Page 63 - 1962-10

PROUËTARI TTTR T O A - \ T A R I L 'S , IT v f f T - V Ä l IlfSSS!

Anul XIV. Nr. 2434 Marţi 23 octombrie 1962 4 pagini 20 bani ® Sport
(pag. 2.a)
snrazssKmnssa
o Grijă permanentă pentru
dezvoltarea gospodăriei colec­
tive ;

o Angajamentele noastre se
înfăptuiesc;

(pag. 3-a)
o Relatările ziarului „Pravda"
asupra rezultatelor zborului cos-

* («• <->

Solii poporului romîii La oţel&ria Martin nr.
i-au încheiat vizita în Birmania în schimbul de noapte

P le c a re a dsn R a n g o o n î l d-t, nchhieimmhbrivTTrtăoerînnon/anpfot.e mşi.-na iinn.- el a fOSt a ju ta t Să Se COli-

C r ceput munca. Fiecare ştie fice — a calificat la rîndu-i
pe alţii.
precis ce are ăe făcut. Singurul
RANGOON 22 (Agerpres). — De la Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, transmită poporului birman urări 'de care încă nu şi-a găsit locul ...In schimbul de noapte nu Utemistul Pavel Bîldea, tinichigiu Ia Atelierele centrale Albă
trimisul special I. Gălăţeanu : Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mă­ pace şi prosperitate. potrivit în acest schimb este s-a întlmplat nimic deosebit. [fulia, execută lucrări de bună calitate şi Ia timp.
/ Incheindu-şi vizita făcută în Birma­ nescu şi-au luat rămas bun de la şefii reparienii -semnatarul aces­
nia la invitaţia generalului Ne Win, misiunilor diplomatice acreditaţi la Generalul Ne W in şi-a exprimai Toate şarjele elaborate au IN FOTO : tov. Bîldea, lucrînd tuburi de aeraj pentru mină.
preşedintele Consiliului revoluţionar, Rangoon, precum şi de la înalţii dem­ speranţa într-o apropiată revedere. tor rînduri. Umblă de la un fost numai ăe bună calitate.
luni dimineaţa, tovarăşul Gheorghe nitari birmani prezenţi pe aeroport. cuptor la altul, priveşte... Tim- Timpul pentru reparaţia cup- U. FESSS
Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului La ora 7, ora locală, avionul a de­ jli pul se scurge repede şi nu se
de Stal al Republicii Populare Romî- O gardă militară a prezentat ono­ ¦ intîmplă nimic deosebit. toarelor a fost redus de la U
ne, împreună cu tovarăşii Ion Gheor­ rul. S-a intonat Imnul de Stat al Uni­ colat. I * i, 30 ăe minute la numai 20 de j|| Sl fie lucrărilor
ghe Maurer, preşedintele Consiliului unii Birmane. 1U ţw vy. ; ...Gheorghe Stoica, secreta- minute ca urmare a bunei or- *
de Miniştri şi Corneliu Mănescu, mi­ . .lilUu gavizări a muncii. Cînd te .r
nistrul afacerilor externe, au plecat Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej rul organizaţiei de bază pe.
şi generalul N e W in au trecut în ?' schimb s-a întors din conce­
pe calea aerului spre patrie. Ei au revistă garda de onoare. Apoi s-a in­ diu. Discută cu locţiitorul
tonat Imnul de Stat al Republicii DELIII 22 '(Agerpres) - său tov. loan Ionescu, apoi, gîndeşti bine, 10 minute eco- ţi-
fost conduşi la aeroportul Mingaladon Populare Romîne, , pe rină vorbeşte cu majorita­
Luni dimineaţa, la ora 10,30, ora ri tea comuniştilor. Dimineaţa la nomisite nu-i mare lucru. Dar agricole de toamnă
de generalul N e W in, precum şi de Generalul Ne W in a urat drum bun locală, avionul special cu care con­
înalţilor oaspeţi romîni. ducătorii de stat romîni se înapoiază \l sfîrşitul schimbului are loc 10 minute economisite in- ^
membri ai Consiliului Revoluţionar şi în patrie după vizita în Birmania, a (i deschiderea celor două cursuri
Tovarăşul Gheorghiu-Dej a mulţumit făcut o escală de o oră în capitala seamnă în oţel circa cinci to- J- Au te rm in a i însămînfărâle
ai guvernului birman. şi l-a rugat pe generalul N e W in să Indiei. Pe aeroportul Palam se aflau ale învăţămîntului de partid.
Jai Sukh Lai Halfii, ministrul muncii 1 Toţi membrii şi candidaţii de ne. Un specialist ar putea face Jj. In actuala campanie colectiviştii din viitor să fie bogată, ferenurllor care
al Republicii India, aghiotantul preşe­ Dobra, raionul Ilia au planifiât să au avut ca plante premergătoare pă-
dintelui Indiei şi alte persoane oficiale. partid trebuie să fie prezenţi. calcule precise ce înseamnă ţ- însămînţeze 10 ha. cu secară, 23 ha. ioase, li s-au administrat îngrăşăminte
