oameni. Localităţile
Wedelte. d iit 3 m lia păstra multă, vreme în amintire. f
chete în cadrul bazei militare aeriene care fac ca hărţile să-şi piardă va învecinate, cu aceleaşi nume ll’RH-
Gazdele indiene şi-au expri de Ia Daliran. 0
mat la rîndul lor speranţa că labilitatea peste un an — doi de noase — Sceaslie (fericire), Radosti
solii poporului romîn se vor re la întocmirea lor. (bucurie) — s-au unit zilele acestea #
cu Svetlîi printr-o linie ferată care
întoarce in anii viitori în India In ultimii ani, în ziare, în ro va transporta în întreaga Uniune f
mane, în cărţile de geografie au Sovietică producţia marelui combi
pentru a cunoaşte şi mai bine apărut denumirile Mirnîi, Terito nat de nichel din această locali \
viaţa şi realizările poporului in riul diamantelor, Rutan — patria tate. A
dian. A
Oamenii ar trebui să călăto oţelului caucazian, Bratshul — iz V-am prezentat doar cîteva în
rească mai mult, a spus tovară vorul de lumină al Siberiei, Ştire- semnări din carnetul de reporter,
hui, aşezare ce dă viaţă unui spaţiu 'din impresiile şi ştirile ce le afli
şul Gheorghe Gheorghiu-Dej, imens din Tadjikistan etc. zilnic la Moscova, despre ritmul
comunist in care se construieşte u-
dar pentru aceasta este nevoie
să avem linişte, să avem pace, N um eroase condam nă Am vizitat cîteva din aceste o- riaşa ţară a Sovietelor.
raşe. In Gruzia m-a impresionat AL. STARK
în tliiiiri ais zsaris p o lific a S.Uoi Cwba
romîni cu cei indieni DELHI 18 (Agerpres). —- guvernului S.U.A. de a schimba "IIRR I î€ M ! t r i u m f a l S O v I e O d i l o r 66
Numeroase ziare indiene con- forma de guvernămînt pe care
DELHI 18 (Agerpres). — damna vehement acţiunile pro
Grupul de ziarişti romîni care înso vocatoare ale S.U.A. împotriva şi-a ales-o poporul cuban. Pu Presa engleză despre lansarea noilor rachete sovietice
ţeşte pe conducătorii de stat ai R.P. Cubei. Ziarul „Free Press Jour blicistul indian arată că po
Romîne în vizita în India a avui în- nal“ consideră absurdă politica
tîlniri prieteneşti cu ziariştii indieni. S.U.A. faţă de Cuba, poarele afro asiatice şi latino. LONDRA 18 (Agerpres). lansările cu succes ale rachetelor
americane se vor uni şi mai „Noile rachete sovietice îşi ni sovietice cu mai multe trepte in
Marţi seara ia ambasada R.P. Ro In pofida declaraţiei lui Ste strîns în lupta împotriva unel meresc ţinta“, „Marile succese regiunea părţii centrale a Ocea
mîne din New Delhi ziariştii romîni venson la O.N.U. că S.U.A. nu ale ruşilor", sub aceste titluri
s-au întâlnit cu redactori ai ziarelor vor comite o agresiune împo tirilor imperialiştilor care aten nului Pacific. Denumind aceste
centrale şi locale şi cu corespondenţi triva Cubei, există o primejdie tează Ia libertatea poporului experienţe „un nou triumf al
ai radiodifuziunii indiene. Intîlnirea s-a vădită de a aluneca spre răz-" relatează presa engleză despre sovieticilor“, „Daily Sketch“ sub
desfăşurat într-o atmosferă cordială. zoi“ — scrie ziarul „Hindustan cuban.
Deparlainentul Informaţiilor al Re Times“. liniază în mod deosebit că chiar
publicii India a oferit foi seara la Hai- Cunoscutul publicist indian
derabad House din Delhi o recepţie la prima încercare această nouă
Romesh Chandra consideră că
în cinstea grupului de ziarişti romîni. Cuba nu a ameninţat şi nu poa Auforifăţiie de fa Bonn afîfă psihoza mare rachetă cosmică cu mai
Au participat reprezentanţi ai De multe trepte a parcurs 7.500 de
te ameninţa S.U.A. Hotărîrea
partamentului Informaţiilor, corespon mi 1itaristă în R. F. G. mile (12.000 de kilometri) şi a
denţi ai presei străine, membri ai cor Cubei de a construi socialismul căzut precis în punctul stabilit
pului diplomatic-
este o chestiune internă a ei. BONN 18 (Agerpres). — Corespon Noul proiect de lege constituie o din Oceanul Pacific“.
