Page 60 - 1962-10

PAG. ă
na pristes!
-sovietice
S s a r il gfs pooal©
Colectivul de asistentă medicală al
Spitalului T.B.G. din Deva a organizat
o seară de poezie închinată Lunii prie­
teniei romîno-sovieiice. După o scur­
tă expunere prezentată de medicul Mi-
liai Diaconescu, Intitulată „Progra­
mul fericirii şi al sănătăţii poporului“, cini noi, deosebite. Consolidarea eco­ localitate sau din alte gospodării agri­ timp materialul documentar pentru a
a urmat o seară de poezie. Tov. Elena
Safciu a recitat poezia „V-I. Lenin“ de
V. Maiakovski, medicul Aristidia La
k.atoş a recitat poeziile „Octombrie
1917—1926“ de V. Maiakovski, „Plec
Rusie“ şi „Patria“ de AL I. Lermon-
iov, iar sora Atarla Mariş a citit poe­
zia „Tînăra gardă“ de V. Maiakovski.
MARTA STOENESCU
corespondentă
9 -0 0 0 spsciîafops
La cinematograful „Victoria“ din Hu­
nedoara, In primele zile ale {estiva­
lului filmului sovietic, au vizionat fil­ Central al Pca-tidulm Muncitoresc Ro­ şedintele gospodăriei colective şi in­ învăţate. In felul acesta sa reali­
mele „9 zile dinfr-un an“, „Gasa de la
răscruce“ şi „La 80 de an!“ peste 9.000
de spectatori.
T. COSTEA
corespondent
C©iţfi8îrÎFîfă
în cadrul manifestărilor culturale în
cinstea Lunii prieteniei romîno-sov Íc­
tico, recent a avut loc în sala Casei de
cultură din Hunedoara, în prezenţa a
809 de oameni ai muncii, conferinţa in­
titulată „Colaborarea frăţească romî-
no-aovietlcă". Gu acest prilej dr. Dan
Papovîd, preşedintele Consiliului oră-
şsncsc AR.LU.S., a vorbit despre prie­
tenia de nezdruncinat dintre poporul
sovietic şt romîn. In continuare cei pre­ gionel Deva, obiectul „Agricultura
sanţi au vizionat filmul „Soarta unul
«a\
ăa Ltapani
Sate de apectacole a palatului de cul­
tură din Lupeni a găzduit zilele tre­
cute o frumoasă manifestare consacrată
Lunii prieteniei romîno-sovietice. Tova­
răşul V. Dan, secretar al Comitetului
de partid al oraşului Lupeni a vorbit
despre legăturile da prietenie stabilite
între popoarele sovietic şi romîn. După
txpunere a umtalt un program artistic
m tm B m m m m íi ¦ s-- ;
¦ ¦ ¦ !¦ !li
Dd rRuUmMuUlL sEoOeVmmiUrSmlMuULLuUii ¦ jftTo 24 3 3
Eassflgraj^'aaaflanag
v.j?».-.a.?v>;:u?i!a««8'!Mi)BCT»«iiB»asai'aB!a*iB^.iMifc>*^ wnwwimgBaiiawuffiaaMaaBKgttagawBaiagzKaiMa««^^
A G R I C O L I OR f i //
u nA /V W V o b iect în d r ă g ii d e e le v i Ay'SyVV'v'V'VVA / / ă v o r b im si să s c rie m c o re c t
Despr© scrieraa cu doi şi cu froi f,i ii
O dată cv încheierea procesului âe Cu pasiune şi dragoste pătrunsă de colective. Pentru a şti însă concret In unele anunţuri, reclame ori afişe, tivele (şi adjectivele) care au pe i hotărît enclitic -le, deci nu pot «părea
apar abateri de la scrierea corectă a în temă, adică înaintea terminaţiei (ul­ scrise cu trei i : ariile, gospodăriile
colectivizara, agricultura patriei noas­ importanţa obiectului pe care-l pre­ unde vor face elevii în fiecare xi cuvintelor care necesită doi sau trei i. timul sunet — în scris: ultima literă) fao studiiîe, principiile ş.a.