fi ...La cuptorul 4, am întîlnit cu orz şi 117 ha. cu grîu. Desfăşu­ chimice şi cîtc 15—20 tone gunoi dc
cinci tone ăe oţel. Din cele w, rând o muncă susţinută, ei au reuşit grajd la ha. Sămînţa folosită este pro­
o veche cunoştinţă: prim-to- zilele acestea să termine însămînţarea venită din soiurile de mare producti­
cinci tone ăe oţel se vor con- (y culturilor de toamnă pe întreaga su­ vitate: Ponca, Bezostaia şi Harrach,;
pitorul Bîrlea Traian. Mais- prafaţă planificată.
trul de schimb, tov. Dumitru strui poate două tractoare, NICOLAE STRETEANU.
Pentru ca recolta de grîu din anul
W Brujan mi-a povestit că e- care vor ara pămînturile unite ţfr brigadier
ji chipa condusă de Bîrlea dă
Semnarea declaraţiei comune romîno-birmane ¦li numai oţeluri de calitate su- ale colectiviştilor şi vor contri- !1
î); perioară şi cele mai puţine
RANGOON 22 (Agerpres) de la tri­ răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşe­ U, rebuturi pe schimb. Asemenea bui la obţinerea unor recolte M
misul special: dintele Consiliului de Stat al R.P. Ro­ j\ţ veşti bucură pe oricine, cu a-
mîne şi de generalul Ne Win, preşe­ comerţului exterior, Horaţiu Iancu, am­ bogate de grîu şî porumb). W
Luni dimineaţa, la Gasa de oaspeţi a dintele Consiliului Revoluţionar al basadorul R.P. Romîne în Uniunea Bir- tîi mai mult cunoştinţele. Cu
guvernului birman a avut loc semna­ Uniunii Birmane. mană şi alte persoane oficiale. .ii tov. Bîrlea Traian am făcut Poate că oţelarii, muncitorii w
rea „Declaraţiei comune dată publici,
taţii cu prilejul vizitei în Uniunea Bir­ Din partea romînă au fost de faţă Din partea birmană aii fost prezenţi cunoştinţă pentru întîia oară de la întreţinere n-au făcut ju Pe ogoarele co le cîîvd din O ră şîia
mana a Excelenţei sale Gheorghe Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Aung Gyi, ministrul industriei şi co. f acum 16 ani. Era tînăr, copil
Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului Consiliului de Miniştri, Corneliu Mă. merţului, Saw Mynt, ministrul informa­ U. aproape. Venise din Apuseni astfel ăe calcule; nu s-au gin- xf
de Stat al R. P. Romîne". nescu, ministrul afacerilor externe, Va­ ţiilor şi culturii, colonel Hla Aung, mi­ |î să înveţe meserie. A intrat la
lentin Steriopol, adjunct al ministrului nistrul învăţămîntului şi sănătăţii şi ¦!i oţelărie. Pe atunci munca era dit că prin oţelul dat în plus vj Harnicii colectivişti din Orăştie des­ pe terenurile mai slab’ productive au
Declaraţia a fost semnată de tova- N. Soe Tin, secretar permanent pentru * grea. Majoritatea lucrărilor se făşoară o muncă intensă pentru ur­ fost încorporate în sol, o dată cu
afacerile externe. contribuie la îmbunătăţirea -j gentarea lucrărilor agricole de toam­ arătura, 2.000 tone gunoi dc grajd şi
executau manual. Bîrlea n-a nă. Printr-o judicioasă folosire a for­
continuă a nivelului de trai. v ţelor şi mijloacelor de muncă, mem­ ÎS tone îngrăşăminte chimice. Avînd
flj fugit de greutăţi. Le-a luat brii acestei gospodării au recoltat car­
pieptiş, le-a biruit. Comuni- Da! Oţel înseamnă putere. O- ţjt sprijinul mecanizatorilor, paralel cu
tofii de pe întreaga suprafaţă (30 ha.) aceste lucrări s-a însămînţat griul pe
I1, ştii l-au educat, comuniştii ţel înseamnă maşinil şi trac- 305 ha. La urgentarea lucrărilor agri­
l-au primit In rinăurile lor. şi porumbul de pe 120 ha. Rccoltînd cole îşi aduc din plin contribuţia mai
DECLARAŢIA COMUNĂ Azi este şi el comunist şi nu toare, înseamnă pline. îmbru- M ales colectiviştii din brigada I-a.
e de mirare că este şi unul şi elibcrînd la timp terenul dc co­
din cei mai buni oţeluri. căminte şi încălţăminte. ji< Ä. PETRIG
ceni, colectiviştii de aici au pregătit
...Schimbul s-a sfirşit. Se (\l corespondent
solul pentru arături şi însămînţări. In
dală publicităţii c i prilejul vizitei Ic Uniunea Birmană predau şi se preiau cuptoa-
scopul obţinerii unor producţii sporite,
rele. Deocamdată la porţile |{

