Page 61 - 1962-10
P. 61
Nr. ?4^3 unvM ui eocm unm vLvi PAG. 3
rrţf»»TOB^.^rj«ae^vTrj^aMg!^aa--ia«waaBWflMMBgiraMagg»iwaa^^^
•- “L-'JT:.
Institutul de studii romîno-sovietic le ridică construcţia desfăşurată a co
al Academiei R.P.R. desfăşoară o largă munismului în U.R.S.S.
activitate de informare şi documentare Analele romîno-sovietice, care apar
ştiinţifică, de răspîndire a excepţiona într-o grupare de ştiinţe şi discipline
Direcţia regională O.F.R. Timişoara. De lelor realizări ale ştiinţei şi culturii apropiate, în mai multe serii: filozofie,
t'ie că mergi ia depoul de locomotive, tn ttaţia de călători, la R.C.M., evidenţiat faptul că această staţie a sovietice îu rîndurile oamenilor de pedagogie-psihologie, istorie, economic,
la reviziile de vagoane sau in orice altă unitate aparfinind Nodului C.F.R. primit diploma de fruntaşă pe regio ştiinţă, cercetătorilor ştiinţifici, ingi drept, matematică-fizică, chimie, meta
Simeria, peste tot tntilneşti preocupare pentru asigurarea regularităţii fi nală în ramura mişcării, atît în tri nerilor, medicilor, profesorilor, cadre lurgie, biologie, agricultură-zootehnie,
siguranţei circulaţiei tronurilor, grijă fa(ă de îndeplinirea sarcinilor de plan. mestrul IV 1961 cit şi în trimestrul I lor tehnice şl studenţilor din ţara noa geologie-geografic, medicină.
Iniţiatorii acestei munci entuziaste, cei care prin exemplul lor mbilizeaxă 1962. Succese de seamă au obţinut şi stră, în scopul sprijinirii şi îmbună In anul 1963 Institutul va publica
pe toţi cefcriftii simerieni intr-o întrecere insuflefită sînt comuniftii. colectivele de la revizia de vagoane tăţirii muncii lor.
Simeria-triaj şi Simcria-călători, Dis o nouă şi interesantă publicaţie —
La conferinţa pentru alegerea noului Comitet de partid de Nod C.F.R. trictul de linie, secţia (3.T. 4 etc., care Pentru îndeplinirea acestui scop In Analele romîno-sovictice automatică şi
Simeria, care a avut loc zilele trecute, delegaţii organizaţiilor de bază au şi-au depăşit sarcinile de plan cu stitutul de studii romîno-sovictic or cibernetică care va aiprinde traduceri
afirmat că datorită conducerii mai competente a activităţii economice de 10-25 la sută. ganizează consfătuiri ştiinţifice romî- din cele mai importante şi actuale
către organizaţiile de partid, toate unităţile din acest complex C.F.R. fi-au no-sovietice, simpozioane, conferinţe şi lucrări de cibernetică şi aplicaţiile el
îndeplinii fi depăfit In perioada celor 9 luni principalele sarcini de plan. Despre toate aceste succese au vorbit referate, elaborează bibliografii şi stu în automatică.
