Page 67 - 1962-10
P. 67
P R O LE TA R I DIN TO ATE Ţ A R I LE, U N IŢ I-V A ! Să realizăm şî să depăşim în 1982
indicii _de utilizare prevăzuţi pentru anul 1985
AVEM NEVOIE DE MINEREU
o „Joia tineretului“ — Gîntec, MAS MULT ŞS MAI BUN
joc şi voie bună (pag. 2-a) ;
o Rezerve interne neîolosite; Viind sa cunoaştem care este tinit a furnalului şi a opririlor
eficienţa valoroasei iniţiative a pentru reparaţii, au fost deter
(pag. 3-a) ; furnalliştilor de la Călan „Să minate şi de asigurarea la timp
» Dreptatea şi libertatea vor
triumfa — Declaraţia guvernului realizăm şi să depăşim în 1962 a întregului utilaj, a pieselor de
sovietic: indicii de utilizare prevăzuţi schimb şi a subasamblelor de re
© Nici o forţă nu poate zădăr pentru anul 1965“ şi ce reali zervă. Tot pe această linie se
nici cauza revoluţiei cubane zări s-au obţinut prin aplicarea înscrie îmbunătăţirea procesu
ei, ne-am adresat inginerului lui tehnologic, prin respectarea
Miercuri 24 octombrie 1982 4 pagini 20 bant (pag. 4-a). loan Stoicoi, şeful secţiei furna strictă a dozării şi graficelor de
Anul XIV. Nr. 2435 le a uzinei „Victoria“ Călan. descărcare.
- — Ne bucură faptul că din La cele spuse aş mai putea
mijlocul colectivului nostru s-a adăuga că pierderile de fontă
în drum sp re patrie născut o iniţiativă atît de valo prin antrenarea în zgură şi re
roasă şi că ea a fost îmbrăţişată ziduuri au fost reduse substan
cu succes şi de alte colective de ţial, iar prin aplicarea mai largă
Tovarăşii Glheorghe G lieorcjliiu-D e! muncitori din regiune — ne-a a desulfurării în afara furnalu
şi Son G h e o rg h e M a u r e r au sosit Sa M o sco va răspuns tov. loan Stoicoi. înfăp lui, calitatea fontei a crescut
tuirea acestui angajament, a ini simţitor, redueîndu-se mult de
ţiativei, a devenit obiectivul nr. clasatele.
TAŞKENT 23. — Trimisul special Agerpres, Kurbanov, preşedintele Consiliului de Miniştri 1 al muncii noa
al K.S.S. Uzbece, şi alte persoane oficiale. stre. De la bun — O ultimă în
J. Gălăţeanu transmite : trebare. Din ce
Convorbire cu tov. irig.
La 23 octombrie a plecat din Taşkent spre în cursul zilei, avionul special cu care călă început, un lu IOAN STOICOI cauză activitatea
Moscova tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, toresc tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion cru a fost limpe secţiei furnale
d e : la furnale şeful secţiei furnale de la este nesatisfăcă
preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, a sosit existau însemna uzina „Victoria“ Călan toare luna a.
la Moscova, în drum spre patrie. te rezerve inter ceasta? Ce mă
Populare Romîne împreună cu tovarăşii Ion ne nevalorificate. suri intenţionaţi
Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Pe aeroportul Vnukovo, pavoazat cu drapelele
Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul Aface de stat ale Republicii Populare Romîne şi Uniu Pornind de Ia acest fapt şi de la să luaţi ?