a Excelenţe: Sale Gheorghe Gheorghiu-Dej, marelui combinat din Hune- wţ

doara e linişte. Azi nu sini (!{ Prea pujín teren semănat

preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne intîrziaţi. In scurt timp cei w

din schimbul de noapte vor « La gospodăriile agricole colective din nu la fel au procedat cu însămînţa-
Ciopotiva şi Ostrov, raionul Haţeg, se rca griului. Deşi timpul este înaintat, în
La invitaţia preşedintelui Consiliului Revo­ interesate să acţioneze în aşa fel îneît resur­ pomi spre locuinţele lor. se U obţin rezultate bune la recoltarea cul­ cele două gospodării colective nu au
luţionar al Uniunii Birmane, Excelenţa Sa sele comunităţii umane, folosite în prezent pen­ turilor tîrzii de toamnă. Astfel, pină fost însămînţate pină în prezent decît
Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consi- tru înarmare şi mobilizate pentru război, să fie vor odihni. Seara vor lucra în prezent s-au recoltat porumbul dc
, liuiui de Stat al Republicii Populare Romîne, dirijate şi utilizate pentru bunăstarea omenirii. pe o suprafaţă de 152 ha. şi cartofii 268 ha. cj. grîu din planul de 565
împreună cu Excelenţa Sa Ion Gheorghe Maurer, din nou... de pe 10 ha. Dar, dacă membrii ce­
preşedintele Consiliului de Miniştri, şi însoţiţi Cei doi preşedinţi au folosit prilejul pentru lor două gospodării colective s-au ha. Asupra acestei probleme trebuie
de Excelenţa Sa Corneliu Mănescu, ministrul a trece în revistă actualele relaţii comerciale NICOLAE BIVOLII preocupat cu răspundere de recoltarea să-şi îndrepte mai mult atenţia orga­
afacerilor externe, de membri ai Marii Adunări dintre state, în special acelea dintre statele dez­ culturilor şi de eliberarea terenurilor
voltate din punct de vedere industrial şi sta­ * zilei nizaţiile de bază şi consiliile de con­
Naţionale şl persoane oficiale ale guvernului tele în curs de dezvoltare. Cei doi preşedinţi sînt
romîn, au vizitat Uniunea Birmană între 20-22 de acord că trebuie promovat un asemenea co­ ? 0 opiUil de altădată este azi ducere de aici astfel îneît în cel mai
octombrie 1962. Din delegaţie au mai făcut parte merţ care să apere interesele statelor în curs
domnul Valentin Steriopol, adjunct al minis­ de dezvoltare ; avînd în vedere în special ten­ '— un om matur, el însuşi scurt timp să fie terminate însămîn-<
trului comerţului exterior şi domnul Horaţiu dinţa spre blocuri comerciale restrictive, ei con­
Iancu, ambasadorul Republicii Populare Romîne sideră necesar să se convoace, sub auspiciile Or­ Ş t i r i i e*tată a doi copii şi. unul dintre ţările de toamnă.
în Uniunea Birmană. ganizaţiei Naţiunilor Unite, o conferinţă pri­
vind comerţul internaţional, Ia care problemele acei oţelari care — aşa cum
In timpul vizitei, cei doi preşedinţi au avut actuale şi de perspectivă ale comerţului inter­
un schimb de vederi liber şi deschis în probleme naţional să fie examinate cu atenţie pentru a M ai mu!{ s p rijin din pa rtea S.M.T.
de interes comun pentru guvernele şi popoarele se evita măsurile şi metodele discriminatorii care
