Page 65 - 1962-10

tis. n u
Ân â-3 an membrii gospodăriei
agricole colective din satul Un-
gure’, raionul Sebeş, au obţinut
succese tot mal însemnate în
sporirea producţiei de cereale
la ha., în creşterea numărului
de animale şi a productivităţii
acestora, în dezvoltarea proprie­
tăţii obşteşti şi în sporirea veni­
turilor gospodăriei şi ale colec­
tiviştilor. Cu toate că anul aces­
ta condiţiile climatice au fost
mal puţin favorabile pentru a-
gricultură, aplicînd regulile a-
grotehnice înaintate, colectiviş­
tii au obţinut producţii cu pes­
te 200 kg. griu, cu 200 kg. se­
minţe de floarea-soarelui cu
3.000 kg. cartofi şi cu circa 800
kg. porumb boabe la ha. mal ri­
dicate declt producţiile realizate
în anul 1980. Obţinerea unor
producţii sporite a determinat o
creştere simţitoare a veni­
turilor gospodăriei. 'Astfel ve­
niturile băneşti realizate de
gospodărie in anul acesta la
suta de hectare, întrec cu peste
52.000 iei pe cele obţinute cu 2
ani în .urmă. De asemenea, pro­
gresul realizat de gospodărie
poate fi apreciat şl după felul
cum a crescut fondul de bază
şi valoarea averii obşteşti. Ca
urmare a dezvoltării producţiei,
fondul de bază la suta de hec­
tare, a sporit cu peste 74.000
lei faţă de anul 1960. Dezvolta­
rea permanentă a averii obşteş­
ti a dat posibilitate colectiviş­
tilor ca în acest an să măreas­
că volumul producţiei marfă li­
vrată la suta de hectare cu 6.800
kg. cereale, cu aproape 500 kg.
carne şi 1.000 litri lapte faţă de
anul trecut.
Rezultatele din ce în ca mal
bune obţinute de colectivişti se
datorase faptului că a crescut
rolul organizaţiei de partid în
organizarea şi conducerea trebu­
rilor gospodăriei. Membrii şi
candidaţii de partid au fost per­
manent în fruntea acţiunilor şi
au mobilizat întfeaga masă de
colectivişti la rezolvarea sarci­
nilor cate au stat în faţa gos­
podăriei. Metodele folosite şl
experienţa dobîndită în această
direcţie de către organizaţia de
partid, de biroul său, au fost
scoase în evidenţă cu prilejul
adunării de dare de seamă şi
alegeri care a avut loc zilele tre­
cute.
Atît darea de seamă cît şl dis­
cuţiile purtate au oglindit felul
P re g ă tirile de iarnă să se facă Sa tim p
Deşi sezonul rece a început, la
atelierele R.M.R. Simeria pre­
gătirile de iarnă sînt mult în-
tîrziate. Majoritatea lucrărilor
înscrise în planul de pregătire al
mecanicului şef n-au fost înce­
pute la termenul stabilit. In afa­
ră de repararea acoperişului la
secţia l-a locomotive (1200 m.p.)
şi unele lucrări mal mărunte,
care s-au efectuat, restul pregă­
tirilor se fac abia acum. Amin.
tlm că termenul încheierii pre­
gătirilor era data de 15 octom­
brie a.c. Pe considerentul că tim­
pul este frumos pregătirile au
fost amînate de la o zi la alta. Re­
vizuirea completarea şl repara­
rea luminatoarelor de la ate­
lierul de cazangerle au început
cu 10 zile mal tlrziu şl bineîn­
ţeles, nu s-au putut termina în meian) care n-a luat toate măsu. te măsurile pentru a crea mun-
A n g ajam en tele noastre
se în făp tu ie sc
In faţa colectivului întreprinderii
noastre au stat sarcini sporite faţă de
anul trecut. Pentru îndeplinirea lor au
fost organizate consfătuiri pe secţii şi
întreprindere unde cu întreg colectivul
s-au analizat posibilităţile existente şi suri, d t şl printr-o mai bună organi­
s-au stabilit măsuri concrete. Ghiar de
la începutul anului s-a hotărît ca pla­
nul de producţie precum şi ceilalţi in­
dicatori să fie îndepliniţi înainte de
termen. In urma dezbaterilor a fost în­
tocmit un plan de măsuri tehm’co-orga.