Această cerinţă ortografică pune uneori pluralul nearticulat cu doi i. Mai c la r :
tre a intrai inlr-o nouă etapă de dă, profesoara ilustrează fiecare lec­ orele da practică, profesoara ţine o în dificultate şi pe elevii claselor su­ masculinele şi neutrele terminate î n : Substantivele feminine care au lorrna
perioare. Ghlar in lucrările scrise de la -iu, tar femininele î n : -ie. de plural în i se scriu cu doi i ia sin­
dezvoltare. In /aţa ţărănimii colec­ ţie teoretică cu material didactic, fo­ strînsă legătură cu gospodăria co­ examenul de maturitate din vara acestui gular, articulate, în cazurile genitiv
an s-au mai găsit abateri de la nor­ ©ura se procedează : Se înlătură ter­ dativ. Pentru a nu greşi in scrierea co­
tiviste, a inginerilor fi tehnicieni­ losind în acest scop planşe, colecţii de lectivă, planificînd s&ptămînal locul şi mele ortografierii cu doi şi cu trei i. minaţia de singular (-U, respectiv: ~e) rectă a acestor cuvinte, se slaljiie-' e
şl se adaugă semnul de plural -i. De care este forma substantivului la plu­
lor agronomi, a tuturor lucrători­ seminţe etc., dînd exemple concrete fslid practicii elevilor. Procedînd ast­ Ţlnînd seama că în regiunea Hune­ exemplu: fiu — fii, geamgiu — geam­ ral, nearticulată, iar la aceu.st» se «li.
doara, ca şi în întreaga ţară, învaţă gii, muşteriu — muşterii, tinichigiu — peşte articolul hotărît pentru sirigul>-
lor de pa ogoare au fost puse sar­ din gospodăria agricolă colectivă din fel, ea poate să-şi pregătească din astăzi un număr imens de oameni ai tinichigii etc. la substantivele mascu­ la genitiv şi dativ: i. Le pildă . suk.
muncii (indiferent de vîrstă), facem line. In acelaşi fel se formează plura­ stantivnl carte are !a plural forma cârti.
unele precizări ortografice în legătură lul substantivului copil care are pe i în La aceasta se alipeşte articolul -i şl ,e
cu cuvintele care au doi sau trei i. temă (plural nearticulat: copii). Tot obţine forma de G.D. singular car111
nomic o organizatorică a unităţilor a- cole colectiva fruntaşe. îmbina în mod armonios cunoştinţele (coperta cărţii). Tot aşa: femei-m :
gricolet socialiste, sporirea continuă a La clasa a ll-a, la lecţiile „Com­ teoretice cu practica elevilor. In ore­ De la început trebuie reţinut faptul aşa se procedează şi cu substantivele drepturile femeii; scîutei + i; îndrumăr­
producţiei vegetale fi animale, intro­ le de practică elevii au participat la că toate substantivele masculine au ca neutre : consiliu — consilii, exerciţiu — ile „Scinteii" ; ţâri-fi : apărarea |arn ;
ducerea tehnicii celei mai avansate in poziţia solului“, „Structura solubil" culesul porumbului, a dovlecilor, a semn al pluralului pe i (vocală sau se- exerciţii, principiu — principii etc., şl m u n ci-fi: oamenii muncii.
tonte ramurile agriculturii, cer co- şi „Diferite tipuri de soluri“ profe­ florii-soarelui, la însămînţările de mtvocală) : muncitor. Ia singular, iar cu cele feminine : arie .— arii, felie —
lectiviftilor o permanentă ridicare a soara a organizat demonstraţii de la­ toamnă, au făcut cunoştinţă cit unel­ Ia plural: muncitori; elev — elevi, co­ felii, gospodărie — gospodării, pălărie Mai sus s-a arătat că substantivele
nivelului Ier profesional. borator legate de diferite fenomene tele şi maşinile moderne cu care se dru — codri, furnallst — furnaliştl — pălării ş.a. Adiectlvele urmează a- feminine nu se scriu niciodată cu irei
ala chimiei, biologiei, fizicii etc., a- lucrează. eeeaşi cale : auriu — aurii, cenuşiu — i. Aceasta iri.seamnă că Ia formarea G.D.