romîn şi birman. Cei doi preşedinţi au fost de împiedică dezvoltarea normală a comerţului in­ Din abaîaje armate meîaiic Membrii gospodăriei agricole colec­ rele aflate la gospodărie nu lucrează
acord că menţinerea păcii mondiale şi stabili­ ternaţional. tive „Drumul socialismului“ din satul cu întreaga capacitate. Timp de 4
rea atmosferei de prietenie şi înţelegere pe plan La mina Liipeni se acordă o atenţie sporită introducerii pe Bretea Romînă, raionul Haţeg, şi-au zile, de exemplu, două tractoare nu au
internaţional constituie o răspundere primor­ In cursul schimbului de vederi dintre cei doi rcară largă a sistemului de armare metalică. Minerii c iu îm s c planificat să cultive în toamna aceasta funcţionat de loc. Dar, cu toate că
dială a conducătorilor de stat. preşedinţi, preşedintele Consiliului Revoluţionar bine metodele de lucru cu armături metalice şi deci le folo­ o suprafaţă de 300 ha. cu grîu. Pen­
a folosit prilejul pentru a expune preşedintelui sesc cti pricepere. Drept urmare, în tot mai multe locuri de tru însămînţarea la timpul optim a tovarăşii din conducerea S.M.T. 0-<
Ei şi-au exprimat hotărîrea de a-şi spori Consiliului de Stat programul prevăzut pen­ muncă fierul ia locul lemnului în sistemul de susţinere a lucră­ acestei culturi, colectiviştii au luat din
eforturile pentru rezolvarea pe calea tratativelor tru dezvoltarea Uniunii Birmane pe calea bir­ rilor miniere. Aşa de pildă, în cursul trimestrului III s-a armat vreme măsuri dc eliberare a terenuri­ răştie cunosc această situaţie nu au
a tuturor problemelor internaţionale, pentru a mană spre socialism. Preşedintele Consiliului de metalic în abatajele frontale cu 30 Ia sută mai mult decât pre­ lor. Astfel, pînă acum s-au recoltat luat nici o măsură pentru repararea
contribui la slăbirea încordării internaţionale şi Stat şi preşedintele Consiliului Revoluţionar au vedea planul. Aceasta a dus la reducerea consumului specific cartofii şi porumbul de pe mai mult lor. Pentru urgentarea ritmului hnă-
la asigurarea unei păci trainice în lume. Ei fost de acord că, deşi programul este birman de lemn de mină cu 5 procente faţă de normă. de 210 ha. Gu toate acestea însă, grîul mînţărilor este necesar ca S.M.T. să
cheamă pe toţi cei interesaţi să continue să ma­ atît în concepţii cit şi în aplicare, asigurarea s-a însămînţat doaf pe 140 ha. Deca­ acorde mai mult sprijin gospodăriei
nifeste chibzuinţă şi spirit de răspundere şi unei colaborări prieteneşti reciproc avanta­ Demn de remarcat este faptul că mai mult de jumătate din lajul mare între recoltări şi însămîn­ colective.
să-şi dubleze eforturile pentru a rezolva aceste joase din partea unor state prietene, pe calea producţia minei Lupeni este extrasă din abataje armate metalic.
probleme prin discuţii paşnice. sprijinului material şi tehnic, va constitui un ţări se datoreşte faptului că tractoa­ I. STERIAN
ajutor preţios în realizarea Iui. Cei doi preşe­ Lapis liv ra i pssiiru m m m I. LUT
Cei doi preşedinţi au fost de acord că, pen­ dinţi au căzut de acord să examineze în conti­ : omohoo« ,
