Page 61 - 1962-10
P. 61

Nr. ?4^3                                                                                                                            unvM ui eocm unm vLvi                                                                                                                                  PAG. 3
rrţf»»TOB^.^rj«ae^vTrj^aMg!^aa--ia«waaBWflMMBgiraMagg»iwaa^^^
                                                                                       •- “L-'JT:.

                                                                                                                                                                                                                            Institutul de studii romîno-sovietic le ridică construcţia desfăşurată a co­

                                                                                                                                                                                                                            al Academiei R.P.R. desfăşoară o largă munismului în U.R.S.S.

                                                                                                                                                                                                                            activitate de informare şi documentare      Analele romîno-sovietice, care apar

                                                                                                                                                                                                                            ştiinţifică, de răspîndire a excepţiona­ într-o grupare de ştiinţe şi discipline

                                                                                       Direcţia regională O.F.R. Timişoara. De                                                                                              lelor realizări ale ştiinţei şi culturii apropiate, în mai multe serii: filozofie,

t'ie că mergi ia depoul de locomotive, tn ttaţia de călători, la R.C.M., evidenţiat faptul că această staţie a                                                                                                              sovietice îu rîndurile oamenilor de pedagogie-psihologie, istorie, economic,

la reviziile de vagoane sau in orice altă unitate aparfinind Nodului C.F.R. primit diploma de fruntaşă pe regio­                                                                                                            ştiinţă, cercetătorilor ştiinţifici, ingi­ drept, matematică-fizică, chimie, meta­

Simeria, peste tot tntilneşti preocupare pentru asigurarea regularităţii fi nală în ramura mişcării, atît în tri­                                                                                                           nerilor, medicilor, profesorilor, cadre­ lurgie, biologie, agricultură-zootehnie,

siguranţei circulaţiei tronurilor, grijă fa(ă de îndeplinirea sarcinilor de plan.      mestrul IV 1961 cit şi în trimestrul I                                                                                               lor tehnice şl studenţilor din ţara noa­    geologie-geografic, medicină.
Iniţiatorii acestei munci entuziaste, cei care prin exemplul lor mbilizeaxă            1962. Succese de seamă au obţinut şi                                                                                                 stră, în scopul sprijinirii şi îmbună­        In anul 1963 Institutul va publica
pe toţi cefcriftii simerieni intr-o întrecere insuflefită sînt comuniftii.             colectivele de la revizia de vagoane                                                                                                 tăţirii muncii lor.
                                                                                       Simeria-triaj şi Simcria-călători, Dis­                                                                                                                                          o nouă şi interesantă publicaţie —
     La conferinţa pentru alegerea noului Comitet de partid de Nod C.F.R.              trictul de linie, secţia (3.T. 4 etc., care                                                                                             Pentru îndeplinirea acestui scop In­     Analele romîno-sovictice automatică şi
Simeria, care a avut loc zilele trecute, delegaţii organizaţiilor de bază au           şi-au depăşit sarcinile de plan cu                                                                                                   stitutul de studii romîno-sovictic or­      cibernetică care va aiprinde traduceri
afirmat că datorită conducerii mai competente a activităţii economice de               10-25 la sută.                                                                                                                       ganizează consfătuiri ştiinţifice romî-     din cele mai importante şi actuale
către organizaţiile de partid, toate unităţile din acest complex C.F.R. fi-au                                                                                                                                               no-sovietice, simpozioane, conferinţe şi    lucrări de cibernetică şi aplicaţiile el

îndeplinii fi depăfit In perioada celor 9 luni principalele sarcini de plan.           Despre toate aceste succese au vorbit                                                                                                referate, elaborează bibliografii şi stu­ în automatică.

In conferinţă s-a analiza? cu răspundere munca desfăfurală de comitetul cu mîndrie delegaţii la conferinţă, sub­                                                                WMsMM,                                      dii, dă îndrumări bibliografice, pune       Un mijloc principal prin care oa­