nizatorice cu obiective concrete şi ter­
mene precise de îndeplinirea lor. Pla­
nul de măsuri tehnico-organizatorlce
prevedea printre altele aprovizionarea
ritmică a secţiilor cu materiale, asigu­
rarea desfacerii la timp a tuturor pro.
duselor, folosirea raţională a parcului
auto, urmărirea strictă a consumurilor
specifice şl multe artele. Toate acestea
au fost puse în aplicare, lucru ce a In perioada amintită, ca urmare a
permis îndeplinirea planului de produc­
ţie lună de lună. Totodată s-a avut în
vedere întărirea bazei tehnice a între­
prinderii prin noi utilări şi amenajări, cina planificată, în valoare de 683.000
precum şi dezvoltarea unităţilor pro­ lei, precum şi beneficii pesfe plan în
ductive. In acest fel am amenajat o
staţie de co n cafare cu silozuri cores­
punzătoare la carierele Telluc, un
platou pentru prefabricate pe terenul
stabil al întreprinderii un atelier me­
canic etc. De asemenea este în con­ există o serie de rezerve nevalorificate.
strucţie un depozit de exploziv care să Sub îndrumarea permanentă a organi­
deservească interesele productive ale zaţiei de bază P.M.R., cu sprijinul @o-
sectoarelor extractive precum şi alte mitetului executiv al Sfatului popular
lucrări care vor duce la dezvoltarea orăşenesc Hunedoara, cu mai multe
întreprinderii.
S-a avut de asemenea în vedere să vom reuşi cu siguranţă să îndeplinim
se impulsioneze depăşirile planului de planul anuaî la toţi indicii cu 15 zile
producţie mai ales la acele produs« la înainte de term ea
care am avut asigurată desfacerea. Sa
urmare, o deosebită atenţie am acordat
materialelor necesare construcţiilor ia»
îei s®leciY@
cum a muncit biroul şl întrea­
ga organizaţie de partid pen­
tru dezvoltarea continuă a gos­
podăriei. Cu această ocazie au
fost arătate rezultatele obţinute
în creşterea producţiei agricole,
lipsurile ce mal există în acti­
vitatea gospodăriei şi posibilită­
ţile de înlăturare a lor.
C i r e ş t e F e s i p r e t Î M ^ f i e ? *~~ rajeră este acum asigurată, nu
sarcină !m porfantă
Darea de seamă prezentată
de tov. Adaml Ioan, cît şi par­
ticipanţii la discuţii au subli­
niat că organizaţia de bază şl-a
îmbunătăţit continuu activita­
tea. Pentru sporirea producţiei
de grîu la ha. organizaţia de
partid a indicat conducerii gos­
podăriei să extindă în cultură
Adunări de dări de seamă
şi alegeri în organizaţiile
de partid
soiuri de mare productivitate.
Ca urmare, de pe loturile însă-
mînţate cu grîu din soiul Ponca
s-au recoltat peste 2.000 kg.
boabe la ha., cu aproape 1.000
kg. la ha. mai mult decît pro­
ducţia obţinută la soiurile lo­
cale. In ceea ce priveşte creş.
terea producţiei de porumb, or-
ganizaţia de partid a mobilizat
colectiviştii la efectuarea tutu­
ror lucrărilor, începind de ia
Insămînţare şl pînă la recoltare,
la timpul optim şl de calitate.
De asemenea, printre metodele
bune folosite de organizaţia de
partid se pot aminti: reparti­
zarea membrilor din birou pen­
tru a răspunde de activitatea
cîte unui sector de producţie,
repartizarea de sâteini concrete
fiecărui membru şi candidat de
partid în cadru! brigăzilor, ana­
lizarea periodică a activităţii
pe sectoare de producţie, an­
trenarea unui colectiv larg de
agitatori în rezolvarea diferite­
lor sarcini şi altele.