tru a reda comunităţii internaţionale atmosfera nuare acest aspect. v m iim corespondenţi
de prietenie şi de înţelegere, este esenţial să se
asigure dezarmarea generală, totală şi efectivă. Avînd în vedere nivelul înalt al industriei pe­ Printr-o îngrijire şi nute, peste 30.000 hl. 3 ~n drum ipM brigadă
Ei consideră că totala interzicere a experienţe­ troliere, miniere şi chimice din Romînia şi do. furajare raţională a
lor nucleare în toate mediile, sub un control efec­ rinţa Birmanîei de a dezvolta aceste ramuri ale vacilor, gospodăriile au fost livrate pentru Se apropie amiaza. Pe uli­ „Drumul socialismului“. Era a- V-a lucrau tocmai lingă cei
tiv şi care să lege toate statele ce posedă arma economiei sale, cei doi preşedinţi au convenit că consum. din brigada I-a şi a Il-a.
trebuie să se acorde atenţie posibilităţii promo­ agricole de stat din ţele satului Gcoagiu e linişte; colo un articol. Mi-aminlesc M-au văzut că am fost acolo
nucleară, constituie primul pas necesar spre de­ vării colaborării Romîniei cu Birmania în aceste regiune au realizat Cele mai mari can­ şi m-au rugat să trec astăzi
zarmarea generală. Ei fac apel Ia toate statele domenii. tităţi le-au livrat gos­ o linişte apăsătoare ca în zi­ exact ţillul: „Insămînţărilor de şi pe la ei. V-amspus: n-a­
care posedă arma nucleară ca, fără nici o în- producţii tot mai ri­ podăriile de stat din veam în plan, dar parcă poţi
tîrziere să adere la un astfel de acord cu pri­ Preşedintele Consiliului- de Stat a transmis dicate de lapte. Pînă Petreşti, Apoldul de lele dc vară cînd dogoarea te toamnă — un ritm mai in­ refuza? A zi am avut în plan
vire la interzicerea experienţelor nucleare. preşedintelui Consiliului Revoluţionar invitaţia în prezent, din canti­ Sus, Sîntămăria Or- o întilnire cu îngrijitorii-mul-
de a vizita Republica Populară Romînă la o tăţile de lapte obţi­ gători, Tehnicianul agricol le-a
Cei doi preşedinţi deplîng menţinerea existen­ lea si Galda. vorbit colectiviştilor despre
ţei colonialismului In multele sale forme şi dată ce-i va fi convenabilă. Preşedintele Consi­ „Mişcarea şi odihna vacilor
manifestări. Ei fac apel la toate ţările să spri­ liului Revoluţionar a acceptat cu plăcere invi­ Mecanizări în sectorul forestier obligă să stai la umbră. Unde tens“. Articolul avea şi un de lapte“ şi „Programul de
jine lichidarea din societatea umană a acestui taţia, data urmînd a fi stabilită pe cale di­ lucru la grajdul de vaci“. Am
sistem nedrept, prin care o naţiune asupreşte plomatică. sînt colectiviştii? Nit, nu sînt grafic. Le-am arătat colecti­ tinul-o. Acum trebuie să merg
pe alta şi o exploatează în scopul şi folosul ci la brigada a V-a. Uite, am
Cei doi preşedinţi au trecut în revistă rela­ In timpul în care s-a scurs din acest an, între­ în sat. Uite-i, sînt în vii, la viştilor cum stăm noi cu în-
propriu. prinderea forestieră Dobra a fost dotată cu 5 luat cu mine bicicleta, apara­
ţiile prieteneşti dintre Republica Populară Ro­ tractoare rutiere noi, de fabricaţie romînească, culesul strugurilor, pe tarlale sămînţărilc, ce trebuia să fa­ tul de fotografiat şi ... omul