nii Sovietice, în întîmpinarea conducătorilor de
rilor Externe, care s-au oprit pentru o scurtă stat romîni au venit tovarăşii Leonid Brejnev, experienţa dobîndită în anii pre — De nerealizarea planului de
escală în capitala K.S.S. Uzbecă după termina Frol Kozlov, Alexei Kosîghin şi alte persoane cedenţi, furnaliştii au arătat că producţie pe luna în ci s ne fa
rea vizitei în Indonezia, India şi Birmania. oficiale. Erau prezenţi Adam Maiik, ambasado iniţiativa poate fi realizată. cem şi noi vinovaţi pentru că
Pe aeroportul din Taşkent, conducătorii de rul Indoneziei, U Pe Kin, ambasadorul Birma- Răspund mai concret întrebă nu întotdeauna ne-am mobilizat
stat romîni au fost conduşi de Şaraf Raşidov, niei, Tat, însărcinat cu afaceri ad-interiim al
membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., Indiei, precum şi membrii Ambasadei R.P. Ro rii puse. Eficienţa iniţiativei se lăsîndu-ne copleşiţi de unele
prim-seeretar al C.C. al P.C. din Uzbekistan, Iad, mîne Ia Moscova. răsfrînge în mod direct şi nemij greutăţi dinafară. Lipsa mate
locit asupra îndeplinirii integra,
gar Nasridinova, preşedintele Prezidiului Sovie Cu acelaşi avion s-a înapoiat de Ia Taşkent le a planului de producţie. riilor prime însă, prevăzute in
tului Suprem al K. S. S. Uzbece, Rahmankul
Nicolae Gumă, ambasadorul K. P. Romîne în La sfirşitul a 9 luni de activi balanţă, constituie principala
U.R.S.S. tate, planul producţiei globale cauză a nerealizării planului.
a fost îndeplinit în proporţie de In această direcţie întimpinăm
greutăţi din partea minerilor
111,5 la sută. Comparativ cu ace de Ia Teliuc. Primirea neritmi
eaşi perioadă a anului 1959, in că. şi de granulaţie necorespun
P r inzuí o fe r it în cinstea d eleg a ţiei guvernam entale dicii de irtilizare ai furnalelor au zătoare a limonitei şi slderitei
a R epublicii P opu lare Romîne crescut cu 47,7 la sută. de la E.M. Teliuc ne provoacă
Paralel cu preocuparea pentru dese schimbări în procesul de
MOSCOVA 23 (Agerpres). — răşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, In Uniunea Sovietică, Nicolae La gospodăria agricolă de stat din Petreşti culesul strugu sporirea productivităţii furnale încărcare a furnalelor, fapt ce
prim-secretar al C.C. al P.M.R., Cuină. rilor este în toi. Producţia depăşeşte 8.000 kg’, struguri la ha., se răsfrînge negativ asupra ac
TASS transmite: preşedintele Consiliului de Stat iar de pe unele parcele s-au recoltat chiar 14.000 kg. stru lor, o atenţie sporită s-a acordat tivităţii noastre. Insist mai mult
La 23 octombrie în Palatul al R. P. Romîne, Ion Gheor Din partea sovietică la prim guri la ha. şi calităţii fontei. Faţă de pro
ghe Maurer, preşedintele Consi au luat parte tovarăşii Leonid centul de 3 la sută admis, furna asupra acestei probleme pentru
Mare al Kremlinului, in nume liului de Miniştri al R. P. Ro- Brejnev, Alexei Kosîghin, Frol Sn fotografia de faţă vă prezentăm un aspect (de la recol că în mare parte minereul li
le C. C. al P.C.U.S., Sovietului mlne, Corneliu Mănescu, minis Kozlov, Nikita Hruşciov, Anas tatul strugurilor, Ia trupul Cîlnic al G.A.S. Petreşti. liştii au realizat anul acesta un vrat de ei depăşeşte cu mult
Suprem al U.R.S.S. şi Consiliu trul 'Afacerilor Externe precum indice mediu de calitate de 2,22
lui de Miniştri al U.R.S.S. a fost tas Mikoian, Dmitri Poleanski, la sută declasate. limita minimă şi maximă de
Mihail Suslov, Nikolai Svernzk,
oferit un prim in cinstea delega Viktor Grişin şi alţii. Vă rugăm să enumeraţi cîteva granulaţie. Socotesc că e nime
ţiei guvernamentale a R. P. rit — fie şi cu această ocazie —;
Romîne. din măsurile ce au determinat să mă adresez din nou mineri
aceste realizări.
La prim au participat tova şi ambasadorul R. P. Romîne — Măsurile aplicate sînt mul lor cerîndu-le să-şi respecte an
te. Subliniez însă ca un fapt po gajamentul luat.