de partid felul in care acesta a reuşit să îndrume fi să orienteze activi­             liniind că ele sînt un rezultat al mun­           Fr&nalsc Sneider este şecf de brigadă la sectorul n i al E. M.                     la dispoziţia celor interesaţi un bogat      menii de specialitate din ţara noastră
tatea organizaţiilor d t boxă spre cele mai importante probleme.                       cii colective a comitetului.                 Anlnoasa. Cu banii câştigaţi îa mină, el şl-a construit o casă,                         material documentar sub formă de             primesc materiale care îi ajută la in­
                                                                                                                                    şl-a cumpărat mobilă, aragaz, aparat de radio... Dar clte nu gă­                        publicaţii, traduceri, microfilme.           formarea lor operativă asupra realiză­
    b unea eoJeeîivă *—                     bază, la data ţlnerfî conferinţei, a re­           evem în vedere                                                                                                                                                            rilor artei şi literaturii sovietice, îl
      cheia succeselor                      flectat orientarea justă a comitetului de    perspectiva, viitorul•ne                   seşti In locuinţa luli                                                                     Unul din mijloacele dc răspîndire         constituie editarea revistei Viaţa lite-
                                            partid, a organizaţiilor de bază, care                                                      Fotografia de faţă nâ-1 reprezintă In tkmpfuil unei după-amie­                      largă a realizărilor ştiinţei şi culturii   ¦rară sovietică şi a publicaţiilor Pro­
  După cura a reieşit din darea de          au aplicat în viaţă instrucţiunile (3.03.     Aplicarea cu stricteţe a principiului                                                                                             sovietice şi a rezultatelor obţinute de      bleme de muzică, Probleme de artă
seamă şi din discuţiile delegaţilor, Qo-    al P.M.R.                                  conducerii colective a stimulat în mare      ze In mijlocul familiei.                                                                ştiinţa romînească în strînsă colabo­        plastică. Probleme de teatru şi cine­
mitetul de partid de Nod C.F.R. Si­                                                    măsură spiritul critio şi autocritic                                                                                                 rare cu ştiinţa sovietică sînt publica­      matografia.
meria, a-a străduit continuu să-şi Îm­        Ridicarea propagandei de partid la       Aceasta a-a reflectat atît In darea de                              m                                                                ţiile editat® de Insitut în principalele
bunătăţească stilul de muncă. In acest      un nivel din ce în ce mai înalt este       seamă şl mai ales în discuţiile dele­                                                                                                ramuri ale ştiinţelor sociale, literaturii      Revistele de referate, în mai multe
scop comitetul de partid s-a călăuzit       de asemenea un rezultat al aplicării       gaţilor. Comuniştii Iosif Blaga, Va-                  (Urmare din pag. l-a)              tn cadrul întrecerii socialiste, organi­    şl artei, ştiinţelor naturii, ştiinţelor     serii: pedagogie-psihologie, matema­
tn activitatea sa după principiul leni-     principiului muncii colective, ©u pri­     sile Ghiura, Ioan Hanţa, Ioan Trifu şi                                                   zarea de schimburi dc experienţă            medicale şi ştiinţelor tehnice.              tică, fizică, chimie, biologie, agricuU
nist al muncii colective, atît în elabo­    lejul analizării acestei probleme în co­   mulţi din cei care au luat cuvîntul, şi-au   determinarea surselor de incluziuni ne­     tn problema calităţii şi altele, pe de                                                   tură, zootehnie şi medicină veterinară,
rarea hotârîrilor cît şi în ducerea lor     mitetul de partid, ţinîndu-se seama de     exprimat convingerea că rezultatele          metalice în lingou. Măsuri complexe         altă parte au creat şi creează o preo­         In vederea înfăptuirii cu succes a        geologie-geografic, silvicultură şi in-*
ia Îndeplinire. Comitelui şi-a desfăşu­     lipsurile semnalate de comunişti în        puteau fi mai bun« dacă nu se mani­                                                                                                  sarcinilor sporite şi complexe trasate        dustrin lemnului, medicină generală,
rat munca pe bază de planuri lunare         adunările generale, s-au luat măsuri       festau şl unele neajunsuri Pentru în­                                                                                                de documentele de partid şi de stat,          ştiinţe medico-blologice, chirurgie, i-
                                            care au înlăturat multe din neajunsurile   lăturarea acestora iei au venit ou                                                                                                   oamenii noştri de ştiinţă, cercetătorii       elenă şi organizare sanitară, care au
                                                                                                                                                                                                                             ştiinţifici, inginerii şi tehnicienii se
întocmite în comun de către toţi mem­ manifestate în anii precedenţi. Propa- propuneri, completând proiectul de ho­ au fost luate în ajustajele laminoarclor cupare de masă pentru ridicarea ca­ străduiesc permanent să găsească me­ un caracter mai operativ şi un profil
                                                                                                                                                                                                                            todele şl soluţiile cele mai moderne, mai larg de informare.
brii comitetului şi cu răspundere per­                                                 tărâri care iniţial nu era îndeajuns de de 800 mm. şi 650 mm., unde au fost lităţii metalului.

