Page 69 - 1962-10

Nr. 2435
¦ifHumminiwinlinii1niuniru rminr1\ .
Rezerve intentee nefoíosiíe
înfiinţată în luna februarie a
acestui an, Întreprinderea de
mecanizări şi transporturi fores­
tiere Sebeş (I.M.T.F.) a avut de
întâmpinat o serie de greutăţi,
inerente începutului Pe parcurs
tn bună parte ele au fost lichi­
date. De curînd cu ocazia adu­
nării de dare de seamă şi alegeri
a biroului organizaţiei de bază,
comuniştii au discutat despre
rezultatele muncii lor, dar, mai
j aies, despre cauzele care au dus
Ia rămînerea sub sarcina pla­
nului de producţie cu 700.000
tone kilometrice pe perioada le-
bruarie-septembrie a.c.
Fără a se opri prea mult a-
supra cauzelor obiective, comu­
niştii au căutat să analizeze fe­
lul în care au fost folosite toate
posibilităţile de care dispun,
pentru îndeplinirea planului. A
reieşit că rămînerea în urmă se
dato’reşte neîndeplinirii planului
de producţie pe trimestrele I
şi III, faptului că nu s-au fo­
losit toate rezervele existente.
Că aici sînt încă mari rezerve
interne nefolosite o demonstrea­
ză rezultatele din trimestrul n
cînd planul a fost' îndeplinit la
tone kilometrice în proporţie de
109,37 ia sută iar la preţul de
cost s-au obţinut economii de
35.632 lei. Pornind de la acea­
stă stare de lucruri, comuniştii
au discutat cu mult simţ de răs­
pundere despre ceea ce trebuie
făcut în viitor.
Una din cauzele care au con­
tribuit la nevealizarea planului,
— a spus tovarăşul Simion Ursu
—este aceea a lansării cu multă
întirziere a planurilor tehnice.
In acest fel, muncitorii şi mai­
ştrii nu pot să-şi cunoască din
timp sarcinile. Ca urmare re­
paraţiile nu se pot face în ter-
Postul de corespondenţi
0 . voluntari ne inform ează
Rod bogaî ia grădină
La grădina noastră de legume fi
zarzavaturi am folosit anul acesta
culturi duble. "Terenul eliberat da
culturile timpurii a fost cultivat
cu fasola, castraveţi, varză ele. La
toate culturile s-a ob(înut o pro­
ducţie ce depăşeşte cu mult pe cea
planificată. La varză de pildă pro­
ducţia planificată a fost depăşită
cu 18.000 kg. la hectar, la roşii
de vară cu 19.000 kg. la ha., la
castraveţi cu 9.100 kg. la ha., la
ardei cu 14.000 hg. la ha. ele.
Sporirea producţiei la hectar a
permis şi creşterea venitului de la
grădină, care se ridică acum la
suma da 190.000 lei, cu peste 70.000
lei mai mult dccît s-a planificat.
GRIGORE PETRAŞ
inginer agronom
Se lucrează intens
la însămânţat
Ca şi celorlalte lucrări agricole,
colectiviştii din Bobilna, raionul O-
răşlie, acordă aceeaşi atenţie şi lu­
crărilor din campania de toamnă.
Din cele 86 hectare cu porumb au
fost recoltate aproape 20 hectare,
Pe măsură ce terenul a fost eli­
Seară literară
Recent, elevii anului n A din
cadrul Şcolii tehnice de conta­
bilitate din Sebeş, cu sprijinul
------------------------ -----------
NOTA
H e e la sM a ţlM l©
a ş t e a p t ă 000
Ffi&SpîflSBS
Consultarea maselor pentru continua
îmbunătăţire a deservirii, a intrat în
practica lucrătorilor din comerţ. In
afara consfătuirilor care se organizea­
ză în acest scop, au mai fost în­
fiinţate condici de sugestii şi reclama­
ţii, în care oamenii muncii consem­
nează aprecieri asupra felului în care
au fost serviţi, fac propuneri cu pri­
vire la îfnbunătăţirea muncii.