Spectacol de o p e r ă în cinstea LUCRĂRILOR DE TOAM NĂ zitiv că muncitorii, tehnicienii Avînd în vedere că se apropie
înalţilor oaspeţi romîni şi inginerii secţiei furnale nu iarna şi condiţiile de expediere
s-au limitat la înfăptuirea pla a minereului vor fi mai anevo
MOSCOVA - 23 (Agerpres). — L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, UN RITM MAI INTENS nului M.T.O. Hotărîrea lor de ioase, va trebui neapărat să
TASS transmite: F. R. Kozlov, N. S. Hruşciov, a-şi îndeplini angajamentul i-a avem o rezervă de materiale în
A. I. Mikoian, D. S. Poleanski, La G A .C din Oeiaba Dar calitatea lucrărilor depozit. Prin darea în exploa
Seara, tovarăşii Gheorghe V. V. Grişin şi alţii. stimulat in descoperirea unor
Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Şi la G.A.C. din Ohaba, raio nu interesează? noi metode ş) procedee înainta tare zilele acestea a noii suflan-
Maurer, Corneliu Mănescu şi m lojă se afla, de asemenea, nul Sebeş se lucrează intens la te de la termocentrală, se cre
persoanele care îi însoţesc au Nicolae Guină, ambasadorul recoltarea şi însămînţarea cul La capătul tarlalei de lingă drumul podărie, a conducerii acesteia şi a şe te de muncă. A fost rezolvată ează posibilitatea sporirii tem
asistat la spectacolul cu opera turilor de toamnă. Avînd terenul ce duce spre Cugir, pairu oameni dis fului brigăzii de tractoare (? I). problema reducerii pierderilor
,, Scris Godunov“, prezentat la R. P. Romîne în U.R.S.S. pregătit şi fertilizat cu 2.632 cută aprins: peraturii aerului insuflat în fur
Teatrul Mare de Operă şi Balet tone gunoi şi cu 15 tone îngră Solicitaţi să-şi spună părerea despre de aer insuflat în furnale şi creş nal. In această direcţie va tre
al U.R.S.S. Spectatorii au salutat cu căl şăminte chimice, colectiviştii au — Dacă timpul bun se mai menţine starea de lucruri constatată, cei doi terea temperaturii lui. bui să ne îndreptăm eforturile.
însămînţat cu grîu, orz şi seca măcar o săptămînă, o să terminăm cu ingineri, preşedintele gospodăriei şi
In loja centrală, împreună cu dură şi cordialitate pe înalţii ră 470 ha. Paralel cu însămîn- semănatul păioaseîor — precizează in şeful brigăzii de mecanizatori, aflaţi Prin unele îmbunătăţiri aduse Sînt convins că pînă la sfir
oaspeţii, au luat loc tovarăşii ţările s-au recoltat porumbul de ginera agronom, Maria Stanciu. cu toţii la faţa locului, au început să şitul lunii curente situaţia pro
oaspeţi romîni şi pe conducă pe 320 ha. şi cartofii de pe dea din umeri, să arunce vina unul pe instalaţiei, temperatura aerului ducţiei se va îmbunătăţi recupe-
torii sovietici. 45 ha. Părerea acesteia pare să-i mulţu celălalt cînd de fapt toţi erau deopo
mească pe Dumitru Lupu, cel de-al trivă vinovaţi de calitatea sub orice cri. insuflat în furnalul nr. 1 a cres rînd pe cît posibil şi pierderea
Sisb nivelai posibilităţilor doiiea inginer al gospodăriei şi pe şe fică a lucrărilor. La arături şi la semă cut cu 91 de grade, iar la furna
ful brigăzii de mecanizatori, Amos Ga- nat lucrau numai elevi — mecaniza lul nr. 2 cu 76 de grade, faţă de înregistrată In această lună.