sonală faţă de flecare sarcină trecută                                                 concret Astfel s-a criticat faptul că înlocuite parţial sistemele vechi de cu­           Realizările obţinute nu pot să ne mai eficace şi economice. Remarcabi­                  O culegere dc probleme din publi­
în plan. Aceste sarcini au fost axate pe
                                            Conferinîa                                 tovarăşii din comitetul de partid nu s-au răţire şi s-a introdus decuparea chi­ mulţumească. In fiecare secţie există lele realizări ale ştiinţei şi tehnicii caţia neperiodică Biblioteca Analelor

hotărîrile Congresului al îll-lea al        de dare de seamă                           ocupat permanent de organizaţiile de' mică şi polizarea, care asigură o ca­              încă multe rezerve interne pentru ri­ « sovietice aşa cum sînt oglindite în ar­         romîno-sovietice, agrobiologie, medicină
P.M.R., hotărîrile organelor locale de      § i alegere a noului                       bază cu un număr mai mic de mem­ litate superioară suprafeţei metalului,                 dicarea calităţii metalului, după cum ticolele publicate în revistele sovie­            şl tehnică, care oferă specialiştilor o
partid precum şi pe propriile hotârîri.                                                bri şi candidaţi de partid, ceea cc a i-a extins curăţirea prin decojire a               mal sînt încă lipsuri care umbresc rea­ tice de specialitate, sînt cu grijă se­         'documentare complexă, cuprinzînd cu­

  Membrii comitetului au fost repari            Comitet de partid                      făcut ca acestea aă nu aibă rezulta­         sortimentului de oţeluri aliate.            lizările obţinute.                          lecţionate, traduse şi tipărite în publi­   legeri de articole scrise de autori so­
tizaţi să se ocupe şi de d te o organi­     de Nod C. F. R. Simeria                    te ipe seama posibilităţiior !n pri­                                                                                                 caţiile I.S.R.S.                            vietici şi romîni, axate pe o anumită
zaţie de bază de partid sau organizaţie                                                vinţa Întăririi rîndurilor lor. De a-           Preocuparea pentru o calitate su­           Sarcinile prevăzute în planul de                                                     problemă, deosebit de actuală, pentru
                                                                                                                                    perioară şi respectul pentru marca fa­      stat pentru anul 1963 constituie un            Institutul editează publicaţiile perio­

de masă. In şedinţele de comitet care       ganda de partid a fost mai eirtns legată   ceea a-a cerut ca tn hotărîrea elabo­        bricii sînt legate nemijlocit de creşterea  program concret dc activitate pentru        dice:                                       cercetarea ştiinţifică şi pentru prac­
s-au ţinut cu mai multă regularitate,       de sarcinile de producţie, de educarea     rată să se prevadă ca o sarcină pen­         calificării cadrelor. Amintim In acest      noi. Pentru îndeplinirea lui, încă de                                                   tică.
au fost dezbătute problemele politice şi    membrilor şl candidaţilor de partid, a     tru noul comitet de a se ocupa mai           sens că numai în anul acesta au ab­         pe acum se iniţiază măsuri corespun­           Buletin ‘de Informare ştiinţifică tn
economice cele mal importante. Astfel,      întregii mase de muncitori, ingineri şi    mult de organizaţiile nr. 18 (Distric­       solvit diferite cursuri şi şcoli dc ca­     zătoare. Şi în anul viitor, în primul       limba romînă, publicaţie săptămînală          Toate aceste lucrări sînt menite să
s-a analizat felul cum se desfăşoară        tehnicieni Membrii şi candidaţii de        tul de linie), nr. 20 (construcţii şi po­    lificare 1.200 muncitori, urmînd ca         rînd vom continua acţiunea dc lărgire       de informare operativă despre cele mai      dea un sprijin efectiv tuturor lucrăto­
învăţămlntul de partid, care este eficacii  partid, mulţi tovarăşi din activul fără    duri) şi nr. 15 (Revizia de vagoane          ptnă la sfîrşitul anului să mai fie şco­    a sortimentelor de calitate prin creş­      noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii      rilor din toate 'domeniile în activita­
tatea lui, munca politică de rna3ă, ac­     de partid au fost încadraţi în cercurile   de la Simeria-triaj).                        larizaţi încă 2.500 muncitori.              terea ponderii lor în producţia totală      sovietice şi Buletin de informare ştiin­    tea lor.
tivitatea comitetului sindicatului de la    fnvăţămîntului de partid. Pentru edu­                                                                                               de oţel şi laminate, precum şi scă­         ţifică în limba rusă pentru populari­
revizia de vagoane Simeria-triaj, în­       carea lor s-au ţinut şi unele expuneri        De asemenea s-a propus ca noul co­           Organele tchnico-administratîve au       derea pe mai departe a rebuturilor          zarea realizărilor ştiinţei romîneştl în        Creşfe numărul
tărirea compoziţiei sociale a organiza­     pe teme ca: „înaltul titlu de membru       mitet să îndrume organizaţia sindicală       simţit în permanenţă, în activitatea        care au o contribuţie destul de im­         U.R.S.S.                                            inovaţiilor
ţiilor de partid, felul cum se ocupă co­    d® partid“, „Păstrarea carnetului dc       pentru a organiza periodic schimburi         lor, controlul şi îndrumarea organi­        portantă la reducerea preţului de cost.
mitetul U.T.M. de educaţia tineretului,     partid“, „Despre centralismul demo­        de experienţă în care mecanici de lo­        zaţiilor de partid care desfăşoară o                                                       Traducere integrală tn limba ro-            Dablnietuil telVnlc al fabricii
activitatea politică şi economică de la     cratic“ etc. De asemenea munca poli­       comotive, revizbri de vagoane şi linie       activitate susţinută tn vederea îmbu­          Sub conducerea organizaţiilor dc         mină a revijtelor sovietice Comunist        „Slmlon Bărnuţiu“ din Sebeş
districtul de linie «te.                    tică de masă a fost orientată înspre       ar rezultate bune în producţie să îm­        nătăţirii calităţii producţiei.             partid, întregul colectiv de muncă din                                                  desfăşoară o vie activitate In
                                            mobilizarea ceferiştilor Ia îndeplinirea   părtăşească experienţa lor unui număr                                                    combinat va lupta neobosit pentru ca        şi Probleme de filozofie, dînd posibi­      rlndul Inovatorilor. El găsesc În­
   In urma hotărîrilor luate şi a sarci­    hotărârilor partidului şi guvernului, ale  tot mal mar® de muncitori, să folo­             Discutarea problemelor calităţii în      marca oţelului de Hunedoara oă fie
nilor 3tabiliie cu ocazia analizelor fă­                                               sească mai multe forme pentru popu­          consfătuirile de producţie, urmărirea       din ce în ce mai apreciată.                 litatea cunoaşterii şi pe această cale,
cute, organizaţiile de bază au fost în­                                                larizarea fruntaşilor din fiecare unita­     şi popularizarea angajamentelor luate
                                                                                                                                                                                                                            de către oamenii muncii din ţara noa­

