Page 6 - 1962-10

PÄTx. t DRUMUL SOVm.TSMVT.VT Nr. 2417

E.M. T eiiuc-o întreprindere
cu reale posibilităţi

De-a lungul anilor minerii din Teline au obţinut suc­ de mare, productivitatea muncii n-a atins cifra planifi­ IOrganizaţia de partid să-şi întărească
cese remarcabile în sporirea producţiei, în îmbunătă­ cată, sarcina de reducere a preţului de cost n-a fost în­ continuu roiu! conducătai
ţirea calităţii minereurilor, sprijinind astfel din plin deplinită.
eforturile furnaliştilor din Hunedoara fi Călan. In acest Despre activitatea comunişti­ dente. Conducerea sectorului, a
an insa, deşi comparativ cu perioadele precedente s-au In fufa minerilor clin 7 eliuc stă deci sarcina de a fa­
înregistrat creşteri însemnate a volumului producţiei, co­ ce totul pentru ca în perioada rămasă pînă la sftrşihu lor de la E. M. Teiiuc se pot refuzat să primească acest plah,
lectivul E. M. 7 eline nu şi-a realizat sarcinile de plan. anului să recupereze rămxnerile in urmă, pentru a puica spune multe lucruri frumoase. pe „motiv“ că depăşeşte poi
Minusul înregistrat de la începutul anului e destui raporta la 31 decembrie că planul anual a fost înde­ Ei au fost aceia care sesizîndu- bilităţile de care dispune. Comi­
plinit şi depăşit.

se de numeroasele reclamaţii tetul de partid a Îndrumat bi­
ale beneficiarilor privind conţi­ roul- organizaţiei de bază de la
nutul mare de steril în minereu sector să ia atitudine faţă de
au pornit iniţiativa „Nici un poziţia conducerii, să mobilize­
vagonet de minereu rebutat“. ze comuniştii în susţinerea aces­
Tot' pentru îmbunătăţirea ca­ tui plan. Şi, comuniştii şi-au
lităţii minereului organizaţia de spus părerea: s-au angajat să
partid de la sectorul III (secre­ realizeze planul mărit. Astfel,
După 9 luni de muncă din problema organizării şi plani­ crărilor în carieră, reorganiza­ tar Constantin Fetic), a format conducerea sectorului a fost de­

acest an, minerii din Teiiuc se ficării muncii. Tov. ing. Ioan tă activitatea brigăzilor de Ia colective care controlează calita­ terminată să-şi însuşească sar­

află in faţa unui bilanţ nu toc­ Zaha, şeful exploatării, explică orizonturile 100 şi 140 pe baza tea minereului şi informează o- cinile stabilite, pentru a căror
mai mulţumitor. Planul ds pro­
nerealizarea planului pe luna graficului ciclic. O atenţie deo­ perativ biroul organizaţiei de ba­ îndeplinire existau de fapt con­
ducţie n-a fost îndeplinit, pro­ septembrie prin faptul că „pla­
nul nu a fost just întocmit“. Dar sebită va trebui acordată asi­ ză asupra celor constatate. As­ diţii.
ductivitatea planificată de ase­
menea, la preţul de cost s-a în­ defalcarea planului anual pe gurării cu rambleu a echipelor pectele negative sesizate de a- Comuniştii şi-au respectat cu-
din sectorul II, întreţinerii co­ ceste colective, sînt criticate la vînitul dat.
registrat o pierdere apreciabilă. luni n-a fost făcută de exploa­
tare ? Răspunsul e afirmativ. recte a utilajelor şi instalaţiilor, gazeta de perete, iar problema Dacă toate organizaţiile de ba­
Nerealizarea planului de pro­ Conducerea minei, în dorinţa de
ducţie se datoreşte mai multor controlului şi organizării mun­ calităţii minereului este discuta­ ză şi comitetul de partid ar fi
cauze, atît obiective cit şi su­ a asigura o realizare uşoară a
planului în primul semestru, cii minerilor, îmbunătăţirii a- tă cu regularitate în adunările procedat totdeauna aşa, cu fer­
biective. Discutînd despre aces­ s-a orientat greşit, afectînd tri­
tea cu tovarăşii din conducerea mestrului III un volum de pro­ provizionării locurilor de muncă. generale ale organizaţiei de ba­ mitate şi operativ, cu siguran(ti
exploatării, rămîi cu impresia că ducţie mult prea mare. Vorbind
vinovaţi pentru starea actuală E necesar de asemenea ca ză. că exploatarea minieră din Te­