Cei doi preşedinţi sînt de părere că fiecare na­ şi un funicular Wissen în parchetul Ţarniţa. se scotoci în buzunare şi scoa­
mînă şi Uniunea Birmană. Ei sînt satisfăcuţi la semănatul griului, la cule­ cem ca :ă grăbim această lu­ se de-acolo o broşură: „Cul­
ţiune are dreptul deplin la autodeterminare, de că aceste relaţii, bazate pe principiile respec­ Productivitatea muncii a crescut astfel cu 1,85 tura cartofilor“. Am luat-o şi
a-şi făuri propriul său destin pe baza propriilor tului reciproc al suveranităţii şi independenţei, sul porumbului. Acolo nu mai crare. Le-am pus in faţă şi pe asta. Colectiviştii din bri­
sale convingeri şi aspiraţii, fără nici un ames­ egalităţii şi colaborării în avantajul reciproc, la sută. gada a V-a sînt la culesul
tec străin. c liniştea asta apăsătoare din graficid din ziar. Şi le-am cartofilor. Vreau să le vorbesc
au devenit mai strînse ca rezultat al actualei La depozitul final Dobra va intra în func­ ceva despre această cultură.
Cei doi preşedinţi au examinat, de asemenea, vizite a preşedintelui Consiliului de Stat al Re­ sat. Acolo c freamăt şi miş­ spus că dacă raionul Orăştie
situaţia de rămînere în urmă a unei mari părţi publicii Populare Romîne. Cei doi preşedinţi s-au ţiune în trimestrul IV o instalaţie mecanică de A m cerut directorului bro­
din populaţia lumii şi au căzut de acord ca Re­ angajat să depună toate eforturile în vederea care, voie bună şi muncă. se află pe locul IV, sîntem şi şura şi am văzut că la pa­
publica Populară Romînă şi Uniunea Birmană să dezvoltării pe mai departe a acestor relaţii prie­ încărcat. Se fac în acelaşi timp pregătiri pen­ gina 36 era un semn de carie.
coopereze în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite teneşti dintre cele două guverne şi popoare. II căutăm pe directorul că­ Pe cealaltă parte era un ca­
şi în afara acesteia pentru a îndemna guvernele tru instalarea a două funiculare Wissen în par­ pitol: „Recoltarea şi păstrarea
General NE VTIN minului cultural, dar nu e ta cartofilor“. Am găsit acolo câ­
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ chetul Poiana Răchiţelei. teva însemnări şi sublinieri,
preşedintele Consiliului Revoluţionar sediu. Unde să-l găsim? Nu INSTANTANEE semn că directorul se pregătise.
preşedintele Consiliului de Stat al Uniunii Birmane MINOBORA DINCA este nici la sediul gospodă­
al Republicii Populare Romîne — Eu nu mă duc niciodată
corespondentă riei, nici la sfat. Oprim în aşa..., cum se spune, cu „mina
drum pe un tînăr cu o ' bici- . noi de vină. Şi le-am explicat goală“ la colectivişti. Ei mă
clelă şi un aparat dc fotogra­ de ce. aşteaptă întotdeauna să le spun
lucruri noi, interesante. S-au
fiat aruncai peste umăr. — Şi cc-aii spus colectivi­ obişnuit cu asta, aşa că
mi-e ruşine să merg la ei mi­
Descoperiri arheologice — Nu te supăra, căutăm ştii? mai ca un vizitator.
la S eb e ş şi Petreşti
i pe directorul căminului culiu- — Ce să Spună? Au zis să •••