                                                                                                                                                                                                                            stră, a problemelor teoretice pe care

drumate să desfăşoare o activitate mai      Conferinţei regionale de partid.           te. Noul comitet de partid, potrivit           Fabrica de încălţăminte „Ardeleana"                 ea                                crelndu-se posibilitatea ca 6 muncitori     totdeauna sprijin şi îndrumare
rodnică. In cuvîntul său, comunistul                                                   propunerilor făcute, trebuie să ia mă­       din Alba lulia a înregistrat rezultate                                                  să fie folosiţi în altă parte.              în definitivarea unor Inovaţii.
Erdei Paul a evidenţiat faptul că cei         Aplicarea principiului muncii colec­     suri ca experienţa bună a unor orga­         slabe în anul trecut. Comuniştii însă       experienţele acestora. Organizaţia de                                                   Acest lucru face ca Interesul lor
57 agitatori de pe lîngă organizaţia de     tive se vădeşte şi In preocuparea co­      nizaţii de bază ca acele de la staţia        n-au lăsat ca lucrurile să meargă mai       bază şi-a întărit controlul asupra ac­        Este demn de remarcat faptul că           pentru rezolvarea unor probleme
bază de Ia depou, au fost mai bine          mitetului de partid faţă de conducerea     G.F.R. călători şi depoul dc locomo          departe aşa, Intr-o şedinţă de lucru,       tivităţii economice. Acestea sînt numai     creşterea productivităţii muncii şi înde­   ale producţiei să crească tot mal
instruiţi, şi-au adus o contribuţia mai     şi îndrumarea organizaţiilor de masă.      tive să fie larg popularizată.               biroul organizaţiei de bază a analizat      cîteva din măsurile luate de către or­      plinirea planului de producţie nu s-a       mult'. Aşa se face că faţă de a-
mare la mobilizarea muncitorilor în         Pe lîngă faptul că mulţi din secretarii                                                 multilateral activitatea economică a fa­    ganizaţia de partid şi conducerea fa­       mai făcut, ca în anii trecuţi, iu detri­    nul trecut, etnid s-au înregistrat
îndeplinirea sarcinilor de plan. Mun­       organizaţiilor de bază U.T.M. şi pre­         Munca politică de masă, propagan­         bricii. Au fost dezbătute amănunţit pro­    bricii.                                     mentul calităţii produselor şi depăşirii    19 Inovaţii, in acest an, pînă
citori fruntaşi, comunişti cu experien­     şedinţi ai comitetelor sjndicale de sec­   da de partid — după aim spuneau de­          blemele responsabilităţii fiecărui fac­                                                 preţului de cost. Introducînd concomi­      In prezent, numărul inovaţiilor
ţă în miyicâ, sînt cortstlltăţr "şi1 soli­  ţie sînt membri de partid aleşi în bi­     legaţii —¦ trebuie să militeze mai mult,     tor de răspundere, respectarea discipli­       Prima zi a anului 1962 a găsit co­       tent în fabricaţie încălţăminte pentru      înregistrate este de 30.
citaţi să-şi împărtăşească metodele lor     rourile organizaţiilor de partid, atît     pentru educarea maselor, pentru a crea       nei procesului tehnologic, reducerea        lectivul fabricii de încălţăminte „Ar­      adulţi şi copii, se creează posibilita­
de lucru, din aceasta învăţîr.d toţi agi­   tovarăşii din comitetul de partid cît şi   opinie împotriva acelora care mal dau        consumurilor specifice şi cheltuielilor     deleana“ din Alba lulia bine pregă­         tea aplicării metodei de croire şi ştan-     Cele 15 inovaţii care se şi a-
tatorii. In prezent, spunea tov. Erdei,     cei din birourile organizaţiilor de bază   dovadă de indisciplină, lipsind nemoti­      suplimentare ce încărcau foarte mult        tit. Sfîrşitul lunii ianuarie înscria pe    ţare în paralelogram, valorificîndu-se      plică tn producţie au adus eco­
organizaţia de bază de Ia depou a mo-       au participat a i regularitate la adu­     vat din producţie, de la învăţămlntul        preţul de cost Comuniştii au scos la        graficul de producţie primul succes din     judicios materia primă.                     nomii tn valoare de 23.000 iei.
bilizat toate forţele pentru reducerea      nările U.T.M. şi consfătuirile de pro­     de partid şi de la adunările generale,       iveală cauzele adevărate ale rămînerii      anul acesta. Planul de producţie a fost
consumului specific de combustibil şi de    ducţie luând cuvîntul şl îndrumîndu-le     cum a fost în acest an cazul tovarăşilor     în urmă. La cererea organizaţiei de         îndeplinit la toţi indicii. Apoi, lună de      Fn felul acesta s-a reuşit să se reali­  I» Editura politică
ulei mineral. Pentru aceasta, biroul or­    spre rezolvarea celor mal importanţe       Traian Percţ, Macarie Ostap şi alţii-        partid conducerea tehnico-administra-       lună, colectivul a raportat cu mîndrie      zeze un indice de calitate de 91,2 îa
ganizaţiei de bază, îndrum at'de Comi­      probleme. De asemenea organizaţiile        In acest sens, s-a propus ca membrii         tivă a studiat minuţios înzestrarea         Indeplin'rea planului cantitativ, fa ca­    sută, faţă de 90 cît este planificat şi              a apărut:
tetul de partid, foloseşte agitatorii, ac­  de partid au manifestat mai multă grijă    şi candidaţii de partid care dau dova­       tehnică, calculînd randamentul fiecărui     litate şi pe sortimente.                    să se economisească peste 1201 mp-
tivul fără de partid, cu scopul do a găsi   faţă de aplicarea propunerilor făcute      dă de asemenea lipsuri să fie discu­         utilaj. Rezultatul: utilajele învechite,                                                piele şi 7.887 kg. talpă. Să adăugăm la     ST. ZIDARIŢA