Cele două gospodării colective lea. tori veniţi în practică, iar tractoriştii, S. TRUTA
de pe raza comunei Gurasada cu ştirea şefului de brigadă, erau ple media realizată anul trecut. Re
(Cîmpuri Surduc şi Gurasada) — In cazul ăsta am putea deveni caţi. Cît despre sămînţă, părerea ce ducerea timpului de mers înce-
şi-au planificat ca în toamna chiar fruntaşi pe raion, adaugă mîndru lor care răspund de acest lucru (a
Cu brigăzile ştiinţifice acestui an să însămînţeze cu preşedintele gospodăriei, Vasile Viorei. inginerilor) este că şi în cazul netra- ;EE3=
grîu 350 ha., cu orz 10 ha. şi cu tării şi recondiţionării ei se pot ob
secară 20 ha. Fiind create toate Ascultînd discuţia purtată între cei ţine recolte sporite (?!). Asemenea ati 10 ud ds la publicarea celei d în tîi Susrărs
patru, care de fapt răspund de buna tudini sau practici învechite, trebuie
în satele de m unte condiţiile ca tractoarele să lu desfăşurare a lucrărilor din actuala curmate din rădăcini. Tonul în această originale rom îneşti de geologie
campanie, aveai impresia (pentru în privinţă ar trebui să-l dea în primul
jj* Trecuse de prînz cînd, din Ha- ' ' ' \\f creze fără întrerupere, pînă la ceput doar) că sînt deosebit de pre rînd conducerea gospodăriei. Se vede Geologii din ţara noastră aniversează înainte de această dată, geologia Ro-
¦...In sală e linişte. Unul dintre ocupaţi ca semănatul cerealelor păioase însă treaba că şi tov. Vasile Viorcl se nn important eveniment — împlinirea mîniei era încă necunoscută, aşa
23 octombrie au putut îi însă- să fie făcut în epoca optimă şi de ca împacă cu asemenea lipsuri, le încura a 100 de ani de la publicarea celei incit Cobălcescu a făcut o operă de
b. (eg, înspre îndepărtata Lunca Cer- membrii brigăzii explică de cc e mînţate 212 ha. cu grîu şi seca litate. La G.A.C. din Şihot se dă în- dintîi lucrări originale romlneşti de pionierat, el fiind astăzi considerat pă
ră. Faţă de posibilităţile exis tr-adevăr bătălia pentru urgentarea se. jează chiar. geologie. Este vorba de lucrarea lui rintele geologiei noastre. Om de ştiinţă
jj nil porniseră două maşini. In pri necesară igiena corpului, cum se ™ mănatului. Grigore Cobălcescu intitulată „Calca şi patriot, Cobălcescu a legat strîns
tente, la aceste unităţi semănatul nul de Ia Râpidca“, care. a apărut în problemele de cercetare ştiinţifică de
iţi ma se aflau medici umani şi ve- tratează bolile de inimă, de ce Dar, în ce condiţii se face această anul 1862 în „Revista romînă de ştiinţi, dezvoltarea economică a ţării, luînd ati
este rămas însă în urmă. La lucrare de care depinde în cea mai mare litere şi arte“, purtînd subtitlul: „Me tudine împotriva capitaliştilor străini
•j terinari, ingineri agronomi şi zoo- este nevoie de un control medical G.A.C. din Gurasada deşi tere măsură soarta viitoarei recolte, se pare moriu servitor Ia cunoştinţa structurii care exploatau petrolul şi alte bogăţii
că nu interesează pe nimeni. Iată doar geologice a Moldovei şi înfăţişăfor a! ale subsolului ţării.
!)' tehnişli, profesori şi jurişti, membri periodic... Acestea sînt cîteva din nul şi sămînţă sînt asigurate, un exemplu: constituţiunii geologice a districtului
Vaslui dimpreună cu o parte a distric Gu prilejul centenarului apariţiei pri
ai celor trei brigăzi ştiinţifice ale multele probleme pe care dr. ‘l i pină acum nu s-a însămînţat In ziua cînd am surprins discuţia telor adiacente“. Lucrarea era însoţită mei lucrări originale romlneşti de geo
nici un hectar cu orz, iar secara d.ntre cei patru, să tot fie 5-6 zile de de trei planşe, prezentînd mai multe logie, marţi a avut Ioc în aula Acade-'
jj Casei raionale de cultură din Ha- beriu Dîrlca le-a explicat celor de atunci, pe tarlaua unde avea loc „con profile geologice ale dealului Răpidea, miei R.P. Romîne, o şedinţă organi
a fost însămînţată doar în pro sfătuirea de lucru“, cîteva tractoare situat în podişul central moldovenesc, zată de secţia de geologie şi geografie
j/j teS > i°r cea de a doua — un tu- faţă. Rîia neagră şi gîndacul de jj porţie de 73 la sută. De această arau şi semănau. Pentru a ne da sea. între Iaşi şi Vaslui, o hartă geologică
ma de felul în care sînt respectate şi a acestui podiş, mai multe fosile des. a Academiei, în colaborare cu Dniver.