In conferinţă s-a analiza? cu răspundere munca desfăfurală de comitetul cu mîndrie delegaţii la conferinţă, sub WMsMM, dii, dă îndrumări bibliografice, pune Un mijloc principal prin care oa
de partid felul in care acesta a reuşit să îndrume fi să orienteze activi liniind că ele sînt un rezultat al mun Fr&nalsc Sneider este şecf de brigadă la sectorul n i al E. M. la dispoziţia celor interesaţi un bogat menii de specialitate din ţara noastră
tatea organizaţiilor d t boxă spre cele mai importante probleme. cii colective a comitetului. Anlnoasa. Cu banii câştigaţi îa mină, el şl-a construit o casă, material documentar sub formă de primesc materiale care îi ajută la in
şl-a cumpărat mobilă, aragaz, aparat de radio... Dar clte nu gă publicaţii, traduceri, microfilme. formarea lor operativă asupra realiză
b unea eoJeeîivă *— bază, la data ţlnerfî conferinţei, a re evem în vedere rilor artei şi literaturii sovietice, îl
cheia succeselor flectat orientarea justă a comitetului de perspectiva, viitorul•ne seşti In locuinţa luli Unul din mijloacele dc răspîndire constituie editarea revistei Viaţa lite-
partid, a organizaţiilor de bază, care Fotografia de faţă nâ-1 reprezintă In tkmpfuil unei după-amie largă a realizărilor ştiinţei şi culturii ¦rară sovietică şi a publicaţiilor Pro
După cura a reieşit din darea de au aplicat în viaţă instrucţiunile (3.03. Aplicarea cu stricteţe a principiului sovietice şi a rezultatelor obţinute de bleme de muzică, Probleme de artă
seamă şi din discuţiile delegaţilor, Qo- al P.M.R. conducerii colective a stimulat în mare ze In mijlocul familiei. ştiinţa romînească în strînsă colabo plastică. Probleme de teatru şi cine
mitetul de partid de Nod C.F.R. Si măsură spiritul critio şi autocritic rare cu ştiinţa sovietică sînt publica matografia.
meria, a-a străduit continuu să-şi Îm Ridicarea propagandei de partid la Aceasta a-a reflectat atît In darea de m ţiile editat® de Insitut în principalele
bunătăţească stilul de muncă. In acest un nivel din ce în ce mai înalt este seamă şl mai ales în discuţiile dele ramuri ale ştiinţelor sociale, literaturii Revistele de referate, în mai multe
scop comitetul de partid s-a călăuzit de asemenea un rezultat al aplicării gaţilor. Comuniştii Iosif Blaga, Va- (Urmare din pag. l-a) tn cadrul întrecerii socialiste, organi şl artei, ştiinţelor naturii, ştiinţelor serii: pedagogie-psihologie, matema
tn activitatea sa după principiul leni- principiului muncii colective, ©u pri sile Ghiura, Ioan Hanţa, Ioan Trifu şi zarea de schimburi dc experienţă medicale şi ştiinţelor tehnice. tică, fizică, chimie, biologie, agricuU
nist al muncii colective, atît în elabo lejul analizării acestei probleme în co mulţi din cei care au luat cuvîntul, şi-au determinarea surselor de incluziuni ne tn problema calităţii şi altele, pe de tură, zootehnie şi medicină veterinară,
rarea hotârîrilor cît şi în ducerea lor mitetul de partid, ţinîndu-se seama de exprimat convingerea că rezultatele metalice în lingou. Măsuri complexe altă parte au creat şi creează o preo In vederea înfăptuirii cu succes a geologie-geografic, silvicultură şi in-*
ia Îndeplinire. Comitelui şi-a desfăşu lipsurile semnalate de comunişti în puteau fi mai bun« dacă nu se mani sarcinilor sporite şi complexe trasate dustrin lemnului, medicină generală,
rat munca pe bază de planuri lunare adunările generale, s-au luat măsuri festau şl unele neajunsuri Pentru în de documentele de partid şi de stat, ştiinţe medico-blologice, chirurgie, i-
care au înlăturat multe din neajunsurile lăturarea acestora iei au venit ou oamenii noştri de ştiinţă, cercetătorii elenă şi organizare sanitară, care au
ştiinţifici, inginerii şi tehnicienii se
întocmite în comun de către toţi mem manifestate în anii precedenţi. Propa- propuneri, completând proiectul de ho au fost luate în ajustajele laminoarclor cupare de masă pentru ridicarea ca străduiesc permanent să găsească me un caracter mai operativ şi un profil
todele şl soluţiile cele mai moderne, mai larg de informare.
brii comitetului şi cu răspundere per tărâri care iniţial nu era îndeajuns de de 800 mm. şi 650 mm., unde au fost lităţii metalului.