In munca sa biroul a urmărit
Îndeaproape felul cum membrii
şi candidaţii de partid se achi­
tă de sarcinile trasate, cum sînt
aplicate în practică măsurile
adoptate. Aşa bunăoară, în urma
analizei activităţii în sectorul
zootehnic s-a constatat că fura­
jele nu se gospodăreau cu gri­
jă, fapt ce ar fi dus Ia crearea
unul deficit de nutreţuri în ba-
timpul planificat, lucrul con- rlle pentru realizarea planului
tinuînd şi astăzi.
Nici la secţia vagoane pregă- Zilele frumoase sînt numărate,
tirile de iarnă nu sînt mai a- Timpul se poate schimba brusc,
vansate. La racordarea celor De aceea, serviciul mecanic-şeî
două acoperişuri — al atelieru- va trebui să urgenteze exeeuta-
lul anexă şi al halei de reparat rea tuturor punctelor înscrise
vagoane — nu s-au executat de- în planul de pregătire. Vor tre-
cit circa 50 la sută din lucrări, bui de asemenea verificate şi izo.
Lucrarea prezentînd un volum late contra îngheţului toate con.
mare de muncă, trebuia, in mod duetele de apă, abur şi aer.
normal, să Înceapă la terme- Repararea celor 20 de aero-
nul stabilit pentru a se evita terme pentru încălzirea interioa.
întirzierea. Repararea acoperi- ră a secţieî a m _a mecanică si
şuiul la turnatoria de fonta a • cazangerie nu trebuie lăsată
început, de asemenea, cu 10 zile pînă cînd va da lngheţul. Se
mal tirziu, fapt pentru care din stje că neaSigurarea din timp a
umătate S‘aU ex6CUtat niC1
^Principala vină pentru aceas-
tă stare de lucruri revine servi-
clului mecanic-şef (ing. Gh. Te-
______________
dustriale executate de I.0.S.H. ş mai
ales prefabricatelor pentru furnalul de
1000 m.c.
Prin aplicarea unor asemenea mă­
zare a întrecerii socialiste, colectivul
întreprinderii noastre a obţinut re-
zultafe bune în cele 9 luni ale anului,
in această perioadă planul producţiei
globale a fost îndeplinit în proporţie de
104,8 Ia sută, iar planul producţiei
marfă în proporţie de 102,6 Ia sută.
La obţinerea succeselor amintite o
contribuţie de seamă şi-ait adus-o sec­
ţia prefabricate, carierele Brazi şi Bui-
turi, secţiile balast, nisip industrial şi
poligrafie. Muncitori ca Pavel Şera,
ioan Grişan şi Sandu Blănaru, fierarî-
betoniştl, Ioan Nelega şi Pavel Maco-
vei, mineri, constituie exemplu în
muncă.
unei mai bune gospodăriri a materialului,
folosirii judicioase, la întreaga capa­
citate a utilajelor etc., s-a realizat o
economie Ia preţul de cost, peste sar­
valoare de 437.000 lei. Menţionez că
angajamentul privind reducerea preţu­
lui de cost şi obţinerea de beneficii a
fost îndeplinit deja pe întregul an.
în cadrul întreprinderii noastre mai
eforturi dfn partea întregului colectiv
IOSIF HUROŞ
directorul LI.L „Ilie PlntHIe"
Hunedoara
îanţia 'furajeră. îtâ&mbrll de
partid, printre care Iile Ro-
şian şi candidatul de par­
tid Samoilă Berea, au pri-j
mit ca sarcină să S8 ocupe
de strîngerea şl folosirea mal
judicioasă a furajelor şi de de­
pozitarea corespunzătoare a a-
cestora. Drept urmare, baza fu­
se mal face risipă fapt, ce va per.
mite o hrănlre raţională a ani-
malelor şl sporirea producţiei
do carne, lapte şl lină.