Pentru c răspunde înaltelor cerinţa poi, in cadrul orelor da practică la etc. De asemenea, au ca semn al plu­ cenuşii etc. Adjectivul roşu — roşie — singular, articulat, la femininele care au
ralului pe I unele substantive feminine plural : roşii. pluralul în doi i. vom lua forma de
ele noii etapa de dezvoltare a agri­ gospodăria colectivă, definea împre­ Fiind în mijlocul elevilor la orele şi unele neutre: carte — cărţi, şcoală — singular nearticulată căreia ii vom alipi
culturii, partidul fi guvernul nostru ună cu elevii, pe diferita parcele, ca­ 'de practică, in funcţie de diferitele şcoli, fabrică — fabrici; studiu — stu­ A doua situaţie se referă ta substan­ articuîul -i. Nu vora scrie deci la G D-
dii, serviciu — servicii ş.a. tivele şl adjectivele articulate. Cele singular cu articol: ariii, gospodări')
an trasat sarcini da o deosebită le învăţate în clasă. situaţii întîlnite in sectoarele pro­ de genul masculin care au pluralul ne­ etc., c i : artei (arie-f i), gospodăriei,
Tendinţa actuală a limbii noastre este articulat cu un i vor primi articolul cîmpiel, pălăriei (borurile pălăriei, nu :
însemnătate î» casa ce privefto dez­ 7 inînd cont 'de desfăşurarea lec­ ductive ale G.A.C., profesoara pro­ de a generaliza şi la feminine plura­ hotărît enclitic -i, apărînd scrise a i doi pălării) I) ş.a. Substantivele feminine
lul în i. De aceea, acolo unde sînt for­ 1: muncitorii, fruntaşii, revoluţionarii, care au pluralul tn -e, la G.D. singular
voltarea ii îmbunătăţirea învăţămîrt- ţiilor teoretice, de conţinutul acesto­ voacă în rindul elevilor discuţii teo­ me duble de plural: roate, roţi, sale, harnicii colectivişti, marii gţnditori etc., articulate se scriu cit - e i: casei, mamei,
tulul agricol. Hotărîrea Comitetului ra, tov. Zsok luliana, ajutată da pre­ retice, cu conţinut legat de lecţiile săli, şcoale, şcoli, cane, căni, limba li­ iar cele care au pluralul du doi 1, pri- şedinţei etc.
terară a adoptat rostirea şi scrierea mind articolul, vor fi scrise cu trei i :
flit noştri, copiii oamenilor muncii, ti­ Scrierea unor verbe, !a anumite tim­
mîn fi a Ccnsilitdui de Miniştri pre­ ginerul agronom, şi-a întocmit o pla­ zează o legătură mai trainică în­ cu I. nichigii! pricepuţi, auriii snopi de grîu puri şl persoane, cu doi I va constitui
Adjectivele îşi formează genul şi etc. preocuparea altei dezbateri.
vede în acest sens fi introducerea nificare generală a orelor de prac­ tre teorie şi practică, se consolidează
numărul la fel ca substantivele. Substantivele feminine şi neutre, care V. ŞERBAN
obiectului „Agricultura* fn fcoala da tică, in funcţie şi de obiectivele eco­ med bine cunoştinţele predata elevilor. Reţinînd faptul că 1 este semnul plu­ au pluralul cu doi I, primesc articolul
BiH PROGRAMUL DE
cultură generală do 3 ani din mediul nomice, da necesităţile gospodăriei ION CIOBOTA ralului pentru aceste categorii de cu­
vinte, se poate stabili care se scriu la
sătesc, au scopul de ci înarma pe elevi plural, nearticulate, cu doi i. Substan­
cu ttn sistem unitar de cmtoştinfe \
din domeniul producţiei agricole, cu ^ in sprijinul creşterii
deprinderi practice, bazate pe meto­
dele înaintate de muncă folosite tti agricole
agricultura noastră socialistă.