sonală faţă de flecare sarcină trecută concret Astfel s-a criticat faptul că înlocuite parţial sistemele vechi de cu Realizările obţinute nu pot să ne mai eficace şi economice. Remarcabi O culegere dc probleme din publi
în plan. Aceste sarcini au fost axate pe
Conferinîa tovarăşii din comitetul de partid nu s-au răţire şi s-a introdus decuparea chi mulţumească. In fiecare secţie există lele realizări ale ştiinţei şi tehnicii caţia neperiodică Biblioteca Analelor
hotărîrile Congresului al îll-lea al de dare de seamă ocupat permanent de organizaţiile de' mică şi polizarea, care asigură o ca încă multe rezerve interne pentru ri « sovietice aşa cum sînt oglindite în ar romîno-sovietice, agrobiologie, medicină
P.M.R., hotărîrile organelor locale de § i alegere a noului bază cu un număr mai mic de mem litate superioară suprafeţei metalului, dicarea calităţii metalului, după cum ticolele publicate în revistele sovie şl tehnică, care oferă specialiştilor o
partid precum şi pe propriile hotârîri. bri şi candidaţi de partid, ceea cc a i-a extins curăţirea prin decojire a mal sînt încă lipsuri care umbresc rea tice de specialitate, sînt cu grijă se 'documentare complexă, cuprinzînd cu
Membrii comitetului au fost repari Comitet de partid făcut ca acestea aă nu aibă rezulta sortimentului de oţeluri aliate. lizările obţinute. lecţionate, traduse şi tipărite în publi legeri de articole scrise de autori so
tizaţi să se ocupe şi de d te o organi de Nod C. F. R. Simeria te ipe seama posibilităţiior !n pri caţiile I.S.R.S. vietici şi romîni, axate pe o anumită
zaţie de bază de partid sau organizaţie vinţa Întăririi rîndurilor lor. De a- Preocuparea pentru o calitate su Sarcinile prevăzute în planul de problemă, deosebit de actuală, pentru
perioară şi respectul pentru marca fa stat pentru anul 1963 constituie un Institutul editează publicaţiile perio
de masă. In şedinţele de comitet care ganda de partid a fost mai eirtns legată ceea a-a cerut ca tn hotărîrea elabo bricii sînt legate nemijlocit de creşterea program concret dc activitate pentru dice: cercetarea ştiinţifică şi pentru prac
s-au ţinut cu mai multă regularitate, de sarcinile de producţie, de educarea rată să se prevadă ca o sarcină pen calificării cadrelor. Amintim In acest noi. Pentru îndeplinirea lui, încă de tică.
au fost dezbătute problemele politice şi membrilor şl candidaţilor de partid, a tru noul comitet de a se ocupa mai sens că numai în anul acesta au ab pe acum se iniţiază măsuri corespun Buletin ‘de Informare ştiinţifică tn
economice cele mal importante. Astfel, întregii mase de muncitori, ingineri şi mult de organizaţiile nr. 18 (Distric solvit diferite cursuri şi şcoli dc ca zătoare. Şi în anul viitor, în primul limba romînă, publicaţie săptămînală Toate aceste lucrări sînt menite să
s-a analizat felul cum se desfăşoară tehnicieni Membrii şi candidaţii de tul de linie), nr. 20 (construcţii şi po lificare 1.200 muncitori, urmînd ca rînd vom continua acţiunea dc lărgire de informare operativă despre cele mai dea un sprijin efectiv tuturor lucrăto
învăţămlntul de partid, care este eficacii partid, mulţi tovarăşi din activul fără duri) şi nr. 15 (Revizia de vagoane ptnă la sfîrşitul anului să mai fie şco a sortimentelor de calitate prin creş noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii rilor din toate 'domeniile în activita
tatea lui, munca politică de rna3ă, ac de partid au fost încadraţi în cercurile de la Simeria-triaj). larizaţi încă 2.500 muncitori. terea ponderii lor în producţia totală sovietice şi Buletin de informare ştiin tea lor.