Trustul minier Deva să rezolve w ^ v V ^ J S v .s v .s v .v a «-

urgent problema amenajării Forezorul Viorel Bara de la sectorul I a forat peste plan în acest an De asemenea, activul de partid iiuc n-ar fi înregistrat pierderea
organizat pe probleme, îndrumat de producţie pe care o are a-
platformei auto, punerii in tnai mult de 530 m.l. de către comitetul de partid, a cum. Dar, trebuie spus aici că
IN FOTO: Tov. Viorel Bara pregătind foreza pentru o nouă gaura. studiat posibilităţile ce există unii tovarăşi din comitetul de
de lucruri ar fi îndeosebi facto­ de organizarea muncii, menţio­ funcţiune a maşinii de extrac­ pentru organizarea mai bună a partid în loc să acţioneze in fe­
rii externi, respectiv C.S. Hune­ năm şi faptul că la exploatare, muncii, pentru aplicarea unor lul arătat, au mers pe aceeaşi
în schimburile de după-amiază ţie, (soluţia în această problemă metode de exploatare noi şi al­ poziţie cu conducerea tehnică,
doara, prin nepreluarea canti­ te laturi ale activităţii minei,
tăţilor contractate, Trustul mi­ şi noaptea, rar poate îi găsit un o poate da urgentarea transfe­ venind ou propuneri valoroase care susţinea că planul este
inginer, toţi avînd domiciliul la care au avut eficacitate în îm­ prea mare, că n-au condiţii şi
nier Deva, prin neasigurarea tu ­ Hunedoara (cu excepţia ingine­ rului unei maşini existente la bunătăţirea procesului de pro­ cîte alte motive neînsemnate.
turor condiţiilor tehnico-mate- rului şef). ducţie.
riale ş.a.m.d. sectorul de explorări Teiiuc). Numai aşa se explică de ce in
Datorită activităţi: comunişti­ urma unor analize făcute în şe­
De asemenea, să asigure exploa­
dinţe de comitet — cu toate că
tarea cu piesele de schimb ne­ în problemele discutate erau

Este adevărat că E.M. Teiiuc Vinovată pentru aceste lipsuri cesare şi în măsura posibilită­ ©

a avut de întimpin ,-tt greutăţi din e în mare măsură conducerea ţilor, cu cadre tehnice şi ingi­

partea C.S.H., care în acest an exploatării, care a acţionat de nereşti.

nu a preluat o însemnată can­ multe ori cu întîrziere în rezol­ Combinatul siderurgic Hune­ Rolul şi posibilităţile pe care analizat niciodată felul în care
le are organizaţia sindicală în se desfăşoară munca cultural-
titate de minereu. Adevărat este varea problemelor curente, a doara, pe de altă parte, are da­ antrenarea maselor la conduce­ educativă în exploatare. Există