şi aplica cele mal eficiente măsuri în      de muncilori, lucru ce a făcut să          taţi mai operativ tn adunările gene­         cu productivitate şi randament scăzut          La sfîrşitul lunii august fabrica se     aceste realizări* suma de 192.000 lei
vederea reducerii consumurilor speci­       crească prestigiul organizlaţjiilor de     rale iar muncitorii fără de partid să        au fost înlocuite. Au fost schimbate        prezenta cu un bilanţ rodnic. Planul        economii suplimentare Ia preţul de cost     C reşterea productivităţii m uncii
fice. Muncind colectiv, a spus el, sîn-     partid.                                    fie puşi în discuţia grupelor sindleale      toate calapoadele vechi ce nu se înca­      producţiei fizice pe 8 luni fusese înde­    şi realizările sînt şi mai concludente.
tem siguri că vom mobiliza pe toţi                                                     şi criticaţi prin gazetele de perete.        drau în norma de consum stabilită.          plinit în proporţie de 100,79 la sută,                                                  şi reducerea p re ţu lu i do cost
muncitorii depoului oa, aşa cum am             Roadele muncii colective desfăşurate                                                 O dată cu aceasta au fost revizuite şi      iar la producţia marfă în proporţie de         Colectivul fabricii şi-a îndeplinii şi
reuşit să ne depăşim planul de pro­         de către comitetul de partid se des­          Participanţii la dsicuţli au scos Ia      introduse normele cu motivare tehnică.      100,77 ia sută.                             angajamentul anual de a da 2.000 pe­        66 pag.            0,75 lei
ducţie cu 3,21 la sută şi să mărim pro­     prind djn faptul că toate unităţile de     iveală şi alte neajunsuri cura ar fi         In fabrică a fost deschis un curs de                                                    rechi încălţăminte peste sarcinile de
ductivitatea muncii cu 12,85 la sută,       la Nodul G.F,R. Simeria şi-au realizat     slaba atenţie acordată muncii culturale      calificare cu durata dc 6 luni. Mun­           Prin introducerea tehnicii noi Şi apli­  plan.                                          Broşura popularizează experienţa în
să Izbutim să reducem şi consumul de        sarcinile de plan. Astfel colectivul       oare nu s-a ridicat la nivelul cerin­        citorii cu calificare inferioară au fost    carea în producţie a celor 18 inovaţii                                                  acest domeniu a cîtorva întreprinderi
combustibil şi ulei mineral.                R.Q.M. Simeria a realizat planul celor     ţelor, şl activităţii unor gazete de pe­     repartizaţi să lucreze pe lîngă cei cu      şi raţionalizări, productivitatea muncii       „.Produsele fabricii de încălţăminte
                                            9 luni în proporţie de 102,7 la sută       rete care nu a fost îndeajuns de rod­        calificare mai înaltă, pentru a putea       pe cap de salariat a crescut cu 2,77 Ia     Ardeleana satisfac tot mai mult exi­        metalurgice din Gapitală şi din ţară.
    Intr-adevăr, organizaţiile de bază      la tone km. convenţionale, staţia Si­      nică (gazete de perete slabe fiind a-                                                    sută. La secţia pregătire a fost me­        genţele sporite ale beneficiarilor. Anul    Scrisă într-un stil viol, atractiv, fui
— după cum a reieşit din lucrările con­     meria-triaj a depăşit planul de produc­    mintlte cele de la depou, districtul de      să învej1 din metodele de muncă şi          canizată operaţia desenării feţelor de
 ferinţei — au învăţat din activitatea      ţie cu 21,3 la sută. Aici. în munca de     linie, G.T. 4 şi construcţii şi poduri)                                                  piele, îniocuindu-se munca a doi mun­       acesta pe adresa fabricii nu s-a primit     crarea prezintă concret unele metode
comitetului de partid care s-a reflectat    descompunere şl compunere a trenuri­       etc., lipsuri de care noul comitet de                                                    citori. Totodată n crescut calitatea pro­   nici o reclamaţie.                          de muncă prin care s-a ajuns la o
 pozitiv în stilul de muncă al fiecărei     lor şi respectarea procesului tehnologic,   partid va trebui să ţină seamă în                                                       ducţiei. La aceeaşi secţie a fost meca­
 o: GAfljzaţU, Principiul muncii colec­     comunişti ca Francisc EgrI, Constan­        munca sa. De asemenea s-a scos în                                                       nizată operaţia de perforat şi capsat,                                 S. TRUŢA         productivitate a muncii ridicată şi la
 tiv- promovat de comitetul de partid,      tin Diaconescu şi Diontsie Păcurar au       evidentă şi faptul că nu a existat su­                                                                                                                                          un preţ de cost scăzut. Prin cifre şl
 se desprinde şi din faptul că în înde­     constituit cxetnpie demne de urmat pen­     ficienta preocupare faţă de educaţia                                                                                                                                            fapte se demonstrează necesitatea pre­
 plinirea a i succes a multiplelor sarcini  tru întregul colectiv. De asemenea co­      tineretului, de organizarea timpului                                                                                                                                            ocupării continue pentru realizarea
                                             lectivul depoului de locomotive a ob­      liber în mod plăcut şi instructiv, lucru
                                                                                                                                                                                                                                                                        acestor doi Indicatori de plan.