tivitatea comitetului sindicatului de la fnvăţămîntului de partid. Pentru edu de oţel şi laminate, precum şi scă ţifică în limba rusă pentru populari
revizia de vagoane Simeria-triaj, în carea lor s-au ţinut şi unele expuneri De asemenea s-a propus ca noul co Organele tchnico-administratîve au derea pe mai departe a rebuturilor zarea realizărilor ştiinţei romîneştl în Creşfe numărul
tărirea compoziţiei sociale a organiza pe teme ca: „înaltul titlu de membru mitet să îndrume organizaţia sindicală simţit în permanenţă, în activitatea care au o contribuţie destul de im U.R.S.S. inovaţiilor
ţiilor de partid, felul cum se ocupă co d® partid“, „Păstrarea carnetului dc pentru a organiza periodic schimburi lor, controlul şi îndrumarea organi portantă la reducerea preţului de cost.
mitetul U.T.M. de educaţia tineretului, partid“, „Despre centralismul demo de experienţă în care mecanici de lo zaţiilor de partid care desfăşoară o Traducere integrală tn limba ro- Dablnietuil telVnlc al fabricii
activitatea politică şi economică de la cratic“ etc. De asemenea munca poli comotive, revizbri de vagoane şi linie activitate susţinută tn vederea îmbu Sub conducerea organizaţiilor dc mină a revijtelor sovietice Comunist „Slmlon Bărnuţiu“ din Sebeş
districtul de linie «te. tică de masă a fost orientată înspre ar rezultate bune în producţie să îm nătăţirii calităţii producţiei. partid, întregul colectiv de muncă din desfăşoară o vie activitate In
mobilizarea ceferiştilor Ia îndeplinirea părtăşească experienţa lor unui număr combinat va lupta neobosit pentru ca şi Probleme de filozofie, dînd posibi rlndul Inovatorilor. El găsesc În
In urma hotărîrilor luate şi a sarci hotărârilor partidului şi guvernului, ale tot mal mar® de muncitori, să folo Discutarea problemelor calităţii în marca oţelului de Hunedoara oă fie
nilor 3tabiliie cu ocazia analizelor fă sească mai multe forme pentru popu consfătuirile de producţie, urmărirea din ce în ce mai apreciată. litatea cunoaşterii şi pe această cale,
cute, organizaţiile de bază au fost în larizarea fruntaşilor din fiecare unita şi popularizarea angajamentelor luate
de către oamenii muncii din ţara noa
stră, a problemelor teoretice pe care
drumate să desfăşoare o activitate mai Conferinţei regionale de partid. te. Noul comitet de partid, potrivit Fabrica de încălţăminte „Ardeleana" ea crelndu-se posibilitatea ca 6 muncitori totdeauna sprijin şi îndrumare
rodnică. In cuvîntul său, comunistul propunerilor făcute, trebuie să ia mă din Alba lulia a înregistrat rezultate să fie folosiţi în altă parte. în definitivarea unor Inovaţii.
Erdei Paul a evidenţiat faptul că cei Aplicarea principiului muncii colec suri ca experienţa bună a unor orga slabe în anul trecut. Comuniştii însă experienţele acestora. Organizaţia de Acest lucru face ca Interesul lor
57 agitatori de pe lîngă organizaţia de tive se vădeşte şi In preocuparea co nizaţii de bază ca acele de la staţia n-au lăsat ca lucrurile să meargă mai bază şi-a întărit controlul asupra ac Este demn de remarcat faptul că pentru rezolvarea unor probleme
bază de Ia depou, au fost mai bine mitetului de partid faţă de conducerea G.F.R. călători şi depoul dc locomo departe aşa, Intr-o şedinţă de lucru, tivităţii economice. Acestea sînt numai creşterea productivităţii muncii şi înde ale producţiei să crească tot mal
instruiţi, şi-au adus o contribuţia mai şi îndrumarea organizaţiilor de masă. tive să fie larg popularizată. biroul organizaţiei de bază a analizat cîteva din măsurile luate de către or plinirea planului de producţie nu s-a mult'. Aşa se face că faţă de a-
mare la mobilizarea muncitorilor în Pe lîngă faptul că mulţi din secretarii multilateral activitatea economică a fa ganizaţia de partid şi conducerea fa mai făcut, ca în anii trecuţi, iu detri nul trecut, etnid s-au înregistrat
îndeplinirea sarcinilor de plan. Mun organizaţiilor de bază U.T.M. şi pre Munca politică de masă, propagan bricii. Au fost dezbătute amănunţit pro bricii. mentul calităţii produselor şi depăşirii 19 Inovaţii, in acest an, pînă
citori fruntaşi, comunişti cu experien şedinţi ai comitetelor sjndicale de sec da de partid — după aim spuneau de blemele responsabilităţii fiecărui fac preţului de cost. Introducînd concomi In prezent, numărul inovaţiilor
ţă în miyicâ, sînt cortstlltăţr "şi1 soli ţie sînt membri de partid aleşi în bi legaţii —¦ trebuie să militeze mai mult, tor de răspundere, respectarea discipli Prima zi a anului 1962 a găsit co tent în fabricaţie încălţăminte pentru înregistrate este de 30.