•jj rism — era o caravană cine Colorado sînt duşmanii cartofilor jj situaţie se face vinovată atit aplicate regulile agrotehnice indicate, coperile şi desenate probabil de Cobăl
conducerea gospodăriei (pre am verificat calitatea lucrărilor. Ceea sifatea „Al. I. Guza“ din Iaşi, unde
le malografică. şi le dau de lucru celor din Me- .jj ce constatasem cu acest prilej era de-a cescu etc.
şedinte tov. Kafca David), care dreptul revoltător. Pe cea mai mare Gr. Cobălcescu a fost profesor timp
y ...Satele Toleşli, Hăţăgel, Dcm- ria. Terenurile satului se pretează y a neglijat executarea acestei lu parte din suprafaţă arătura era făcută
cit se poate de superficial, la numai de peste 30 de ani.
jj suş rămîn în urmă. Drumul e lung. la cultura pomilor dar oamenii vor jj! crări cit şi conducerea S.M.T. 12-14 cm-, cu deosebit de multe greşuri. Neajunsurile manifestate la G.A.6.
din Dobra care a trimis un nu Deşi pe alocuri, în urma plugului ră- din Şibot au fost aduse la cunoştinţa
i¦fjjj dL'ea Gura Măşcaşultii, o bifurcaţie să ştie ce anume soiuri li se re- jj măr redus de tractoare şi maşini mîneau şi bolovani, o grapă stelată stă Consiliului agricol raional Orăştie. To
drumuri, un scurt popas e bi- faţă de necesităţi. In plus, trac tea nefolosită la marginea tarlalei, să varăşii de aici, pe bună dreptate, au
comandă. Tehniciană Ana Gtigor jjj mînţa întrebuinţată era în cea mai rămas indignaţi de practicile greşite
toarele nu au lucrat la capaci mare parte netratată şi necondiţionată,
nevenit. Oamenii admiră frumuse- de la Consiliul agricol raional Jj tatea lor. Unul din ele s-a de iar tuburile semănătoarei erau îndoite
fectat încă de Ia începutul aces din care cauză aproape întreaga canti
(ea şi pitorescul locurilor, vorbesc le-a dat explicaţii. întrebărilor le- y
tei luni. Trimis în staţiune spre tate de sămînţă era împrăştiată. Toafe
jj despre consultaţiile pe care aveau să gale de fenomenele din natură, le-a W a fi reparat, tractorul nu a mai folosite la Şibot şi ne-au asigurat că
revenit nici pînă în prezent în aceste anomalii si multe altele se pe
j/| la dea seara, în satele Negoi, Mc- răspuns, folosindu-se de materiale jj gospodărie, deşi conducerea vor lua măsurile cuvenite. Dar, ase.
S.M.T. promisese oă reparaţia
ria şi Lunca Cernii de Sus. intuitive, Aristică Spălam, directo- jj menea lipsuri (din păcate ele există şi
»y Valea Măşcaşultii, pe tot întin-
rul Casei raionale de cultură, iar x Păpuşarii amatori pe scenă
în alte unităţi), puteau fi evitate dacă
4(1 sul ei, oferă peisaje îneîntătoare. despre importanţa avutului obştesc ij.