şi faptul că se simte lipsa per­ trecut cu uşurinţă peste defi­ toria să ajute pe mineri prin rea producţiei şi imbunătăţirea pe lingă comitet comisii organi­ lor s-a îmbunătăţit calitatea mi­ neajunsuri — nu se Întocmea
condiţiilor de muncă, sint bine zate pe probleme, în fruntea că­
sonalului tehnic şi ingineresc, cienţele interne. preluarea întregii cantităţi de cunoscute de tovarăşii din co­ rora sînt membri ai comitetului. nereului. întreprinderea a recu­ nici un plan de măsuri.
Greşit a procedat comitetul
că lipsesc anumite utilaje şi pie­ Pentru recuperarea minusu­ minereu contractată, în mod perat astfel 7.650 tone metal din '
pierderea înregistrată prin ne- de partid şi cînd a hotărî t să
se de schimb, că I.C.S. Hunedoa­ lui de producţie e necesar ca în ritmic.
ra a neglijat lucrările ce le avea timpul rămas pînă la sfirşituî Minerii din Teiiuc au create
mitetul sindicatului pe exploa­ Aceste comisii însă n-au fost îndeplinirea planului de produc­ înlocuiască munca politică pen­
de executat aici. anului, să se ia toate măsurile toate condiţiile pentru ca în tare şi comitetele sindicale de îndrumate şi trase la răspunde­ ţie.
tru îndeplinirea angajamentelor
Tot atît de adevărat este însă menite să ducă la îmbunătăţi­ acest trimestru să realizeze rit­ secţii de la E.M. Teiiuc. Rău re pentru inactivitatea lor. Că Totuşi, râmînerea sub plan la de depăşire a planului anual cu

si faptul că in activitatea minei rea situaţiei. Va trebui îmbu­ mic planul şl să-l şi depăşească. este că aceste comitete n-au fo­ ele au fost formal organizate o producţia de minereu şi metal
losit posibilităţile pe care le
Teiiuc s-au făcut simţite în nătăţită activitatea sectorului Se cere doar ca aceste posibili­ dovedeşte următorul exemplu. este încă mare. Aceasta arată că o muncă axată numai pe recu­
aveau pentru a sprijini îndepli­ munca organizaţiilor de partid cu perarea răminerii sub plan. In
acest an mari deficienţe. In pri­ auto în vederea utilizării depli­ tăţi să fie din plin folosite, să nirea sarcinilor de plan. Dacă Ca responsabil al comisiei cu toate că s-a îmbunătăţit faţă de loc să se situeze pe o poziţie
mul rind realizarea volumului fie puse in valoare toate rezer­ problema muncii cultural-educa­ anii precedenţi, încă nu s-a ri­ fermă, în fruntea maselor, şi să
de deblocări abia în proporţie ne a capacităţii de transport, în domeniul protecţiei muncii, dicat la nivelul sarcinilor ac­ militeze nu numai pentru recu­
va tvebui intensificat ritmul lu­ vele existente. A. JURCA al asigurărilor sociale s-a mun­ tive, era inginerul loan Matei. tuale. Comitetul de partid, bi­ perarea pierderii de producţie ci
de 55—60 la sută. întirzierea lu. cit mai bine ca în anii trecuţi, Deşi acesta a plecat din exploa­ rourile organizaţiilor de bază şi pentru îndeplinirea angaja­
în ceea ce priveşte antrenarea n-au îndrumat cu destulă fer­ mentelor, să îndrume în acest
(. avilor de deschidere la orizon- ¦ tare încă din luna iunie, nici sens întreaga activitate politică
masei de muncitori la îndepli­ pînă în prezent comitetul sindi­ şi economică, comitetul de partid
turile 100 şi 140 au dus la pier­ nirea planului de producţie, în s-a lăsat Influenţat şi de data
activitatea sindicatului au per­ catului nu a propus un alt res­
derea unei însemnate cantităţi ponsabil al comisiei respective. .
sistat o seamă de neajunsuri. In
de producţie. Alta ar fi situaţia

dacă conducerea, minei s-ar fi <Slabă răspundere a manifes- j mitate conducerea tehnică a ex­

ocupat în mai mare măsură de tat comitetul sindicatului şi în ploatării şi conducerile sectoa­