Introducerea noidui obiect „'Agri­ Pe ingineruJl loan Florea, şefufl 1.919 kg. la ha., la griul Haraoh
cultura“ în şcoala de 8 ard a fost
primită cu interes atit de către pro- c e n tru lu i e x p e rim e n ta l de I-rwar- s-a realizat în medie pe 5 ani o
ţesori cit şi de către elevi. La Şcoa- ^ & SOhMlOr de p la n te a g ri- producţie de 3.953 kg. la ha., cu
la de 8 ani din Cristur, oraşul re- eo10-^ ****** la sed iu l unfr- 603 kg. mai mult ca la soiul Ce­
E ra a b s o rb it d e p r e o c u p ă - nad 117.
2Mnl.ce. L -a m r u ^ a t Să. na In anul 1982, solul Bezostaia 1,
ocupă în orarul şcolii un loc im-
portant. Acest lucru se reflectă şi v o rb e a sc ă d e sp re p re o c u p ă rile a dat pe o suprafaţă de 22 ha.
o producţie de peste 3.500 kg.
din faptul că orele de cunoştinţe) »1« c e n tm lu i. á p rsrá ra iiira ei legume şi zarzavaturi -
, Aş v re a S& a r a t, în a in te de la ha. Cultivat duipă trifoi, care
teoretica agricole, în afară de celey
care sînt urmate 'de orele practice,5 tOa/iO, Că c e n tru l n o s tr u e x p e rt - este una din cele mai bune plan­
sfnt planificate fn fiecare zi printre < m e n ta l, c a re a lu a t f iin ţă !n a - te premergătoare pentru grîu, s i stea mai malí in atenţia O.Â.D.L.F 22 OCTOMBRIE 1962
primele din orar iar intervalul de} n u l 1957¦ crG m e n ire a Să E tabi- a dat o producţie de 4.530 kg. PROGRAMUL I : 5,07 Muzică uşoa­
zile în care se predă acest obiect, nu< C-SiS m a i p ro d u c tiv e SOlurt la ha. (Urmare din pag,, l-a) gestionari care nu solicită produsele ră ; 5,40 Ce frumos e-n sat la noi
- --------------- --- ------- _____________ Rezultat© foair- pe care le cer cumpărătorii. Din a- — program de cfntece şi jocuri popu­
'dâpăşeţte 1-2 zile, ceea ca dă elevi- ^ ^ ~~ te bune au dat situaţia încă nu s-a îmbunătăţit. In ceastă cauză se provoacă goluri în lare rom ineşti; 6,20 Emisiunea pentru
această direcţie un ajutor mal substan­ aprovizionare care nemulţumesc cum­ sate : 6,30 Jocuri romîneşti interpretate
lor posibilitatea ssăa.. assimmileezee mm aai)' O,GlO, -p e n t r u COn*- ^ şi soiurile de ţial trebuie să acorde şi Comitetul exe­ părătorii. de fanfară j 6,45 Salut voios de pio­
porumb IED 103, cutiv al Sfatului popular Petroşani. nier j 7,30 Sfatul medicului i Cum se
bine cunoştinţele. m M ‘i Í Ionel @ jO M 4 > fk lr t -&¦ prepară legumele pentru a-şi păstra
luliana, care predă acest obiect, şi-a Gu ocazia raidului întreprins s-au Iu urma raidului întreprins în uni­ valoarea n u tritiv ă ; 7,45 Jocuri popu­
______________ FD 101, hibridul constatat şi o serie de deficienţe care tăţile O.Â.D.L.F. din Valea Jiului, se lare romineşti şi ale minorităţilor na­
organizat bine planificarea materiei,' J3 Car® 5 GS_ _ I-ID 4G9, iar la cad în sarcina O.A.D.L.F. Petroşani şi constată că se mai manifestă încă ţionale ) 8,00 Sumarul presei centra­
acordă o atenţie deosebită legăturii > ‘â Ş ° T ă a f ' lVlta: a unităţilor de desfacere. In timp ce la unele deficienţe în aprovizionarea rit­ le ; 8,30 Uverturi, coruri şi dansuri
de grîu, îloarea-searelul soiul Vniimk Uricani unul din centrele de desfacere mică şi cu produse de calitate a uni­ din operete j 9,00 Tinereţea ne e (Tra­
dintre orele de teorie şi cele de Pra c-\ tea. Experimentăm soluri era bine aprovizionat, unitatea nr. 27 tăţilor, uncie centre din localităţile în­ gă ; 10,00 Piese corale romîneşti j i.0,22