jj Serpentinele Tilianei pun pricepe- şi însemnătatea păstrării lui, despre \y Consiliul agricol raional ar fi exercitat
•h rea şoferilor la mari încercări, dar prevederile codului familiei ele., a jj un control mai eficient, dacă ar fi Deşi tînăr, colectivul tinuu măiestria interpre Colectivul teatrului de
teatrului de păpuşi al tării, prin spectacole pre păpuşi, format din mun
,!’ odată urcate, drumul se aşterne vorbit juristul Cornel Ivaşca. Vj sprijinit mai mult unităţile agricole şi Clubului muncitoresc din zentate în faţa oame citori ceferişti ca Mi-
Teluş, a reuşit să se ca nilor muncii. Astfel, zi colie Getean, Vasile Me-
{, din nou lin, ca o panglică ale că Arătătoarele ceasului vesteau în mai ales dacă ar fi tras mai operativ lifice pentru faza finală lele trecute, au fost pre drea, şi cadre didactice,
a celui de-al 111-lea fes zentate la ZIatna două ca Viorica Gîrnpean, Eu
iil rci capete nu se zăresc. seara aceea de simbălă că miezul y la răspundere pe acei specialişti care tival de teatru de ama spectacole cu piesa „Vul genia Dan, Margareta
Ovari, a depus mult
jj ...Maşinile opresc in fata Sfatului nopţii se apropie. Consultaţia se jj tori „I. L. Garagiaie“. poiul croitor“. Asemenea interes în ridicarea caii,
taţii spectacolelor pre
j j popular comunal din Lunca Cernii. terminase, dar în sala de clasă mai jt nu-şi fac aşa cum se cuvine datoria. Pînă la faza finală a spectacole vor mai fi zentate.
Membrii celor trei brigăzi ştiinţi- rămaseră încă mulţi oameni care <tj Practica a dovedit că nea plicind cu concursului, colectivul de prezentate şi în alte lo V. TÎRTESCU
y fice fac cunoştinţă cu tovarăşul Si- discutau despre problemele din sa- y stricteţe întregul complex de reguli păpuşari şi-a propus calităţi din raion şi re corespondent
jj mion Constantin, activist de partid, tul lor, cereau şi primeau lămu- y agrotehnice, nu se pot obţine producţii sâ.şi îmbunătăţească con giune.
á loan Coţolan şi Petru lorgoni, riri folositoare. jjl ridicate. De aceea, dacă pînă acum
•!d preşedintele şi, respectiv, secrela-
m l comitetului executiv al sfalu- în alte două sate Consiliul agricol raional şi specialiştii
;jj lui popular comunal şi cu alţi lo- din agricultură n-au acordat atenţia
t,, cititori ai comunei. Brigăzile şliin- In aceeaşi seară vreo 85-90 de jj cuvenită acestui Iu- ________
locuitori ai satului Negai se adu
ţifice erau aşteptate. naseră la căminul cultural nu nu cru, este timpul să
o facă măcar acum.
| La Meria mai pentru a viziona filmele nu va dura decît 2-3 zile. treceau sub ochii specialiştilor din gos V. PÎŢAN CJiapîa lăeăiiifuliii.
„Focuri in munţi“ şi „Zece paşi
L De la Lunca Cernii piuă în Mc- spre r ă s ă r itc a r e urmau să fie jj 7
*• ria e drum de aproape două cea prezentate de caravana cinemato- .j
grafică, ci şi pentru a ascut ¦ Iu- y Noaptea lui 30 septembrie. In staţia faţa unei asemenea situaţii. Dîndu-şi re- <
suri. Nu se poate merge cu maşina. muririle şi îndrumările dale de y Simeria-triaj, iluminată cu sute de pede seama de pericol, îi strigă colegului j
jj Urcăm poteca pînă în vîrful mim- membrii brigăzii ştiinţifice deplasa- jj becuri, e forfotă mare. Se lucrează din
te aci, sub conducerea profesorii- jj răsputeri la trierea vagoanelor pe cocoa său să rămînă pe loc, Ungă tren, iar el
•jj leiţii. Acolo se află salul. lui Nicolae Clenciu. La şcoala d :i şă, la compunerea trenurilor. In aceas
tă perioadă de vîrf de trafic, aici so traversă în fugă liniile pînă la cabinaj
;>j S-a înserat de-a binelea. In una îLunca Cernii de Sus, alţi 70-75 d sesc o mulţime de garnituri şi tot aici
4y, din sălile de clasă ale şcolii de vagoanele sînt introduse în trenuri di numită cocoaşa mică şi acolo, ţyrin tele
tţ opt ani de-airi ardea lumina. 82 ţărani se întîlneau cu brigada ştiin recte spre difente destinata. Se impu
jj de oameni aşteptau sosirea brigă ţifică condusă de Liviti Morarii. jj ne deci ca ele să fie bine revizuite pentru fon, comunică şefului de tură de la
a li se asigura un drum sigur pe par
zii ştiinţifice. » curs. mişcare despre pericolul ce ameninţă1
Cu toate că au destui ani în Pentru cele trei sale ale comu Aici lucrează şi tinerii lăcătuşi de re trenul.