ce-i stau în faţă, acesta s-a sprijinit     ţinut în trimestrul IV 1961 diploma de     care cere din partea noului comitet          fat*a t                                                        h                                                                    că Birmania va urma şt pe mai
pa un larg activ de partid, compus din      unitate fruntaşă pe Direcţia regională     o preocupare mal mare în această di­                                                                                                                                             departe o politică de neutrali­
secretari ai organizaţiilor de bază, şefi   G.F.R. Timişoara fiind evidenţiat pe       recţie.                                                                                          Jx.                                                                             tate pozitivă.
de uni’ăţî, Ingineri şi tehnicieni, mun­    ţară cu menţiunea l-a, iar anul aces­
citori fruntaşi care au fost consultaţi     ta, pe 9 luni, şi-a depăşit toţi indicii     Conferinţa şi-a încheiat lucrările cu         Situată in partea nord-vesltca           niei este Rangoonul, cu 800.000             cordat Angliei. A fost creată                 Consiliul revoluţionar a adop­
cu regularitate în problemele princi­       economici în afară de reducerea con­       convingerea că noul comitet de partid        a peninsulei indochineze, Birma­            de locuitori. Azi Rangoonul este            Banca Naţională. S-a stabilit               tat programul de politică in ­
pale. Comitetul de partid discutînd pro­    sumului specific de combustibil, pentru    (ca secretar a fost reales tov. Vasile       nia ocupă o supi'afaţă de 677.000           centrul administrativ, comer­               monopolul statului asupra ex­               ternă a noului guvern birman,
blema întăririi compoziţiei sociale a       care în prezent întregul colectiv desfă­   Grama) aplicând şi pe mai departe cu         km. p. şi se învecinează cu Pa­             cial şi cultural al ţării. Aici             portului unor tipuri de materii             care prevede, printre altele, na­
organizaţiilor de partid, a făcut ase­                                                                                              kistanul, India, China, Laos şi             funcţionează o universitate cu              prime.                                      ţionalizarea ramurilor principale
menea propuneri, care aplicate, au dus      şoară o murică intensă. Gu o depăşire      competenţă principiul leninist al mun­       Tailanda, coastele ei apusene şt            8 facultăţi, frecventate de peste                                                       ale industriei, comerţului exte­
la rezultate din cele mai bune. Datori­                                                                                                                                                                                        In 1952, cină volumul global             rior, crearea unei economii so­
tă acestui fel de a munci, situaţia com­    de 8,14 la sută ceferiştii staţiei Simc­   cii colective, va reuşi să ridice acti­                                                                                                                                          cialiste care să se bazeze pe
poziţiei sociale a organizaţiilor de                                                                                                                                                                                                                                    proprietatea de stat şi coope­
                                            ria-călători se menţin în fruntea uni­     vitatea politică, economică şi cultural-