Urmărirea şi studierea atentă a cc-
l.dr scrise în condici este o obligaţie
a celor care conduc diferitele unităţi
comerciale. Prin măsurile pe care le
iau, ca urmare a sesizărilor făcute
aceştia dovedesc respect faţă de con­
sumatori, interesul pentru îmbunătăţi­
rea activităţii unităţilor respective.
Tocmai această obligaţie se pare ca
la restaurantul „Crişul“ din Brad, nu
se cunoaşte. Răsfoind condica dc su­
gestii şi reclamaţii de la această uni­
tate, nu se poate să nu rilmîi sur­
prins de totala lipsă de respect faţă
dc consumatori, pe care o manifestă
conducerea unităţii (resp. Ioan Bcn-
dea). Nici una din zecile de sugestii
şi reclamaţii, unele datînd chiar din
anul 1959, nu au primit răspuns.
Pe drept cuvint un consumator con­
semna: „Nu ştiu ce rost mai are a- în cadrul expoziţiei de tnobifâ organi­
ceastă condică, deoarece, după cîte se zată în luna august Ia Orăştie de către
vede, nimeni dintre cei vizaţi aici, nu
se deranjează pentru a da vreun răs­
puns“.
Comentariile sînt de prisos.
iM. R. rită muncii desfăşurate de întreg co­
menele stabilite. Sînt lipsuri care
pot ii Înlăturate, dacă serviciul
tehnic va manifesta mai mult
interes. Biroul organizaţiei de
bază, cu toate că a cunoscut a-
ceastă situaţie, nu a întreprins
nimic pentru înlăturarea lipsu­
rilor.
Oa urmare a Întârzierii lansă­
rii planului nu s-au putut or-
^dunări de dări de
seamă şi alegeri
ta organizaţiiUe de partid
gamiza nici consfătuirile de pro­
ducţie — a spus tov. Aurel
Comşa. Prin aceasta nu a fost
stimulată iniţiativa oamenilor, ei
neaducîndu-şi aportul la rezol­
varea diferitelor probleme de
producţie. Din cauza consumu­
lui exagerat al pieselor de
schimb, a arătat tovarăşul Ale­
xandru Zslroş, ne găsim uneori
în situaţia de a întârzia repara­
ţiile. Cu toţii va trebui să luăm
poziţie împotriva acestei practici
nesănătoase. Fiecare dintre noi
putem şl trebuie să facem acest
lucru. O problemă care va tre­
bui să ne preocupe mai mult în
viitor este ţinerea cu regularitate
a conferinţelor tehnice, pentru
ridicarea continuă a calificării
muncitorilor.
Comuniştii aii scos în evidenţă
şl faptul că din partea comite­
tului sindicatului n-a existat su­
ficientă preocupare pentru ex­
tinderea metodelor şl experienţei
în muncă a conducătorilor auto
Simion Miriuţă, Dragomir Stan-
ciu (de la coloana Dobra), Vio-
rel Răceau şi Gheorghe Arghire,
(de la coloana Hunedoara) care
berat, acesta a fost însăminţat cu orz,
secară şi continuă acum insăminţa-
rea griului. Pină acum s-a însă-
minţat întreaga suprafaţă planifica­
tă de 15 ha. cu secară şi 37 ha.
cu orz. A mai fost însămânţată su­
prafaţa de 120 ha. cu grîu din so­
iurile Ponca, Bezostain şi Harrach.
Peste cîteva zile se va termina şi
insăminţarea acestei culturi.
GHEORGHE ORMINDEAN
preşedintele G.A.C.
Cu obligaţiile
contractuale Sa zi
O atenţie deosebită a fost acor
dală de către consiliul de condu­
cere al gospodăriei noastre respec­
tării termenelor pentru livrarea
produselor contractate cu stalul.
Cele 48.000 kg. de grîu, 45.000
kg. porumb, 600 kg. lină, 1.000 kg.
brînză, contractate şi predate, ilu­
strează pe deplin acest lucru. Au
mai fost predate de asemenea zar­
zavaturi în valoare de. 41.000 lei
şi peste 50 la sută din cantităţile
de cartofi şi carne contractate.