citaţi să-şi împărtăşească metodele lor rourile organizaţiilor de partid, atît pentru educarea maselor, pentru a crea nei procesului tehnologic, reducerea lectivul fabricii de încălţăminte „Ar adulţi şi copii, se creează posibilita
de lucru, din aceasta învăţîr.d toţi agi tovarăşii din comitetul de partid cît şi opinie împotriva acelora care mal dau consumurilor specifice şi cheltuielilor deleana“ din Alba lulia bine pregă tea aplicării metodei de croire şi ştan- Cele 15 inovaţii care se şi a-
tatorii. In prezent, spunea tov. Erdei, cei din birourile organizaţiilor de bază dovadă de indisciplină, lipsind nemoti suplimentare ce încărcau foarte mult tit. Sfîrşitul lunii ianuarie înscria pe ţare în paralelogram, valorificîndu-se plică tn producţie au adus eco
organizaţia de bază de Ia depou a mo- au participat a i regularitate la adu vat din producţie, de la învăţămlntul preţul de cost Comuniştii au scos la graficul de producţie primul succes din judicios materia primă. nomii tn valoare de 23.000 iei.
bilizat toate forţele pentru reducerea nările U.T.M. şi consfătuirile de pro de partid şi de la adunările generale, iveală cauzele adevărate ale rămînerii anul acesta. Planul de producţie a fost
consumului specific de combustibil şi de ducţie luând cuvîntul şl îndrumîndu-le cum a fost în acest an cazul tovarăşilor în urmă. La cererea organizaţiei de îndeplinit la toţi indicii. Apoi, lună de Fn felul acesta s-a reuşit să se reali I» Editura politică
ulei mineral. Pentru aceasta, biroul or spre rezolvarea celor mal importanţe Traian Percţ, Macarie Ostap şi alţii- partid conducerea tehnico-administra- lună, colectivul a raportat cu mîndrie zeze un indice de calitate de 91,2 îa
ganizaţiei de bază, îndrum at'de Comi probleme. De asemenea organizaţiile In acest sens, s-a propus ca membrii tivă a studiat minuţios înzestrarea Indeplin'rea planului cantitativ, fa ca sută, faţă de 90 cît este planificat şi a apărut:
tetul de partid, foloseşte agitatorii, ac de partid au manifestat mai multă grijă şi candidaţii de partid care dau dova tehnică, calculînd randamentul fiecărui litate şi pe sortimente. să se economisească peste 1201 mp-
tivul fără de partid, cu scopul do a găsi faţă de aplicarea propunerilor făcute dă de asemenea lipsuri să fie discu utilaj. Rezultatul: utilajele învechite, piele şi 7.887 kg. talpă. Să adăugăm la ST. ZIDARIŢA
şi aplica cele mal eficiente măsuri în de muncilori, lucru ce a făcut să taţi mai operativ tn adunările gene cu productivitate şi randament scăzut La sfîrşitul lunii august fabrica se aceste realizări* suma de 192.000 lei
vederea reducerii consumurilor speci crească prestigiul organizlaţjiilor de rale iar muncitorii fără de partid să au fost înlocuite. Au fost schimbate prezenta cu un bilanţ rodnic. Planul economii suplimentare Ia preţul de cost C reşterea productivităţii m uncii
fice. Muncind colectiv, a spus el, sîn- partid. fie puşi în discuţia grupelor sindleale toate calapoadele vechi ce nu se înca producţiei fizice pe 8 luni fusese înde şi realizările sînt şi mai concludente.