                                            tăţilor fruntaşe în ramura mişcării pe     educativă la un nivel tot mal înalt.

                                                                                                                    R. BUD1N

                                                                                                                                    sudice fiind scăldate de apele 8.000 de studenţi.                                       al producţiei a atins 80 la sută ratistă. Se preconizează efectua­

                                                                                                                                    Golfului Bengal şi ale Mării Ar-              Birmania este o ţară cu largi             din nivelul antebelic, guvernul             rea unei reforme agrare, spri­
                                                                                                                                    ăaman.                                      posibilităţi. Clima, relieful şi            a adoptat programul de 8 ani                jinirea formelor cooperatiste şi
                                                                                                                                                                                vegetaţia sînt favorabile unei a-           de dezvoltare a ţării, denumit              crearea fermelor de stat.
                                                                                                                                       Birmania apare pentru prima

        In coloanele gazetei ia perete fa la Aielkrela contrai« din Alba Lulia sînt publice*« cu regularitate articole              dată tn istorie ca regalul Toga-            gricuituri variate şi intensive.            planul „Pidota“ — statul înflo­                R.P. Romînă, întreţine rela­
interesante care oglindesc aspecte O a mmurss fi vteţe oeotenUor.                                                                   ung in anul 850 i.e.n. Dezvolta­            Subsolul este deosebit de bogat             ritor — care prevedea, între al­            ţii prieteneşti cu Uniunea B ir­
                                                                                                                                    rea ei independentă şi liberă es­           în minereuri.                                                                           mană. Vizita delegaţiei guver­
        In fotografi*/ Colectivul de redaeiie aftynd o r i b l f i j m ei noi ediţii a gazatei de perete.                           te frînată insă ‘de la sfîrşitul                                                        tele, o importantă creştere a               namentale a R. P. Romîne in
                                                                                                                                    secolului al XVlll-lea, cină Por­              Dar, ca urmare a regimului               volumului producţiei naţionale              1958, apoi vizita unei delegaţii
                                                                                                                                    tugalia, Olanda, Franţa, apoi               colonial şi a anilor de ocupaţie            globale.                                    a Marii Adunări Naţionale a
                                                                                                                                    Anglia o cotropesc pe rind.                 japoneză, tînărul stat a moştenit                                                       R. P. Romîne în primăvara anu­
                                                                                                                                                                                o situaţie dintre cele mai grele.              Deşi încă slab dezvoltată, in­           lui 1962, ca şi vizitele unor ofi­
                                                                                                                                       Timp de 70 de ani popoare­                                                           dustria Birmaniei capătă trep­              cialităţi birmane în ţara noas­
                                                                                                                                                                                   înainte de eliberarea sa de sub          tat o tot mai mare importan­                tră au contribuit la lărgirea
                                                                                                                                    le Birmaniei —¦bir mani, fiareni,           jugul colonial, Birmania nu avea            ţă în economia ţării. Printre în­           şi întărirea continuă a relaţii­
                                                                                                                                                                                nici o întreprindere modernă a              treprinderile industriale de stat           lor politice, economice, cultu­
                                                                                                                                    sâni, cini, indieni, chinezi, au            industriei prelucrătoare. Ţara era          construite în anii din urmă tre­            rale dintre cele două ţări. A-
                                                                                                                                    suportat jugul colonialismului              o anexă agrară şi de materii pri­           buie amintită prima uzină me­               taşamentul guvernului birman
                                                                                                                                    britanic, iar in perioada celui             me a Angliei.                               talurgică cu o capacitate de                faţă de principiile coexistenţei
                                                                                                                                    de-al doilea război mondial, ju­                                                        16.000 tone laminate, uzinele de            paşnice, participarea pozitivă a
                                                                                                                                    gul ocupanţilor japonezi.                      Principala ramură a econo­               prelucrare a ţiţeiului, de mate­            reprezentanţilor lui la lucrările