l orz de toamnă,, ovăz, îloarea-soa- 0.931 etc. Soiurile care au dat (resp. Etelca Vaida), nu avea varză, roşii, depărtate mai sînt încă neglijate, o Muzică romînească de cameră i 1JL4&
tica. > relui, mazăre şi porumb. Pentru cele mai bune rezultate au fost vinete, fasole uscată, deşi aceste produse serie de lucrători nu-şi fac datoria la Muzică uşoară romînească ; 12,30 Msâr
se găseau în depozitul central. Tot la nivelul cerinţelor. Se impune ca zică populară ru s ă ; 13,10 Muzici ţ[e
atingerea scopului propus avem introduse In producţie la unită­ acest magazin se aflau importante can­ O.Â.D.L.F. Petroşani să ia cele mai estradă; 14,00 Concert de prînz; 55,00
tităţi de varză stricată iar responsabila potrivite măsuri în aşa tel ca cerin­ Cintă orchestra de muzică uşoara di­
la dispoziţie 100 ha. teren ara­ ţile agricole din regiunea noas­ manifestă o totală nepăsare faţă de pre­ ţele consumatorilor să fie satisfăcute rijată de Aiexandr Varlamov ; 16JLS.
zentarea şi depozitarea mărfurilor şl pe deplin. Fragmente din opera „Cârmea" x.
bil şi maşinile necesare. tră. Cel mal mult cultivat la faţă de curăţenie. 16,15 Vorbeşte Moscova; 16,45 UMfea
Conducerea O.Â.D.L.F. trebuie aă
— Centrul este tînăr. Totuşi, ora actuală este soiul da gTÎu Slab sînt aprovizionate ?i unele cen­ efectueze un control permanent asu­ orchestra de muzică populară a ftkusi.-
tre de desfacere din Lupeni. La chioş­ pra activităţii lucrătorilor din unităţi, monicli de stat din Cluj ; 17,10 *di*
cure sînt rezultatele activităţii Ponca. cul din cartierul Braîa aparţinător uni­ produsele să fie repartizate mai ju­ creaţia de cîntcce a compozitoriloi *Q:
tăţii nr. 24 şi Ia unitatea nr. 21 din dicios în aşa fel ca în fiecare unitate vietici ; 18,30 Interpreţi romîni dc y.-
de plnă acum? — Ce ne puteţi spune despre Dărăneştt se vindeau doar mere ş i- să se găsească din abundenţă un sor­ peretă ; 19,00 Almanah ştiinţific ; 1^49
bere la sticlă. timent cît mai bogat de legume şi Prelucrări de focîor ale compozitori­
— In deraursul celor cinci ani perspectivele îmbunătăţirii acti­ fructe. Trebuie grăbit de asemenea rit­ lor n o ştri; 20,15 Muzică uşoară ; 20.30
care au trecut de la înfiinţarea vităţii centrului experimental In piaţa oraşului Lupeni se află alte mul însilozărilor ţlnînd cont că iarna
centrului experimental s-au în­ (lin Gurasaăa ? 2 chioşcuri aparţinătoare O.Â.D.L.F. Noapte "bună, copii: „Mîinile de aur"
cercat în culturi comparative de VînzăiorH însă nu aveau ce oferi ce­ se apropie. Sînt toate posibilităţile ca
concurs un număr de aproxima­ — Avtod în vedere diversi­ tăţenilor în afară de cartofi. Vînzătorii oamenii muncii din Valea Jiului să fie de Carmen Constantinescu; 21,15 Pe
tiv 100 soiuri de g'cîu, 20 soluri tatea condiţiilor de climă şl sol de la unităţile amintite nu aveau nici teme internaţionale ; 21,40 Cîntă Ca-
de orz, 10 soiuri de floarea- existente în regiunea noastră în- măcar varză, în vreme ce Ia magazi­ aprovizionaţi pentru iarnă cu legume, terina Valenţe ; 23,14 Concert interpre­
soarelul, ÎS soluri ele mazăre şl nul nr. 24 responsabilul era îngrijorat tat dc solişti de muzică uşoară ;
<10 hibrizi de porumb. Cele cepînd din toamna acestui an, zarzavaturi şi fructe din belşug.