tem siguri că vom mobiliza pe toţi şi criticaţi prin gazetele de perete. drau în norma de consum stabilită. plinit în proporţie de 100,79 la sută, şi reducerea p re ţu lu i do cost
muncitorii depoului oa, aşa cum am Roadele muncii colective desfăşurate O dată cu aceasta au fost revizuite şi iar la producţia marfă în proporţie de Colectivul fabricii şi-a îndeplinii şi
reuşit să ne depăşim planul de pro de către comitetul de partid se des Participanţii la dsicuţli au scos Ia introduse normele cu motivare tehnică. 100,77 ia sută. angajamentul anual de a da 2.000 pe 66 pag. 0,75 lei
ducţie cu 3,21 la sută şi să mărim pro prind djn faptul că toate unităţile de iveală şi alte neajunsuri cura ar fi In fabrică a fost deschis un curs de rechi încălţăminte peste sarcinile de
ductivitatea muncii cu 12,85 la sută, la Nodul G.F,R. Simeria şi-au realizat slaba atenţie acordată muncii culturale calificare cu durata dc 6 luni. Mun Prin introducerea tehnicii noi Şi apli plan. Broşura popularizează experienţa în
să Izbutim să reducem şi consumul de sarcinile de plan. Astfel colectivul oare nu s-a ridicat la nivelul cerin citorii cu calificare inferioară au fost carea în producţie a celor 18 inovaţii acest domeniu a cîtorva întreprinderi
combustibil şi ulei mineral. R.Q.M. Simeria a realizat planul celor ţelor, şl activităţii unor gazete de pe repartizaţi să lucreze pe lîngă cei cu şi raţionalizări, productivitatea muncii „.Produsele fabricii de încălţăminte
9 luni în proporţie de 102,7 la sută rete care nu a fost îndeajuns de rod calificare mai înaltă, pentru a putea pe cap de salariat a crescut cu 2,77 Ia Ardeleana satisfac tot mai mult exi metalurgice din Gapitală şi din ţară.
Intr-adevăr, organizaţiile de bază la tone km. convenţionale, staţia Si nică (gazete de perete slabe fiind a- sută. La secţia pregătire a fost me genţele sporite ale beneficiarilor. Anul Scrisă într-un stil viol, atractiv, fui
— după cum a reieşit din lucrările con meria-triaj a depăşit planul de produc mintlte cele de la depou, districtul de să învej1 din metodele de muncă şi canizată operaţia desenării feţelor de
ferinţei — au învăţat din activitatea ţie cu 21,3 la sută. Aici. în munca de linie, G.T. 4 şi construcţii şi poduri) piele, îniocuindu-se munca a doi mun acesta pe adresa fabricii nu s-a primit crarea prezintă concret unele metode
comitetului de partid care s-a reflectat descompunere şl compunere a trenuri etc., lipsuri de care noul comitet de citori. Totodată n crescut calitatea pro nici o reclamaţie. de muncă prin care s-a ajuns la o
pozitiv în stilul de muncă al fiecărei lor şi respectarea procesului tehnologic, partid va trebui să ţină seamă în ducţiei. La aceeaşi secţie a fost meca
o: GAfljzaţU, Principiul muncii colec comunişti ca Francisc EgrI, Constan munca sa. De asemenea s-a scos în nizată operaţia de perforat şi capsat, S. TRUŢA productivitate a muncii ridicată şi la
tiv- promovat de comitetul de partid, tin Diaconescu şi Diontsie Păcurar au evidentă şi faptul că nu a existat su un preţ de cost scăzut. Prin cifre şl
se desprinde şi din faptul că în înde constituit cxetnpie demne de urmat pen ficienta preocupare faţă de educaţia fapte se demonstrează necesitatea pre
plinirea a i succes a multiplelor sarcini tru întregul colectiv. De asemenea co tineretului, de organizarea timpului ocupării continue pentru realizarea
lectivul depoului de locomotive a ob liber în mod plăcut şi instructiv, lucru
acestor doi Indicatori de plan.