                                                                                                                                                                                miei Birmaniei era. producţia de            riale de construcţie, de acid sul­          Conferinţei de la Geneva pentru
                                                                                                                                       Poporul birman nu s-a supus              orez, ea definind primul loc în             furic, de produse farmaceutice,             dezarmare, condamnarea de că­
                                                                                                                                    nici o clipă jugului străin. Lup­           lume în privinţa exportului. O              două fabrici da textile, o fila­            tre acesta a experimentării ar­
                                                                                                                                    ta sa pentru independenţă a                 altă ramură importantă a eco­               tură de mătase etc.                         mei nucleare de către guvernul
                                                                                                                                    culminat in perioada ocupaţiei              nomiei Birmaniei era industria
                                                                                                                                    japoneze, cină toate forţele pa­            forestieră (58 la sută din su­                 Pentru dezvoltarea economică             s.u.A., sînt primite cu aprobare
                                                                                                                                    triotice s-au unit în Liga anti­            prafaţa ţării e ocupată de pă­              a Birmaniei o mare importanţa
                                                                                                                                    fascistă de eliberare populară.             duri din esenţe preţioase). Bir­            au relaţiile economice cu ţări­             de opinia publică romînească.
                                                                                                                                    După înfrlngerea militarismului             mania deţinea în trecut 75 la su­           le socialiste. U.R.S.S. acordă un
                                                                                                                                    japonez, colonialiştii englezi re­          tă din exportul mondial de lemn             ajutor frăţesc dezvoltării econo­              Vizita conducătorilor de stat
                                                                                                                                    veniţi in Birmania sînt nevoiţi             da TEAK. Birmania este, de a-               miei naţionale a Birmaniei prin             ai R. P. Romîne în frunte cu
                                                                                                                                                                                 semenea, bogată în zăcăminte               credite, livrări de utilaje indus­          tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
                                                                                                                                    să dea înapoi in faţa voinţa                de staniu, plumb, zinc, argint.             triale, specialişti în diferite ra­         Dej, preşedintele Consiliului de
                                                                                                                                    unanime de libertate a poporului                                                        muri,                                       Stat al R.P. Romîne, in Urâu-.
                                                                                                                                    birman. In ianuarie 1948, Bir­                 După cucerirea independenţei
                                                                                                                                    mania devine un stat indepen­               politice, guvernul a trecut trep­              Incepind din martie 1962, tn             nea Birmană va constitui un
                                                                                                                                    dent şi suveran, sub numele de              tat la naţionalizarea navigaţiei,           Birmania se află la putere gu­
                                                                                                                                    Uniunea Birmană.                            a transporturilor feroviare, a              vernul in frunte cu generalul               nou prilej de întărire a priete­
                                                                                                                                                                                aprovizionării cu energic elec­             Ne Win, comandantul suprem
                                                                                                                                       Populaţia ţării este de peste            trică, etc. In 1953, Birmania a             al armatei. Consiliul revoluţio­            niei şi colaborării dintre ţările
                                                                                                                                    20 milioane de locuitori, dintre
                                                                                                                                                                                lichidat regimul preferenţial a-            nar şi noul guvern au declarat              noastre.
                                                                                                                                    care circa două treimi o for­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    IA. G®LB
                                                                                                                                    mează birmanii. Capitala Birma-
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66