realizarea planului de investiţii. Indicele care caracterizează cel mai efectuarea unor cheltuieli de investi­ primul rind, comitetele sindica­ ce priveşte controlul şi îndru­ relor, n-au folosit cu pricepere aceasta de „argumentele“ condu­
complet activitatea unui colectiv este ţii din fonduri de producţie, plată le de secţie n-au urm ărit şi n-au marea comitetelor de secţie. forţa de mobilizare de muncă cerii tehnice.
Or, în goana după un cîştig preţul de cost. Dacă la preţul de cost de dobînzi pentru credite restante ţinut o evidenţă clară a felului Există şi în prezent comitete ca creatoare a comuniştilor, care Faţă de această situaţie, acum
momentan de producţie, investi­ (numai în trimestrul 1 s-au plătit cum se îndeplinesc angajamen­ acele de la sectorul I (preşedin­ nu odată au dovedit că ştiu să cînd nu mai e mult pînă, ia în­
ţiile au fost neglijate. La înain­ 150.000 lei), depăşirea consumurilor
tări s-au realizat şi încă se rea­ au fost realizate economii, înseam­ specifice planificate de materii pri­
lizează viteze de avansare scă­ nă că treburile au mers bine, că me, a cheltuielilor cu întreţinerea şi tele luate în întrecerea socialis­ te Gheorghe Andrei), atelierul îndeplinească sarcinile d,e mare cheierea anului, se cere din par­
funcţionarea utilajului, a cheltuielilor tă. Numai aşa se explică faptul mecanic (preşedinte loan Petro- răspundere care li se încredin­ tea comitetului de partid să facă
zute (graficul de înaintări ra ­ munca a fost judicios organizată, că generale ale întreprinderii ş.a.m.d. In­ că în luna august nu era cunos­ iescu), .transporturi auto (pre­ ţează. Să luăm numai un exem­ o cotitură In activitatea sa. în ­
tensificarea exploatării în subteran,
pide, întocmit încă în luna mai, şi la ceilalţi indici' ai planului situa­ pentru a compensa nerealizarea pla­ cută brigada sau echipa care a şedinte Dionisie Toma), care plu. Pentru luna iulie, condu­ deplinirea planului de stat este
nului în carieră, a dus de asemenea la
nici azi nu e pus în aplicare), ţia e bună. Din păcate1 led Exploa­ depăşirea cheltuielilor planificate, mi­ cîştigat întrecerea pornită in nu-şi desfăşoară activitatea pe cerea exploatării a mărit planul o sarcină de mare răspundere şi
nereul din subteran fiind mai scump.
munca tovarăşilor de la inves­ tarea minieră 7 eliuc, după S luni această întreprindere pentru tit­ bază de plan de muncă şi care sectorului II cu mai bine de 200 ea trebuie îndeplinită.
Multe din aceste deficienţe puteau tone la zi faţă de lunile prece­ R. BUDIN
tiţii nu e îndrum ată şi contro­ de muncă, sarcina de reducere a pre­ fi prevenite dacă conducerea exploa­ lul de „Brigadă de calitate de la începutul anului, n-au ţi­
tării ar fi acordat atenţia cuvenită
lată în mod satisfăcător, apro­ ţului de cost 11-a fost îndeplinită, renucerii preţului de cost. iji bineîn­ fruntaşă“. nut nici o şedinţă de comitet.
vizionarea locurilor de muncă înregistrîndu-se o pierdere de aproa­ ţeles situaţia ar fi fost cu lotul al­
lasă încă de dorit. ta dacă planul de producţie s-ar fi De asemenea munca cultural- De slaba activitate a sindica­
pe 1.S00.000 Ici. ¦ realizat. educativă pe care trebuia să o tului de la E.M. Teiiuc, vinovat

Un alt factor care a determinat Această situaţie nesalisfăcătoarc se Rătnîne ca sarcină în faţa condu­ desfăşoare sindicatul a fost se face şi comitetul de partid,
datorează îndeosebi pierderilor din cerii minei ca in timpul rămas pînă aproape inexistentă. Conferinţe care n-a controlat şi îndrumat
serioase rămîneri în urmă îl con­ semestrul I şi mai ales din trimes­ la sfirşituî anului să pună in apli­ cu răspundere această organiza­
stituie folosirea mult sub capa­ trul I al anului. Principala cauză care acele măsuri îndreptate spre pentru îmbogăţirea cunoştinţe­ ţie. Aibă în luna aceasta comi­
a nercalizării sarcinii de reducere a realizarea şi depăşirea planului de lor generale ale muncitorilor au
citate a parcului auto, slaba în­ prc(ului dc cost o constituie neînde- producţie, să acorde toată atenţia fost puţine — mai mult cu oca­ tetul de partid a analizat munca
treţinere a utilajelor şi funicu- plimrca planului dc producţie. Spre e- reducerii consumurilor specifice, chel­ zia zilelor festive — iar expu­ sindicatului şi şi-a dat seama
larului (nc referim îndeosebi la xemplificare menţionăm că in luna
tuielilor nceconomicoase. neri pentru ridicarea cunoştin­ de neajunsurile existente.
staţionarea acestuia in primul
trimestru). In plus amintim că ţelor profesionale nu s-au ţinut Comitetul de partid trebuie
din planul M.T.O., în luna au­
gust, din 51 măsuri erau reali­ iulie, lună în care datorită efortu­ decît foarte puţine. Cit priveşte să tragă la răspundere pe mem­