De c© a fosS e riiiic a î b iro iii
Majoritatea participanţilor la
'discuţii, printre care şl tov. Con. festivităţi. Ce-o fi acolo, oare?
stantin Mocodeanu, Matei Ru-
su, Ioan David şi alţii au arătat
că realizările puteau fi mult mal
bune dacă lipsurile manifestate
în activitatea biroului ar îi fost
înlăturate la timp.
— Dacă membrii biroului (în­
deosebi tov. Samoilă Tileagă),
şi-ar fi îndeplinit sarcinile ce
le-au avut, dacă munceau ca un
organ colectiv, desigur că pu­
teau fi Înlăturate deficienţele re­
feritoare la slaba preocupare
faţă derpăstrarea avutului ob­
ştesc, a spus tov. Constantin Mo.
co'deanu. Biroul nu s-a preocu­
pat îndeaproape nici de atrage­
rea şi permanentizarea ca îngri­
jitori de animale a celor mai
buni colectivişti, din care cauză
producţia de iapte este încă sub
nivelul posibilităţilor. Nu îndea­
juns de bine a muncit biroul nici
în ceea ce priveşte primirea de
noi membri şi candidaţi de
partid, cu toate că în cadrul bri­
găzilor de cîmp şl zootehnică
lucrează oameni pricepuţi, har­
nici, îndeosebi femei, care me-'
rită şi doresc să intre în rîn-
durile partidului. Biroul a fost
criticat şi pentru faptul că nu
s-a ridicat la nivelul sarcinilor
ce le-a avut privind buna des­
făşurare a învăţămîntului de
partid.
In scopul îmbunătăţirii acti­
vităţii organizaţiei de partid,
noului birou i s-au făcut nume­
roase recomandări. Pentru apli­
carea lor în practică există rea­
le posibilităţi, deoarece membrii
organizaţiei de partid de la
G.A.C. Ungurel au dovedit că
ştiu să mobilizeze pe colectivişti
Ia realizarea sarcinilor care
stau în faţa gospodăriei lor co­
lective.
N. TÎRCOB
de pregătiri în termenul stabilit.
condiţiilor de muncă pe timp
de ^ n ă duce la stînjenirea pro
cesuluI de P^ducţie. Serviciul
mecanic-şef va trebui să la toa-
citorilor condiţii optime de lu­
cru în timpul iernii.
S. TRUTA 1 se discută.
CE DORIM SĂ SE ORGANIZEZE LA CLUB?
¦ i mai muu.,
conţinut m sps bob
După terminarea ' orelor de
producţie numeroşi oameni ai
muncii din Gurabarza, — mine­
ri, lăcătuşi, strungari, frezori,
intelectuali etc. îşi petrec o bu­
nă parte a timpului liber la clu­
bul din localitate. Aici au pri­
lejul să participe la o serie de
manifestări interesante, ca ex­
puneri pe diferite teme, simpo­
zioane, seri literare, spectacole
etc. care-i ajută să-şi lărgească
orizontul cunoştinţelor ăe cul­
tură genei ală şi profesionale,
să-şi dezvolte talentul în cadrul
formaţiilor artistice existente,
să se recreeze. Fără a minima­
liza realizările obţinute de club
pe tărlmul muncii cultural-edu­
cative, trebuie să arătăm Insă
că pentru sprijinirea eficientă
a celor ce muncesc în producţie,
pentru educarea lor în spirit nou,
socialist, mai sînt încă multe
ăe făcut. rAm stat ăe vorbă cu
o serie de oameni ai muncii din
localitate, care frecventează cu
regularitate clubul. Ei au re­
marcat că la club acţiunile le­
gate nemijlocit de problemele pe
care le ridică locul de muncă
sînt organizate la intervale mari
ăe timp, că nu sînt suficient ăe
variate şi atractive, din care cau­
ză sînt slab frecventate. Totoda­
tă au făcut o serie ăe propuneri
interesante pentru îmbunătăţi­
rea activităţii clubului pe acea­
stă linie. Redăm mai jos clteva
dintre acestea.