s-au organizat, cu sprijinul con­
mai productive soiuri au fost
încercate şi tn culturi compa­ siliului agricol regional 35 puncte
rative de producţie. In afara ex­ de sprijin In gospodăriile agri­
perienţelor amintite s-au execu­ cole colective din regiune. In
G.A.C. stabilite se experimentea­
tat cercetări în vederea stabi­ ză, pe o suprafaţă de circa 1 ha.
lirii cantităţii de sămlnţă la ha., cele mai productive soiuri, culti­
respectiv densitatea cea mal po­ vate după diferite plante pre­
trivită, stabilirea epocii optime mergătoare. Astfel, la griul de
de însămi nţare şl a pretenţiilor toamnă se încearcă solurile Ce­ că nu arc unde depozita varza care-i
în ce priveşte IngrăşămÎntâie. In nad 117, Penca, Harach, Bezos- fusese repartizată. De asemenea la uni­
urma experienţelor executate tala 1, Scorospelka 3. In primă­ tatea nr. 6 din Lonea existau mart A o e c â z c p fa
cantităţi de cartofi iar la unităţile 33
timp de mal mulţi ani la. griul vară- se ver organiza puncte de Jieţ şi 7 Gimpa, localităţi mai înde­ '/' P IH r Mjf?iewmnsfilangníirirB.iy
de toamnă, s-a constatat că cele sprijin şl la celelalte culturi. 'A- -------
rnai productive sînt soiurile ceasta va da posibilitatea de a părtate, nu existau cartofi de două 22 OGTOMBRIE 1062
zile. Asemenea exemple se mai pot da
Bezostaia 1, Haraoh şl Pornea. La fl introduse în cultură solurile
griul Bezostaia 1 de pildă, s-a cu cea mai mare productivita­ încă. Aici este vorba de o slabă or­ DEVA i Start către necunoscut — Muzicantul orb — cinematograful „Alun.
realizat o producţie de 5.662 kg. te şl cu însuşiri biologice supe­ ganizare a aprovizionării tuturor uni­ cinematograful „Patria“ ; HUNEDOA­ cltorul“ ILIA : Frumoasa Lurette —
la ha. depăşlnidu-se solul Cănind rioare soiurilor de plnă acum. tăţilor şi de lipsa de preocupare a unor RA : Oameni şi fiare — seria a 11-a cinematograful „Gh. Doja ; APOLDLL
117 cultivat plnă In prezent, ou V. ALBU — cinematograful „Victoria'“ ; PETRO­ DE SUS : Un om trece prin zid — ci­
yj* ŞANI : Drum do încercare — cinema- nematograful „2-3 August".