zate abia 20, că mult timp s-a rilor colectivului planul de produc­ activitatea brigăzii artistice de brii săi care erau repartizaţi să

simţit lipsa rambleului, că aco­ ţie a fost îndeplinit şi depăşit, s-a agitaţie, aceasta se făcea cunos­ răspundă de organizaţiile sindi
modarea cu noul sistem de realizai o economie suplimentară de
transport al minereului de la 143.000 Ici. cută de asemenea doar cu prile­ cale de secţie şi să îndrume bi­

Depăşirea preţului de cost planifi­ jul sărbătoririi unor zile fes­ rourile organizaţiilor de bază să
tive. conducă cu competenţă activi­

carieră la staţie s-a făcut greoi. cat a fost determinată însă şi de De ce aceste neajunsuri ? Pen­ tatea organizaţiilor de masă.
tru că comitetul sindicatului De asemf..~a, comitetul sindi­
Legat de acestea, se ridică ulii factori. Amintim printre aceştia (preşedinte Nicolae 7 naş), n-a catului pe exploatare, comite­

tele de secţie şi organizatorii de

grupe sindicale trebuie să trea­

C U M E FOLOSITĂ ÎNZESTRAREA TEHNIC că imediat la luarea unor ase­ pm m m m
menea măsuri care să ridice ac­
tivitatea sindicală la nivelul