dentul agenţiei TASS, Vădim Svanov, nouă încercare nesăbuită a oficialităţi Comentatorii ziarelor îşi ex
Chandra condamnă încercarea transm ite: lor Bonnului de a justifica în faţa
populaţiei Germaniei occidentale chel primă convingerea că lansările
am= Autorităţile de la Bonn aţâţă insis tuielile militare directe şi indirecte din
tent psihoza militaristă în R.F. Ger de rachete sînt' în legătură cu
* PE SCURT • PE SCURT mană. Ministrul afacerilor interne, bugetul R.F.G. pe anul 1963, care se programul unor noi cercetări
lloecherl, a expus în buletinul guver cosmice. „Daily Mail“ denume
MOSCOVA. — La Casa prieteniei prtm-miuisiru pe tratele său mai mic, namental proiectul noii legi cu privire ridică la suma record de peste 18 mi şte aceste rachete „rachete ale
popoarelor din Moscova a avut loc o prinţul Feissal. la „apărarea antlatomică a populaţiei“. liarde de mărci, reprezentând aproape o Lunii“. Comentatorul ştiinţific
întâlnire între membrii Consiliului de Ziarele vest-germane relatează despre al ziarului „Daily Herald“, N.
conducere al Asociaţiei de prietenie so- PARIS. — Comitetul Gueret, care aceasta pe primele lor pagini. treime din totalul cheltuielilor buge Lloyd, refedndu-se la părerea
vieto-romînă şi un grup de constructori grupează pe reprezentanţii agriculto
din Oneşti, care au vizitat oraşele rilor din 18 departamente din centrul tare.
Kiev, Leningrad şi Moscova. Specia Franţei, a ţinut la Limoges o întrunire
Moscheea Jama Masjid din Delhi, construită în anul 1650. liştii romîni au împărtăşit impresii cu în urma căreia au lansat un apel în cercurilor competente, declară că
lese în timpul vizitei pe marile şan care cheamă pe agricultorii din aceste
-------------- ..., ------------------- tiere de construcţii de locuinţe. 18 departamente, să se pronunţe împo experimentarea rachetelor cons
triva politicii agricole a guvernului vo- tituie „preludiul unor noi suc
Lucrările Adm işii Generale a ÖJ.U. MOSCOVA — Orchestra simfonică tînd „NU“ ia referendumul din 28 oc îm p o triva isteriei răzb oin ice
a radioteieviziunii romîne îşi conti tombrie.
nuă turneul în Uniunea Sovietică. La cese de efect In Cosmos“.
16 octombrie la Teatrul de Operă din CAPE GANAVERAL. - O rache
NEW YORK 18 (Agerpres). - acord ca şi puterile occidentale de Riga a avut loc un concert de gală. tă de tipul „Minuteman“ a explodat în Manifestul unei organizaţii de tinerei din SJ.A. Ist Rhotlesia de sud
In şedinţa din după-amiaza zilei de necesitatea unui control internaţional. Concertul s-a bucurat de succes. Ur seara zilei de 17 octombrie la cîteva
17 octombrie Adunarea Generală a mătoarele concerte ale orchestrei vor secunde după ce a fost lansată din- NEW YORK 18 (Agerpres). — lă, că trupele Statelor Unite M măsuri represiva
O.N.U. a ales Brazilia, Norvegia, Ma Delegatul Republicii Mali a între avea loc la Kiev. tr-o rampă subterană de la Cape Ca- Organizaţia „Tineretul Împo luptă în Vietnamul de sud şi că
rocul şi Filipinele ca membri rieper- bat de ce continuă puterile occiden naveral. Resturile incandescente ale triva războiului şi fascismului“, „oameni politici, generali „rup împotriva africanilor
manenţi ai Gonsiliului de Securitate în tale experienţele nucleare în timp ce HAVANA. — In seara zilei de 17 oc rachetei au căzut pe teritoriul bazei care a fost creată recent în ţi de viaţă“ şi presa galbenă în
locul Republicii Chile, Irlandei, R.A.U. delegaţii S.U.A. şi Angliei au recu tombrie, Ben Bella, primul ministru al avariind o rachetă „Jupiter“ şi o ram LONDRA 18 (Agerpres). — TASS
şi R.P. Romîne, ale căror mandate în noscut, chiar în cadrul acestui co Algeriei care a vizitat Cuba la invi pă de lansare. Au fost semnalate de S.U.A., cere tineretului din New cearcă să pregătească ţara pen transm ite:
acest organ expiră la sfârşitul anului mitet, pericolul provocat de experienţe. taţia Guvernului Revoluţionar al Cu asemenea cîteva incendii în împrejuri