tograful „Ales. Snhia“ ; Flăcări şi flori
J — cinematograful „7 Noiembrie“ ;
V •i te & îi a j ALBA IULIA: Sentinţa ae va da joi —
^ cinematograful „Victoria“ ; Gete 400 de
AadS Q a lovituri — cinematograful „23 August“;
<*> k. SF.BEŞ : Numai o glumă — cinemato- «iw on iîi'iijîo
1 graful „Progresul“; Valea Mîndră; —
# i (*. A . 5 . A l b a PBNTRU 24 OKfc
Î cinematograful „M. Sadoveanu“; O-
RAŞTIE : Virsta de aur a comediei — Vreme nestabilă cu cerul mai mult
J cinematograful „V. Roaită“; Taina el
| — cinematograful „Flacăra“; SlME- noros ziua. Ploi slabe locale, tempe­
Mumă rodnică şi entuziastă. Aceasta este ca­ şi cei doi mecanizatori Ion Balaur şi Zaflu RlA : Misterul fotografiei — cinemato­ ratura în uşoară scădere: ziua intre
racterizarea ce se poate da activităţii munci­ 12 şi 18 grade, iar noaptea între l si
torilor de la G.A.S. Alba iuUa in aceste zile Dad (fotografia nr. 2). graful „1. Pintilie“; BRAD : Procesul 7 grade. Vînt moderat din nord-vest şi
ăe toamnă cină se execută cel mai marş volum nord. Brumă pe văi.
de lucrări în agricultură. Din sori şl plnă sea­ — încă o zi şi vom raporta terminarea se­ maimuţelor — cinematograful „Steaua
ra ttrziu el adună rodul muncii unui an şi în PENTBU UEMATOAll ELK
acelaşi timp pun bazele recoltei anului viitor. mănatului pe întreaga suprafaţă — ii spune roşie"; HAŢEG i Genovicve — cine­ 3 2UU.S
Fotografia nr. 1 reprezintă doar o mică par­ tractoristul Cornel Streja, inginerului şef. (fo­ matograful „Popular“ ; LONEA: Omul Vreme nestabilă cu cerul noros ziua
te din rodul bogat de porumb pe care l-au cu două feţe — cinematograful „Mi­ şi temperatura staţionară.
strîns muncitorii G.A.S. din Alba. Producţia tografia nr. 3). Convorbirea a avut însă loc cu nerul ; TE1UŞ : Intllnire pe cablu —
medie depăşeşte 2.500 leg. boabe la ha., cu peste cinematograful „V. Roaită“ ; ZLATNA :
500 kg. la ha. mai mult ăecît in anul trecut. cî.teva zile in urmă. Semănatul este acum exe­
cutat tn întregime. Pe cea mai mare parte din I U fe=»-iAAOSKVICt în
Pentru obţinerea unei asemenea producţii suprafaţă secara şi orzul au răsărit.
şi in arml viitor, sini necesare pregătiri te­ «Lftdm m vÜ ^L, NUA4ÂR NEll.V.ITA7
meinice încă de pe acum. Acestei 'probleme i se Farmecul toamnei in viile gospodăriei este în­
mmSI..... . acordă la G.A.S. din Alba toată atenţia. Ime­ Ş0SS$§$jj$( u
Ip !i» i diat după recoltarea culturilor prăşitoare pe tregit acum. de culesul strugurilor. Fetele string
if p
terenurile eliberate se execută arături adinei ciorchinii plini de boabe (fotografia nr. 4), de
unde acestea iau calea cramelor din Alba Iu-
de toamnă, una din lucrările cele mal impor­ ila, Sară sau Ţelna, unde sînt transformate
tante de care depinde soarbe, viitoarei recolte. in must dulce şt gustos (fotografia nr. 5),
Rodul aplicării regulilor agrotehnice se vede
De calitatea arăturii se dovedeşte mulţumit şi
acum şf la cultura cartofilor. De pe întreaga
inginerul şef ai gospodăriei, tov. Virgîl Matei, suprafaţă (35 ha.) s-au recoltat 560.000 tuber­
culi, revenind în medie 76.000 kg. la ha. F, fi­
resc deci ca brigadierul Zoltan Nagy să fie
mulţumit ăe recolta obţinută (fotografia, nr. 6).
Fotoreportaj realimt cia
ILEANA TEEEK
ÍJ J J .E , ŞANTIERUL PAROSEM
ORGANIZEAZĂ
ÎN ZIUA DE 15 NOIEMBRIE 193?,
LA SEDIUL ŞANTIERULUI
€ © M €‘ U H s
pentru ocu p area a
u -t*- •' ,eTBI seisîiueroHi
L i« . « iv- '«.V «»>
11în condiţiile prevăzute de H.G.M. 87511980