După cum rezultă şi din graficul de de natură obiectivă. Dar la •obţinerea de staţionare în raport cu cele de narea lor Ia uzinele apropiate (Hune­ sarcinilor, să sprijine cu toate Brigada de mineri condusă de Ioan Bănuţ, de Ia sectorul II a dat
faţă, Exploatarea minieră Teiiuc dis­ unei productivităţi scăzute — cu aproa­ funcţionare. In primul trimestru, de doara, de exemplu), fie prin procura­ peste plan în luna septembrie peste 100 tone minereu. In foto: Ioan Bă.
pune de multe utilaje. Acum perfora­ pe 8 Ia sută mai mică decît cea pla­ pildă, excavatoarele au funcţionat rea de la alte unităţi din ţară, care au forţele îndeplinirea indicilor de nuţ cu tovarăşii săi de muncă, în abataj.
rea găurilor în carieră se face cu aju­ nificată — a contribuit şi slaba folo­ 3.341 ore şi au staţionat 5.716 o re! plan.
torul forezelor verticale şi orizontale, sire a înzestrării tehnice. Iar forezele au funcţionat în aceeaşi
utilaje de mare produciivitate. încăr­ perioadă 3.678 ore şi au staţionat 3.196 supranortnative. Doar la Teiiuc nu-s
carea materialului excavat se face cu Gă utilajele au fost slab folosite o ore.
excavatoare puternice, iar transportul dovedeşte în primul rînd productivi­ utilaje unice; pe toate şantierele se
tatea lor. Intr-adevăr, cu excavatoa­ Gum se explică această situaţie ?
minereului se execută cu ajutorul unor rele a căror cupă are o capacitate de găsesc excavatoare, multe cariere au
In primul rînd prin faptul că uti­
autobasculante de mare tonaj. Minerii un m.c. s-a realizat o productivitate lajele au avut multe deficienţe meca. foreze, sînt multe autobasculante „Ta­ Ce propuneţi pentru irea
nice care s-au remediat cu greu. Şi tra“... La Teiiuc se obişnuieşte însă să
dispun şi de alte utilaje, care le uşu­ de 26,9 tone pe oră în primul trimes­
aceasta — aparent — din lipsa unor se aştepte pînă ce se iveşte defecţiu­ r?
rează munca, le-o fac mai spornică. tru şi 29,54 tone pe oră în cel de-al piese de schimb. E adevărat, au lipsit nea şi atunci se dă din colţ în colţ.
In acest caz nu mai poate fi vorba de
Normal ar fi ca înzestrarea tehnică doilea trimestru. Puţin, dacă ţinem piesele de schimb, dintre care unele
să ducă la o creştere simţitoare a pro­ greu de procurat. Dar tot atît de ade­ o intervenţie operativă, ‘ eficientă. Se
ductivităţii muncii. La E.M. Teiiuc însă seama de faptul că în condiţii norma­
vărat e şi faptul că a lipsit şi lipseşte pierde astfel timp, se pierde producţie. Minereul trimis anul acesta de mi­ maşini mai rar şi mai tîrziu, trebuie tare, „Pentru îmbunătăţirea calităţii
anul acesta s-a realizat o productivi­ le se puteau încărca 40 tone pe oră. încă perspectiva din munca serviciu­ Parcul auto, cu toate că-i nou la i nerii din 7 eliuc furnaliştilor din Hu­ să ne grăbim să realizăm şi noi pla­ minereului e nevoie de un control
tate fizică mai mică decît cea plani, Nesatisfăcătoare este şi productivita­ lui mecanic-şef. Pentru că unele piese nul. Iată de ce propun să fie diri­ sever. In acest scop ar fi bine ca
puteau îi procurate, fie prin confecţio- Teiiuc, a fost de asemenea slab folo­ nedoara şi Călan are un conţinut jate astfel autobasculantele incit nici în corpul de control să fie cuprinşi
ficată. Desigur, la aceasta au contri­ tea realizată de autobasculante. sit. Din cele 56 autobasculante exis­ jj de metal ridicat. Siderita bulgări are un loc de muncă să nu înlîmpine numai oameni care cunosc Tme m i­
tente funcţionează doar 40. Restul ma­ () 34,20 la sută fier, faţă de 33,28 la greutăţi cu transportul materialului nereul, conştiincioşi în muncă. E ne­
buit mai multe cauze, parte din ele Nici utilizarea în timp nu este mul­ şinilor fie că sînt defecte, fie că n-au } sulă cit este planificat. La fel se excavat. Şi în afară de aceasta, pro­ cesar apoi ca aceşti oameni să frec­
ţumitoare. Sînt mult prea multe ore şoferi. Dar pentru ele se plăteşte amor­ r prezintă lucrurile la siderita mărun­ pun să se facă o descopertă mai venteze cursurile unui cerc dc ridi­
tisment iar pe baza capacităţii lor de bună, adică să se excaveze pămîn- care a calificării şi periodic să fie