GHEORGHE BĂRDAN şi
PETRU IŞTVAN
colectivişti
tov. prof. Clorogar Lidla, au
prezentat în faţa elevilor şcolii
o seară literară.
Seara literară, închinată poe­
tului Gh. Coşbuc, s-a bucurat
de succes.
P. GHEbRGHE
corespondent
L A I. I. L. B R A
Die resurse locale —
prodiicfie sporită, de calitate
Descoperirea şi punerea in valoare a
resurselor locale a fost şi este una din
preocupările de căpetenie ale colectivu­
lui de conducere din cadrul I.I.L. „Gri.
şana" Brad. Datorită acestor preocupări,
s-a reuşit ca planul de producţie pe 9
luni să fie realizat în proporţie de
107,65 la sută. Pe ramuri de produc­
ţie situaţia realizării planului pe aceas­ fiecare să-şi cunoască în amănunţime
tă perioadă se prezintă în felul urmă­
to r : ramura extractivă HO la sută, ex­
tracţia materialelor de construcţii —
100 la sută, alimentară — 105,0 Ia
sută, lemn şi prelucrarea lemnului —
107 la sută, iar ia mori şi darace —
100 la sută. Din rezultatele obţinute
pînă acum reiese că întreprinderea şi-a
orientat activitatea spre ramurile de
bază cum sînt cele extractive, lemn şi
prelucrarea lemnului. In ramura ex­
tractivă şi materiale de construcţii s-au
obţinut peste plan 1917 tone pavele,
12.178 tone piatră brută pentru construc­
ţii, precum şi 900 tone piatră conca-
sată.
La aceste realizări se mai adaugă ob­
ţinerea unor produse de bună calitate,
lucru oglindit în ocuparea primului loc
secţiunea de industrie locală a Sfatu­
lui popular regional, cît şi de faptul că
la celelalte produse nu am avut nici o
reciamaţie pînă în prezent
Rezultatele bune s-au obţinut dato-
realizează în medie 20,000 tone
kilometrice lunar, folosind re­
morcile. Din păcate, experienţa
bună a acestor tovarăşi nu a
fost îmbrăţişată de marea ma­
joritate a Conducătorilor auto.
In cadrul adunării de dare de
seamă şi alegeri comuniştii au
combătut atitudinile de indisci­
plină ale unor tovarăşi ca Nico-
lae Sava care şi-a părăsit locul
de muncă pentru a face curse
clandestine. De asemenea, s-a
criticat ou asprime nepăsarea
manifestată de unii conducători
auto faţă de întreţinerea maşini­
lor, nerespeetarea regulilor de
circulaţie şi altele. Toate acestea
sînt lipsuri caTe au contribuit la
neîndeplinirea sarcinilor de plan.
Din cuvântul tuturor partici­
panţilor la adunare a reieşit că
în cadrul I.MT.F. Sebeş sînt mul­
tiple rezerve oare, descoperite şi
folosite, vor duce în mod impli­
cit' la îndeplinirea şi depăşirea
sarcinilor de plan.
S-a arătat că I.F.-urile din
regiune trebuie să trimită pla­
nurile de transport lunare la
termenul stabilit, pentru a se
putea lua din timp măsurile de
îndeplinire a lor şi pentru a
putea fi defalcate pe oameni. De
asemenea, comuniştii au subli­
niat necesitatea ca I.F.-urile să
asigure o mai bună organizare
a încărcătorilor de la gurile de
exploatare pentru a se reduce
timpul de staţionare a maşini­
lor.
Desfăşurând o largă muncă po­
litică de mobilizare a tuturor
muncitorilor, inginerilor şi teh­
nicienilor, organizaţia ele partid
de la I.M.T.F. va putea raporta
lunar îndeplinirea şi depăşirea
sarcinilor de plan.