GIÎEORGHB LUPEA. î*rlm-
Tifi& m W ji WtÎ&PJmiWMWxjWi' BS0. 5
'» Cfctfiţfeiiî! 'din comuna Ribiţa, ra­
ionul Brad, «ti muncit cu entuziasm la
ăS mmm i construcţia noului local de şcoală din
ÎM I p il comună. Prin muncă patriotică ei au
miilor de munca MM strîns peste 120 m.c. de piatră, au
confecţionat o iută de mii de cără­
Sunetul sirenei aduce sfîrşitul Adunarea de astăzi spuse pre­ m iJE E E Ë E mizi, eu pregătit 3.000 kg. var
unei noi r.ile de muncă. Pentru şedintele comitetului de între­ ctc. La cortstrucţia şcolii s-au evi­
maistrul Dumitru Grigorcea si­ prindere, este convocată cu scopul P denţiat Comşa Vasile, Clcj Cornel,
rena a sunat parcă mai devreme. de a cinsti intr-un cadru Popa loyif. Manca Tănase, Iczan Au­
DC la ui. timp încoace aşa i iwiiili ' I f i rel, Pascu Sabin, Dănilă Ghcorghe
se pare în fiecare zi, dar ceasul festiv încheierea celor 40 de ani şl alţii. (IOAN BRAGA).
din perete demonstrează că nu de activitate în cîmpul muncii Lăcătuşii Mlhuţ Traian
s-a comis nici o greşeală. Pilele, a maistrului Dumitru Grigor­ şl Szucs Adalbert, de ia Fa­ ° In cadrul Casei raionale de cul­
ciocanele, dălţi le şi bomfaerele cea. Pe faţa lui acum se putea brica chimică Ovăştie, au tură din Orăţtie îşi desfăşoară activi­
sînt introduse în sertare iar citi tot ceea ce citeşti pe faţa executat reparaţia capitală tatea un ansamblu coral format din
menghinele încep să sclipească unui şcolar atunci cînd i se a- a unui strung „Victoria“ cu 120 persoane, două echipe de teatru
de curăţenie. Muncitorii se pre­ rată meritele In faţa colegilor. 12 zile mal devreme. dintre care una de păpuşi, o or­
gătesc să plece. Curios lucrul Pentru cîteva clipe îi apar în chestră de muzică populară intitulată
Oamenii nu se îndreaptă către minte anii trecutului. Atunci Acesta este un rezultat al „Lele de la Orăştic“ şi o brigadă
poartă, ci merg către sala de era nevoit să ducă grija zilei de bunei organizări a muncii, artistică de agitaţie. De curînd aceste
mîine. Despre pensionare, nici a elanului ce-i caracteri­ formaţii artistice au început să lu­
Pe maistru începe să-l frămînte zează pe cei doi muncitori. creze intens pCntru însuşirea unor noi
serios acest gînd. De ce nu a nu se putea vorbi. Nici nu pu­ bucăţi în repertoriu. (AVRAM PE-
fost şi el invitat? Tocmai în a- teai ajunge la vîrsta de pensio­ ÎN FOTO: tor. Mihuţ TRIC).
cest moment îşi face apariţia nare din cauza condiţiilor grele Traian şi Szucs Adalbert
secretarul organizaţiei de partid. de muncă şi de trai. Numai In executînd proba strungului. • Brigada artistică de agitaţie a
anii regimului democrat-popular Căminului cultural din Iscrbni pregă­
— Ce adunare are loc astăzi, Foto: V. ONOIU teşte un nou text întitulat „Colectiva
tovarăşe secretar, şi eu de ce munca fiecăruia este preţuită şl noastră“. Aceasta oglindeşte în cîntece
nu am fost convocat? răsplătită aşa cum se cuvine. şi versuri viaţa luminoasă, îmbelşu­
Revenind Ia prezent şi făcînd o gată a locuitorilor din Iscroni care,
comparaţie au trecutul, ochii la îndemnul partidului, au păşit pe
calea gospodăriei agricole colective.