ce-i stau în faţă, acesta s-a sprijinit ţinut în trimestrul IV 1961 diploma de care cere din partea noului comitet fat*a t h că Birmania va urma şt pe mai
pa un larg activ de partid, compus din unitate fruntaşă pe Direcţia regională o preocupare mal mare în această di departe o politică de neutrali
secretari ai organizaţiilor de bază, şefi G.F.R. Timişoara fiind evidenţiat pe recţie. Jx. tate pozitivă.
de uni’ăţî, Ingineri şi tehnicieni, mun ţară cu menţiunea l-a, iar anul aces
citori fruntaşi care au fost consultaţi ta, pe 9 luni, şi-a depăşit toţi indicii Conferinţa şi-a încheiat lucrările cu Situată in partea nord-vesltca niei este Rangoonul, cu 800.000 cordat Angliei. A fost creată Consiliul revoluţionar a adop
cu regularitate în problemele princi economici în afară de reducerea con convingerea că noul comitet de partid a peninsulei indochineze, Birma de locuitori. Azi Rangoonul este Banca Naţională. S-a stabilit tat programul de politică in
pale. Comitetul de partid discutînd pro sumului specific de combustibil, pentru (ca secretar a fost reales tov. Vasile nia ocupă o supi'afaţă de 677.000 centrul administrativ, comer monopolul statului asupra ex ternă a noului guvern birman,
blema întăririi compoziţiei sociale a care în prezent întregul colectiv desfă Grama) aplicând şi pe mai departe cu km. p. şi se învecinează cu Pa cial şi cultural al ţării. Aici portului unor tipuri de materii care prevede, printre altele, na
organizaţiilor de partid, a făcut ase kistanul, India, China, Laos şi funcţionează o universitate cu prime. ţionalizarea ramurilor principale
menea propuneri, care aplicate, au dus şoară o murică intensă. Gu o depăşire competenţă principiul leninist al mun Tailanda, coastele ei apusene şt 8 facultăţi, frecventate de peste ale industriei, comerţului exte
la rezultate din cele mai bune. Datori In 1952, cină volumul global rior, crearea unei economii so
tă acestui fel de a munci, situaţia com de 8,14 la sută ceferiştii staţiei Simc cii colective, va reuşi să ridice acti cialiste care să se bazeze pe
poziţiei sociale a organizaţiilor de proprietatea de stat şi coope
ria-călători se menţin în fruntea uni vitatea politică, economică şi cultural-
tăţilor fruntaşe în ramura mişcării pe educativă la un nivel tot mal înalt.
R. BUD1N
sudice fiind scăldate de apele 8.000 de studenţi. al producţiei a atins 80 la sută ratistă. Se preconizează efectua
Golfului Bengal şi ale Mării Ar- Birmania este o ţară cu largi din nivelul antebelic, guvernul rea unei reforme agrare, spri
ăaman. posibilităţi. Clima, relieful şi a adoptat programul de 8 ani jinirea formelor cooperatiste şi
vegetaţia sînt favorabile unei a- de dezvoltare a ţării, denumit crearea fermelor de stat.