f ral. Omul zîmbl, apoi adăugă: le fac poze la cei care lu­ Diredontl căminului se uită
Ia ceas şi-şi ceru scuze:
In cursul lunii sep­ epoca mijlocie a neo­ | — Eu sînt. crează mai bine şi să ic pun
tembrie a.c. unul din liticului. — Mă iertaţi, aş mai sta
Nu ne aşteptam să fie toc­ la panoul de onoare al gos­ do vorbă dar... ştiţi, am pro­
şantierele arheologice Cercetările din Va­ mis şi mă aşteaptă brigada.
ale Academiei R.P.R. lea Januiui —Sebeş au mai el directorul căminului. podăriei. Poate aşa vor da din
a făcut o serie de cer- dus Ia concluzia că şi I. CIOBOTA
aici se găseşte o aşe­ Ne-am bucurat. Am făcut cu­ coate şi cei ce au rămas în
cetări arheologice la
Petreşti şi Valea Janu. zare străveche, de ce­ noştinţă. urmă.
ramică pictată de tip
lui, în jurul Sebeşu­ Petreşti. — Uunde ai plecat aşa e- — Şi le-a i făcut?
lui. Ambele complexe
arheologice datează In complexul neoli­ chipat? — Le-am făcut, şi-au fost
tic de aci au fost gă­
22 octombrie 1962 din neolitic. site şi urmele unui — Mergeam la brigada a foarte mulţumiţi. După masă
Din cercetările fă­ complex post — ro­
man. Numeroase ma­ V-a. Ştiţi, le-am promis ieri Ie şi afişez la panou.
cute anterior, rezul­
teriale au îmbogăţit oamenilor că trec neapărat ezi — Dar dc unde ai aparatul
tă că cultura neoliti­ colecţiile Muzeului ra­
că de tip Petreşti, se ional din Sebeş. şi pe la ei. N u era în plan, de fotografiat ? E al mala­
putea data pentru
TELEGRAMĂ Descoperirile de la dar dacă oamenii m-au rugat, le sau al căminului ?
neoliticul tîrziu (cir­ Petreşti şi Sebeş pre­
Excelenţei Sale generalului NE W !N, ca 2800—1900 î.e.n.). zintă o mare impor­ parcă poţi să-i refuzi? — Al căminului. L-am ciş-
tanţă pentru lămuri­
preşeaintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane, Prin cercetările din rea trecutului înde. — Şi ce faci la brigadă ? tigat anul trecut cînd am ob­
anul acesta au fost părtat al regiunii
• R5SNGOON găsite în primele stra­ noastre. — Să vă spun: ieri aveam ţinut la un concurs premiul
turi de cultură şi măr­
Părăsind teritoriul frumoasei dumneavoastră ţări, la înapoierea in patria noastră, vă mul­ în planul de muncă să orga­ I pe regiune. Am mai cîştigat
ţumim Încă o dată pentru grija şi atenţia cu care ne-aţi înconjurat în cursul vizitei noastre şl turii mal vechi ale
vă transmitem dumneavoastră şi poporului birman cele mai bune urări. culturii numite Boian, nizez la brigada I-a şi a Il-a,. atunci şi un acordeon, 3 viori

Preşedintele Consiliului de Stat care face parte din în pauza de prînz, o mică şi o bicicletă „C a r p a ţ i U i ­
al Republicii Populare Romîne
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ discuţie despre mersul însă- te-o, asta el.
De pe bordul avionului special
mînţărilor de toamnă. Şi am — Şi, spuneai că mergi la

organizal-o. Cunoşteam situa­ brigada a V-a, ca faci acolo?

ţia însămîaţărilor pe comună, — Păi, începui să vă spun:

dar am luat cu mine şi ziarul ieri colectiviştii din brigada a