Printre cei mai buni interpreţi ai bri­
găzii se numără tovarăşii Ionel Băn-
cilă, Gheorghe Marinescu şi alţii. (R.
BALŞAN).
* Prin grija organelor locale 'de
partid şi de stat, de curînd în ora­
şul Brad a luat fiinţă o nouă unitate
şcolară de 8 ani. Astăzi, strada Ho­
rea, unde se află noua şcoală, se în­
viorează zilnic de glasurile copiilor
care se îndreaptă veseli spre cursuri.
(GEORGINA ROVENTA).
® In incinta Şcolii profesionale din
Lupcni au fost înfiinţate două chio­
şcuri cu autoservire. De aici elevii îşi
procură rechizite, dulciuri ctc. In fie­
care chioşc există şi cîte o casetă unde
elevii îşi pot schimba banii după ne­
cesitate. (MIRGEA CINCORA).
Simpozion
Zilele trecute, Comitetul pen­ Expunerile făcute cu acest prilej
tru cultură şi artă şi Consiliul de conferenţiarii universitari ing.
orăşenesc A.R.L.u.S. din Hune­ Niţă Mihai şi dr. Fani Iancu au
doara au organizat. In sala stîrnit un viu interes printre
C.F.TJ. din cadrul combinatului
siderurgic un simpozion pe te­ participanţi. Ele au fost urmate
ma „Trăim in era cosmică“. de filmul ,,Primul raid spre
stele".
— Al să vezi acum^ Nu ai maistrului încep să lăcrimeze.
fost „convocat“ pentru că am In acelaşi timp braţele i se um­ Seară literară
ţinut să te invit chiar eu. plu cu flori. Secretarul organiza­
— Vă mulţumesc. Păi, atunci ţiei de partid îl îmbrăţişează. I La clubul minerilor din Vulcan Pe marginea temei „Eroii cons­
a avut loc de curînd o seară li­ trucţiei desfăşurate a comunis­
hai să mergem 1 se oferă apoi frumoase cadouri. terară organizată de biblioteca mului oglindiţi in literatura so­
La Ieşire, maistrul îşi mal a- Cita bucurie, ce emoţii 1 In cu­ clubului, la care au participat vietică", tratată in cadrul aces­
vinte simple dar spuse cu multă tei manifestări, a vorbit tov. Le-
runcă o dată privirea in atelier. căldură, de Ia inimă, el mulţu­ peste 300 de oameni ai muncit. tiţia Boăo, bibliotecară.
Ii venea greu să se despartă... meşte tuturor pentru preţuirea
...Sala de festivităţi. Preşedin­ şi atenţia care 1 se acordă.
tele* comitetului sindicatului îl — De Atelierele centrale din
Invită să la loc Iri prezidiu pe Gurabarza mă leagă amintiri
secretarul organizaţiei de partid, plăcute. Bătrîneţele mi le pe­
pe director, pe secretarul orga­ trec de-acum în satul natal din Jurnal de actualităţi
nizaţiei U.T.M. şi pe maistrul Moldova înflorită. Nu vă voi uita
Grigorcea. Pe faţa acestuia se însă niciodată. Sint prefă fru­ Recent, in cadrul manifestă- ţel şi tehnicii sovietice". Despre
citeşte din nou bucuria. Mai fă­ moase amintirile de aici... rilor cultural-educative închinate remarcabilele realizări obţinute
cuse el parte din prezidiu şi la Lunii prieteniei romino-soviett- pe acest tărîm de poporul sovie-
alte şedinţe, dar niciodată nu Ropote prelungite de aplauze ce, la clubul din Petrila a fost tic a vorbit, în faţa a circa 300
s-a simţit aşa mîndru ca acum. învăluie sala. Urmează urări în organizat un furnal de actua- de participanţi, tov. Kallman
îşi zise: „Vezi Dumitre? înseam­ cor de „mulţi ani trăiască“, fe­ lităţi intitulat „In lumea ştiin- Iosif, directorul clubului.