Birmania apare pentru prima
In coloanele gazetei ia perete fa la Aielkrela contrai« din Alba Lulia sînt publice*« cu regularitate articole dată tn istorie ca regalul Toga- gricuituri variate şi intensive. planul „Pidota“ — statul înflo R.P. Romînă, întreţine rela
interesante care oglindesc aspecte O a mmurss fi vteţe oeotenUor. ung in anul 850 i.e.n. Dezvolta Subsolul este deosebit de bogat ritor — care prevedea, între al ţii prieteneşti cu Uniunea B ir
rea ei independentă şi liberă es în minereuri. mană. Vizita delegaţiei guver
In fotografi*/ Colectivul de redaeiie aftynd o r i b l f i j m ei noi ediţii a gazatei de perete. te frînată insă ‘de la sfîrşitul tele, o importantă creştere a namentale a R. P. Romîne in
secolului al XVlll-lea, cină Por Dar, ca urmare a regimului volumului producţiei naţionale 1958, apoi vizita unei delegaţii
tugalia, Olanda, Franţa, apoi colonial şi a anilor de ocupaţie globale. a Marii Adunări Naţionale a
Anglia o cotropesc pe rind. japoneză, tînărul stat a moştenit R. P. Romîne în primăvara anu
o situaţie dintre cele mai grele. Deşi încă slab dezvoltată, in lui 1962, ca şi vizitele unor ofi
Timp de 70 de ani popoare dustria Birmaniei capătă trep cialităţi birmane în ţara noas
înainte de eliberarea sa de sub tat o tot mai mare importan tră au contribuit la lărgirea
le Birmaniei —¦bir mani, fiareni, jugul colonial, Birmania nu avea ţă în economia ţării. Printre în şi întărirea continuă a relaţii
nici o întreprindere modernă a treprinderile industriale de stat lor politice, economice, cultu
sâni, cini, indieni, chinezi, au industriei prelucrătoare. Ţara era construite în anii din urmă tre rale dintre cele două ţări. A-
suportat jugul colonialismului o anexă agrară şi de materii pri buie amintită prima uzină me taşamentul guvernului birman
britanic, iar in perioada celui me a Angliei. talurgică cu o capacitate de faţă de principiile coexistenţei
de-al doilea război mondial, ju 16.000 tone laminate, uzinele de paşnice, participarea pozitivă a
gul ocupanţilor japonezi. Principala ramură a econo prelucrare a ţiţeiului, de mate reprezentanţilor lui la lucrările
miei Birmaniei era. producţia de riale de construcţie, de acid sul Conferinţei de la Geneva pentru
Poporul birman nu s-a supus orez, ea definind primul loc în furic, de produse farmaceutice, dezarmare, condamnarea de că
nici o clipă jugului străin. Lup lume în privinţa exportului. O două fabrici da textile, o fila tre acesta a experimentării ar
ta sa pentru independenţă a altă ramură importantă a eco tură de mătase etc. mei nucleare de către guvernul
culminat in perioada ocupaţiei nomiei Birmaniei era industria
japoneze, cină toate forţele pa forestieră (58 la sută din su Pentru dezvoltarea economică s.u.A., sînt primite cu aprobare
triotice s-au unit în Liga anti prafaţa ţării e ocupată de pă a Birmaniei o mare importanţa
fascistă de eliberare populară. duri din esenţe preţioase). Bir au relaţiile economice cu ţări de opinia publică romînească.
După înfrlngerea militarismului mania deţinea în trecut 75 la su le socialiste. U.R.S.S. acordă un
japonez, colonialiştii englezi re tă din exportul mondial de lemn ajutor frăţesc dezvoltării econo Vizita conducătorilor de stat
veniţi in Birmania sînt nevoiţi da TEAK. Birmania este, de a- miei naţionale a Birmaniei prin ai R. P. Romîne în frunte cu
semenea, bogată în zăcăminte credite, livrări de utilaje indus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
să dea înapoi in faţa voinţa de staniu, plumb, zinc, argint. triale, specialişti în diferite ra Dej, preşedintele Consiliului de
unanime de libertate a poporului muri, Stat al R.P. Romîne, in Urâu-.
birman. In ianuarie 1948, Bir După cucerirea independenţei
mania devine un stat indepen politice, guvernul a trecut trep Incepind din martie 1962, tn nea Birmană va constitui un
dent şi suveran, sub numele de tat la naţionalizarea navigaţiei, Birmania se află la putere gu
Uniunea Birmană. a transporturilor feroviare, a vernul in frunte cu generalul nou prilej de întărire a priete
aprovizionării cu energic elec Ne Win, comandantul suprem
Populaţia ţării este de peste trică, etc. In 1953, Birmania a al armatei. Consiliul revoluţio niei şi colaborării dintre ţările
20 milioane de locuitori, dintre
lichidat regimul preferenţial a- nar şi noul guvern au declarat noastre.
care circa două treimi o for
IA. G®LB
mează birmanii. Capitala Birma-