transport e întocmit planul de pro­ tă, siderita prăjită şi limonită. In tul pînă la zona utilă. Uneori aceas­ examinaţi“.
ducţie. schimb există încă mult steril în tă operaţiune costă mai mult, dar se
minereu, ceea ce îngreunează munca cîşligă şi mai mult prin îmbunătă­ Ing. IO AN ZA U A . şeful exploatării.
* < ^ vţ;or V -v " , 4BO0^ m m WMM Secţia auto e nouă; avea nevoie furnaliştilor. ţirea calităţii minereului“. „In scopul îmbunătăţirii clauburii c
deci de tnai mult ajutor. Acest ajutor ? Cu întrebarea : „Ce propuneţi pen- nevoie să se facă unele modificări la
nu l-a dat însă nici conducerea admi­ i tru îmbunătăţirea calităţii minercu- CO NSTANTIN COLOJI, maistru staţia de sortare. Propun ca de acest
nistrativă a exploatării, nici comitetul $ lui“? ne-am adresat mai multor mi- minei la sectorul II. „In subteran, a- lucru să se ocupe proiectanţii Trus­
sindicatului şi nici comitetul de partid. $ neri şi cadre de conducere de la mi- colo unde îmi desfăşor activitatea, tului minier Deva. De Asemenea cred
Aşa se explică faptul că s.a înregis­ t na Teiiuc. Iată o parte din răs- minerii se străduiesc să extragă mi­ că ar fi bine ca probele de minereu
trat o mare fluctuaţie în rîndurile con­ \ punsurile prim ite: nereu de bună calitate. Evidenţiez să se ia la Teiiuc şi nu la Hunedoa­
ducătorilor auto, multe cazuri de in­ $ JENICă POPA. miner şef de bri- ci:i ţelul cum munceşte brigada co­ ra. In acest fel am putea interveni
disciplină, o utilizare neraţională a S gadu la sectorul 1. „Locul de mun- munistului Nicolae Dănăilă. Cu toate eficient în cazul cînd în minereu
maşinilor. Şi ca urmare uzura prema­ f că unde lucrează brigada condusă de că la locul de muncă este multă s-ar găsi mult steril“.
tură a maşinilor, scoaterea prea de­ \ mine are o mineralizaţie scăzută. Prin intercalaţie sterilă, brigada puşcă se­
jj urmare e nevoie de eforturi sporite lectiv şi alege bine bulgării de ste­ ?
vreme a unora din ele din funcţiune pentru a da totuşi minereu de bu­ ril din minereu. Nu la fel procedează NO TA REDACŢIEI. Normele re­
nă calitate. Avem însă unele greu­ insă brigăzile conduse de Nicolae publicane de recepţie prevăd ca re­
pentru defecte mecanice sau uzura cau­ tăţi. Nouă, celor care avem şi steril Gavriluţ şi Lăscuţ Lupţi. cepţia produselor, atît cantitativă, cit
la locurile de muncă, ni se dau şi calitativă, trebuie să se facă la
ciucurilor. mai greu maşini. Aceasta pe de o Pentru îmbunătăţirea în continuare beneficiar. Prin urmare, în cazul de
parte pentru că se dă mai midia a calităţii minereului cred că ar fi faţă, recepţia calitativă a minereu­
Apoi la secţia auto se manifestă şi atenţie locurilor de muncă puter­ bine ca fiecare maistru miner să ur­ lui trebuie să sc facă la Hunedoara.
nic mineralizate (de unde se scoate mărească personal, zilnic, felul cum Şi deci aici se iau şi probele. In
dezinteres faţă de unele probleme: Bu­ i mai mult minereu şi deci se rea- se execută puşcarea selectivă. De fapt schimb nu-i împiedică nimic pe tova­
i Uzează planul), iar pe de alta pen- puşcarea selectivă trebuie să devină răşii din Teiiuc să ia probe la locul
năoară, cinci maşini stau în curtea ex­ obligatorie pentru fiecare şef dc bri­ de muncă. Ba dimpotrivă, ar face
4 trie că preţul de transport al side- gadă. De asemenea, e nevoie ca în foarte bine, pentru că în acest caz
ploatării de mai bine de o lună nero­ fronturile cu mineralizaţie scăzută să ar evita transportarea la Hunedoara
t ritei c mai mare decît cel al steri- se puşte cu foarte mare atenţie şi a unui minereu de slabă calitate. Şi-
date ( ! ?). , în cantităţi mici“. apoi autocontrolul e totdeauna bine­
i lului. Procedeul acesta ne împiedică
Aşadar la E.M. Teiiuc există o bună
J însă să facem o bună selecţionare a
înzestrare tehnică. Numai că ea nu

este bine folosită. De aceea, comitetul

de partid trebuie să îndrume condu­

cerea tehnico-adminislralivă să ia ast­

fel de tnăşuri îneît fiecare excavator,

foreză sau autobasculantă, fiecare uti.

laj, să aibă o folosire raţională. j minereului; pentru că, venindu-ne IOAN MAINER. şeful staţiei de sor­ venit.
e
N. ANDRONACHE