curent. Uniunea Sovietică, Argentina, El a spus că un acord parţial ar în bei a părăsit Havana. La aeroportul mile bazei de lansare de la Cape Oa- York să lupte împotriva iste tru un dezastru şi mai mare — Speriate de amploarea luptei popu
Austria, R.S. Cehoslovacă, Japonia şi semna continuarea experienţelor subte Jose Marti, Ben Bella şi persoanele care naveral ia r o persoană a fost rănită. laţiei aborigene împotriva samavolni
rane şi s-a pronunţat pentru încetarea îl însoţesc au fost conduşi de Osvaldo riei războinice. agresiunea împotriva Cubei“. ciei rasiste, autorităţile din Rhodesia
Marea Britanie au fost alese membre experienţelor în toate mediile. Dorticos, preşedintele Republicii Cuba, GUAYAQUIL - In orăşelul Naran- Intr-un manifest difuzat de de sud iau măsuri mai drastice împo
Fidel Castro, primul ministru al Gu jito din Ecuador se află de peste o Tineretul american, se spune
a!e Consiliului Economic şi social. Li Delegatul Afganistanului a cerut.Na- vernului Revoluţionar al Cubei, membri jună în grevă 5.600 de muncitori de această organizaţie se arată că în manifest, trebuie să depună
beria a fost aleasă în Consiliul de ţiunilor Unite să condamne continua ai conducerii naţionale a O.R.I., mi Ia fabrica de zahăr „San Carlos". Ei toate eforturile pentru a „opri
Tutelă. rea cursei înarmărilor, cerînd totodată niştri şi reprezentanţi ai opiniei publice. cer majorarea salariilor şi încetarea în legătură cu Berlinul occiden
sprijinul Adunării pentru Memoran concedierilor. La cererea patronilor fa
•k dumul celor 8 ţări neutre, care, se ştie, NEW YORK. — Agenţia United Press bricii, împotriva greviştilor a fost. re tal se creează o criză artificia înaintarea spre război“. triva africanilor.
NEW YORK 18 — De la tri constituie o bază de discuţie recunos International, referîndn-se la ştirea cent mobilizată poliţia. In cursul cioc După cum anunţă agenţia' Reuter,
misul special Agerpres: cută de Uniunea Sovietică, în timp transmisă de postul de radio Mecca, nirilor cu aceasta, cîţiva muncitori an
Comitetul Politic a continuat astăzi ce ţările occidentale îl resping pur şi anunţă că regele Arabici Saudite a fost grav răniţi, iar mai mulţi sjnf Rezoluţiile unor sindicate din R. F. Germană la 17 octombrie guvernul Rhodesiei de
simplu sau încearcă a-1 goli dc con dizolvat guvernul şi a numit ca nou daţi dispăruţi. sud a interzis pe termen de trei luni
dimineaţă discuţiile asupra încetării ţinutul lui real.
BERLIN 18 (Agerpres). — Bonnului, să se pună capăt orice adunări politice ale africanilor în
experienţelor nucleare şi termonuclea Comitetul îşi continuă vineri lucră Ziarul „Neues Deutschland“
rile. relatează că numeroase organi cursei înarmărilor. zilele de duminică şi zilele nelucrătoa
re. Ministrul de externe al Pakistanu zaţii sindicale din R.F. Germa
Sindicatul lucrătorilor din In re. Whitehead, şeful guvernului Rho.
lui, Mohamed Aii, s-a pronunţat în nă au adresat congresului Uniu
dustria lemnului, scrie ziarul, desiei de sud. a făcut în aceeaşi zi o
favoarea Memorandumului celor 8 nii sindicatelor din Germania
cere să se renunţe la înarmarea declaraţie pentru presă, în care a ară
state neutre, dar a condiţionat orice occidentală, care se deschide la
atomică şi să fie lichidate ba tat că conducătorii partidului Uniunea
Hanovra, rezoluţii în care cer să
zele de rachete. Cereri similare j ponorului african Zimbabwe (Z.A.P.U.),
au fost formulate de sindicatul nârfîd oare a fost interzis, nu vor avea
lucrătorilor din industria aii- J dreptul de a întemeia vreun alt partid
înceteze politica primejdioasă a mentară şi de la restaurante. I politic.
Redacţia şi administra i ziarului :str. 6 Martie i •• 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. laxa m n numerar conform aprobării Direcţiei Generale P-LI.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l Mai“ — Deva.