nă că tovarăşii tăi te preţuiesc licitări, îmbrăţişări. Clipele ace­
şi în ultimă zi ca şl pînă a- stea vor rămlne vil In amintirea
cum“. Din obişnuinţă, scoase din maistrului Dumitru Grigorcea
buzunarul hainei un carneţel pentru tot restul vieţii sale.
pentru a-şi nota problemele ce
OSWALD ZATOSOHIL
Prezentare geo-economică
a Kazahstanului
Şi la clubul din Uricani se or­ geo-economică cu tema „Ka-
ganizează în cadrul Lunii priete­ zahstanul tn plină dezvoltare",
niei romino-sovietice manifes­ făcută de tov. ing. Haray Carol.
tări cultural-educative variate,
cu un conţinut atractiv. Cu cl- Manifestarea s a bucurat ăe un
teva zile In urmă, de pildă, un
mare număr de oameni ai mun­ frumos succes.
cii din localitate au avut prile­
jul să asiste la o prezentare VIRGIE GREAVU
secretar al Consiliului regional
corespondent A.R.L.U.S. — Hunedoara
La noi în atelier lucrează mulţi prietenie, dragoste, familie“,
tineri. El se preocupă de pro­ „Cum să ne comportăm în so­
şi cu n bogat blemele muncii lor, se străduiesc cietate“, „Entuziasmul în muncă
— caracteristică a omului de tip
miner — sectorul Ruda, mina locomotivă electrică la sectorul să le rezolve cît mai bine. Pen­ nou“ şl altele. Pe linia îmbogă­
tru aceasta recurg deseori la a- ţirii cunoştinţelor noastre pro­
jutorul cărţilor tehnice adecvate fesionale mă glndeso că n-ar fl
meseriei, existente tn rafturile rău dacă la Joile de tineret ar
fi invitaţi muncitori mai vîrst-
bibliotecii clubului. Singuri, In­ nlci, fruntaşi în muncă, oameni
să, se descurcă mai greu. Ar tre- care să împărtăşească din ex­
bui ca la club sâ fie organizate perienţa lor, dacă s-aT orga­
niza concursuri fulger „Cine
Brădişor: c,e transport subteran. mai des acţiuni cu cartea teh- ştie, oîştigă“ pe teme de mine­
rit, lăcătuşerie, strungărie etc.,
In sectorul nostru avem mulţi De sectorul nostru clubul se nîC&— recenzii, recomandări bi- ori dacă s-ar prezenta ultimele
bliografice, prezentări etc. pe noutăţi tehnice apărute. Desigur
fruntaşi, mineri cu experienţă, ocupă puţin. Or, realizări şi lip- grupe de meserii. Acestea ne-ar că asemenea manifestări atrac­
fi de un real sprijin în muncă. tive ne-ar ajuta în producţie, în
care obţin cu regularitate rezul­ suri există şi aici, şi noi am viaţa şi activitatea noastră zil­
nică.
tate dintre cele mai frumoase putea fi ajutaţi în muncă prin
în producţie. N-ar fi rău dacă diferite acţiuni cultural-educati- Propun conducerii clubului să
Mai demult, la club aveau loc se preocupe mal mult de orga­
la club s-ar organiza săptămî- ve. De pildă, ar trebui organi- concursuri „Cine ştie cîstigă“ nizarea timpului liber al mun­
citorilor într-un mod plăcut şi
nal „Seara fruntaşului în pro­ zate expuneri sau, pentru a a- manifestări deosebix' de intere- instructiv, prin organizarea vi­
zitelor în grup la diferite între­
ducţie“, unde aceşti mineri să vea un caracter m ai atractiv, sanţe sj eficiente pentru îmbo- prinderi, la locuri de muncă,
prin jocuri Instructiv-educative,
transmită experienţa lor, stilul seri de întrebări şi răspunsul î găţirea cunoştinţelor noastre pro- concursuri sportive, seri cultu­
rale etc.