M. RUGINESCU
Toată echipa evidenţiată
Anul acesta, ca urmare a creş­
terii efectivului de animale în gos­
podăria noastră a sporit şi numă­
rul construcţiilor zootehnice. încă din
luna aprilie a fost dată în folo­
sinţă o hală pentru 1.000 de pa­
sări prevăzută în planul de cons­
trucţii. S-a mai făcut un grajd
pentru 70 de capete vite mari (pla­
nul prevedea doar capacitatea de
50 capete). Acum se lucrează de
zor la remiza pentru atelaje, zidă­
ria fiind deja terminată. In plus
faţă de prevederile planului se mai
construiesc două coteţe cu o ca­
pacitate de 500 păsări.
Toate lucrările efectuate pină a-
cum sînt de bună calitate, fapt
care face ca întreaga echipă de
constructori condusă de candidatul
de partid Gheorghe Lup să fie e-
videnţiată.
NICOLAE IANCU
brigadier
A APARUT?
9r C A R N E T U L A G IT A T O R U L U I“
nr. 10 — octombrie 1962
D IN SUMAR îi
—_ Sub steagul invincibil al Mare-
lui Octombrie, de N. Badiu.
—• In vizită la prietenii dragi, de
ing. Ş t Radu.
— Un colhoz complet mecanizat, de
agronomul sovietic V. Kornilov.
Fapte din întrecere
— Indici de utilizare la nivelul teh­
nicii noi, de R. LupU şi Gh. Roman.
— Producţie sporită de cărbune, cu
lectivul întreprinderii noastre, mobilizat este asigurată desfacerea conform con­
în permanenţă de către organizaţia de
partid cît şi a măsurilor tehnico-orga-
nizatorice luate încă de la începutul
anului. Aceste măsuri au constat în
lansarea planului de producţie din timp.
Planul a fost defalcat pe secţii de pro­
ducţie, echipe şi om, în aşa fel îneît
sarcinile ce-i revin. In fruntea secţiilor rea productivităţii muncii este cea a
au fost repartizate cete mai bune cadre,
cunoscători ai procesului de produc­
ţie, oameni care se bucură de încre­
derea colectivului. La fel, şefii de
echipă sînt dintre cei mai buni mese­
riaşi care, prin rezultatele obţinute în
producţie, constituie un exemplu. Pen­
tru ridicarea continuă a calificării pro­
fesionale a fost prezentat în faţa mun­
citorilor un ciclu de 9 conferinţe, din­
tre care 4 tehnico-profesionale şi 5 pe
teme politico-economice.
!n cadrul secţiei de tîmpiărie, după
schimbul de experienţă organizat la ni­
velul regiunii în zilele de 3-4 august
a.c., s-a trecut de la lucrul pe echipe,
la lucrul după fluxul tehnologic, obţi-
nîndu-se o simţitoare creştere a pro­
ductivităţii muncii. In plus, s-a organi­
zat un atelier pentru lustruit, în care
lucrează muncitoare cu o bună pregă­
tire profesională. Îndeplinirea ritmică a
planului de producţie a fost asigurată
prin aprovizionarea permanentă cu ma­
teriale. întregii producţii de mobilă
planificată pină la sfîrşitul anului, îi
d r u m iil s o o m u s m u L m
Expuneri
In aadrui manifestărilor cul­
tural-educative organizate in
Hunedoara cu prilejul Lunii
prieteniei romino-sovietice, la
Teatrul nou a avut loc zilele
trecute o interesantă expunere
pe tema „In lumea ştiinţei şi
tehnicii sovietice“. In faţa a
numeroşi participanţi, iov. ing.
Mircea Bădărău a făcut o tre­
cere în revistă a celor mai re­
marcabile realizări obţinute de
poporul sovietic pe tărim ştiin­
ţific şi tehnic.