nei de pe malul Cernci, ziua a- as vizie Iosif Gheorghiţă şi Mihai Mărgi-
ii! scrişi pe răbojul vieţii, Victor neanu. Terminînă revizia tehnică a unui La rindul său, şeful de tură, comunis-
Í Lupulescu şi Avram Lupulcs- ceea a fost o zi deosebită. Mc- jj) tren de la linia XU-a, ei s-au îndreptat tul Gheorghe Savu, luă măsurile necesa
i;! cu au fost cei dinţii care spre a revizui trenul de marfă 2.676 cu
dini, agronomii, zootehniştii, pro- Jj destinaţia Petroşani, de la linia a Vl-a re pentru reţinerea trenului pe loc. A-1
au sosit la şcoală. Deputatul Ion fesorii ş i' juriştii i-ati ajutat pe a din grupa de circulaţie.
oameni să înveţe şi să înţeleagă (({ poi mobiliza muncitorii de la district, i
f Bumbescu are şi el 57 de ani. dar La lumina farurilor lămpilor de car S-a trecut imediat la asigurarea lin ie i1
multe lucruri folositoare în viaţă (j bid ei au. început să examineze cu aten
tot printre primii a fost aici. In ţie piesele vagoanelor. Deodată, paşii lă prin ecHsare. trenul vutind trece veste'
La Casa raională de cultură din jj cătuşului de revizie Gheorghiţă se opriră.
jj decursul anilor văzuse multe h m .u i Omul se aplecă mult de tot, apropie lam locul defect cu mare atenţie şî vi
Haţeg, în registrul de activitate, jj
¦j bune şi folositoare făcute pentru s-a făcut cu acest prilej o nouă |ţ pa lingă firul lin iei; nu-i venea să crea teză redusă. Duvă ieşirea. Iui. lucrMorii
satul său, dar cu o brigadă şliin- au consolidat Urda. Lucrul în staţie s-a i
însemnare: „In anul 1962 au fost jj dă. Şina de sub vagon era ruptă. Era
('!. lifică nu se mai întîlnise. Scoro desfăşurat în continuare normal.
realizate 27 deplasări ale brigăzi- jj' pentru prima dată cină se vedea pus in
ji bete Simedru, Solomia Pădureanu Prin fapta sa, tînărul lăcătuş de revizie '
lor ştiinţifice, în satele de munte".
jj si Elena Sălăşan erau de aserne- şi-a atras simpatia întregului colectiv dej
PETRE FARCAŞIU !jj muncă, iar conducătorii celor trei un i-,
¦i; nea de faţă. La întrebările lor, la
toate cele aproximativ 70 de între- corespondent i» taţi ceferiste — al staţiei, reviziei de va
V. buri scrise şi introduse peste sap- goane şi districtului de întreţinere —
lamina în cutia afişată în acest
l-au propus pentru premiere.
j!4 scop, trebuiau să răspundă membrii
¦jj brigăzii ştiinţifice. Echipa de deservire a funîcnlaruluî nr. 1 al E.M, Barza, condusă de Iosif EMIL, CREŢU
Pirvan, îşi depăşeşte lună de lună planul de producţie. impiegat ’de mişcare, staţia (
Simcria-călătorl. ^