şi metodele lor de muncă. Acea­ pe teme ca: „Importanţa respec- fesionale. Cred că pe viitor
tării normelor de tehnică a se- ,. ,. ,., N. îl.
sta, fără îndoială, ar contribui durităţii muncii“, „întreţinerea conducerea clubulu va trebui
mai ales la îmbogăţirea cunoş­ locomotivei - factor important ’Propunerile oamenilor muncii
tinţelor profesionale ale tineri­ sa reia aceste manifestări, să le din Gurabarza pentru îmbună­
tăţirea activităţii clubului în
lor, i-ar ajuta să muncească mai în buna ei funcţionare“, „Res- pregătească temeinic, să le dea sprijinul producţiei sînt valo­
bine. ..pectarea graficului de transport un conţinut bogat, atractiv. roase. Am arătat doar eîteva.
Conducerea clubului, îndrumată
La căminul „Gheorghe Apos­ — cfiezăşie a îndeplinirii planu- De asemenea, ar fi toarte fo-
tol“ locuiesc numeroşi tineri an­ lui“ şi altele. şi sprijinită de Comitetul sin­
lositoare schimburile de experl-
dicatului de la E.M. Barza, are
gajaţi de curînd la exploatarea Cele două brigăzi artistice de enţă organizate la club între
noastră. Pentru mulţi dintre a- agitaţie ne-ar putea fi de un muncitorii de aceeaşi profesie datoria de a ie studia cu atenţie
ceştia mineritul reprezintă o o- real folos popularlzînd fruntaşii de la diferite întreprinderi. Ace-
şi a Ie transpune în viaţă. In
cupaţie nouă, ce impune o a- sectorului şi, în acelaşi timp, stea ne-ar oferi prilejul de a cu-
numită disciplină de muncă, o satirizînd codaşii, scoţînd în e- noaste şi de a ne însuşi proce- acest fel clubul va contribui cu
anumită comportare. Pentru ei, videnţă deficienţele pe care le dee noj înaintate de muncă,
şi mai multă eficienţă la edu­
clubul ar trebui să Iniţieze mai avem. Cred că pentru aceasta CONSTANTIN ŞERBAN, Îăcă-
carea oamenilor muncii, la spri­
des expuneri pe teme de edu­ clubul ar trebui să aibă în fie- tuş la echipa de întreţinere a
fiotaţiei de la Uzina de prepa- jinirea lor în procesul produc­
caţie şi alte manifestări prin care sector un colaborator apro- rare — Gurabarza:
ţiei. y
caie să li se stimuleze drago­ piat pentru alcătuirea textelor.
lV. (J
stea şi respectul pentru munca Aş mai propune ceva. La club Pînă în luna februarie la club
aleasă, pentru tovarăşii lor mai vin deseori ansambluri artistice
virstoici, simţul de răspundere din alte regiuni ale ţării. Sala aveau loc joi de tineret. Acum
pentru rezultatele obţinute în de ^spectacole a clubului este acestea se ţin rar, la un nivel
producţie. In acest’ sens ar fi mică, aşa că o singura repre- necorespunzător. Consider că jol-
]e de tineret trebuie de-acum
zentatie nu e suficientă, nu a- , . , _ .. ..
cit se poate de binevenite întll- jung biletele. Cred că există po- ****** *a fie organizate săptă-
nlrile cu minerii mai vechi, frun­ sibilităţi ca în aceste cazuri să
™ regnlaritateş în ca­
taşi în producţie, cu ofel ce se ile organizate In aceeaşi zi două d™l lor sa fie dezbătute atit
află întotdeauna în primele rln- reprezentaţii. probleme de educaţie, cit şl de
dn.nr!, cu comuniştii. GHEORGHE ŞUT. frezor Tă a- ordin profesional. Cit de inte-
ŞTEFAN MATEŞ, mecanic de telieTUl mecanic al E. M. Barza: resante ar fi teme ca „Despre
I