Dimineaţă literară
Duminică, biblioteca regională
a organizat pentru muncitorii
întreprinderii de gospodărire o-
răşenească din Deva o dimineaţă
literară cu tema „Marea Revolu­
ţie Socialistă din Octombrie o-
glindiită în poezia sovietică şi
romînească“. In cadrul acestei
:W =
Exc&srsie de stadiu
In vederea îmbogăţirii cunoş­
tinţelor profesionale ale elevi­
lor, la secţia pedagogică a Şco­
lii medii „J. A. Komensky“ din
Deva, pe lingă practica peda­
gogică se folosesc şi excursiile
de studiu în mediul sătesc. Ast­
fel, elevii anilor 5 şi 6 au or­
ganizat o excursie în comuna
Şugag, raionul Sebeş. Ajunşi la
şcoala de 8 ani din comună,
viitorii învăţători au asistat la
lecţii, luînd cunoştinţă în mod
direct de metodele muncii de
predare. Apoi a avut loc un
-= = --¦= .......... SsBB=
consum redus de material lemnos, de
D. Brezeanu.
Schimburi de experienţă
— ^ Prin eforturi comune, să îmbu­
nătăţim calitatea utilajului de turnare,
de @. Toma.
Eficacitatea unor măsuri bine
chibzuite, de Gh. Gălinescu.
Pe teme internaţionale
— A 17-a sesiune a Adunării Ge­
nerale a O.N.U., de I. Lazăr.
tractelor încheiate cu beneficiarii.
Din materiale recuperate, a fost ame­
najat un scoc pentru dirijarea pietrei
sparte, elitninîndu-se manipulările, pia­
tra fiind încărcată direct în camioane.
O metodă nouă care a dus Ia creşte­
puşcării selective în cariere. La cariera
„Peştera Prihodiştei" a cărei exploatare
a început în anul I960, s-a introdus
sistemul exploatării în trepte, iar pen­
tru evacuarea sterilului se amenajează
o linie decovil, lucrare care este pe
terminate.
îndeplinirea tuturor măsurilor tehni-
co-organizatorice prevăzute a se aplica,
a constituit o preocupare pentru între­
gul colectiv de conducere. Organizaţiile
de partid din cadru! secţiilor, au ur­
mărit de asemenea acest lucru, mobi­
lized muncitorii la îndeplinirea sarci­
nilor de plan. Periodic, comuniştii au
analizat stadiul de îndeplinire a pla­
nului, stabilind măsuri pentru evitarea
răniînerii în urmă. atunci cînd se iveau
anumite deficienţe. Acolo unde s-au
aplicat întocmai măsurile preconizate
rezultatele au fost la înălţimea aştep­
tărilor. Cele mai bune rezultate după
9 luni de activitate le-au obţinut sec­
ţiile: cariera „Gura Morii", secţia de
tîmpiărie şi cariera „Valea Arsului" care
şi-au îndeplinit planul de producţie în
proporţie de 121 la sută, 115 la sută
şi, respectiv, 105 la sută.
La clubul muncitoresc al sin­
dicatelor din oraşul Deva a fost
organizată o întrunire tovără­
şească închinată Lunii prieteniei
romîno-sovietice. Cu acest pri­
lej, tov. Gheorghe Achiţei, pro­
fesor, a vorbit' celor prezenţi de­
spre „Asaltul Cosmosului“ sco­
ţând în evidenţă primordialitatea
Uniunii Sovietice în domeniul
cercetării Cosmosului.
In continuare a rulat filmul
„Primul drum spre stele“.
manifestări, urmărită cu viu in-
teres, au fost citite cele mai
izbutite versuri ale poeţilor Ma-
iakovski, Esenin, Maria Banuş,
Demostene Botez, Mihai Beniuc
şi alţii, închinate Revoluţiei din
Octombrie
schimb de păreri între cadrele
didactice ale şcolii şi elevii
oaspeţi.
In seara aceleiaşi zile, la că­
minul cultural, elevii au prezen­
tat un bogat program artistic.
Elevii au avut prilejul să vizi­
teze şl fabrica de tricotaje „Se­
beşul“ din Sebeş, fabrica de
hîrtie „1 Mai“ Petreştl şi G.A.C.
din Clinic.
PETRE BORA
MIRON SIMEDREA
corespondenţi
? WWS) ? vwv,
Comunistul Iaan Bucur,
frezor la Atelierele centrale
Alba lulia, este un munci­
tor cu o înaltă calificare.
El împărtăşeşte din expe­
rienţa sa cadrelor tinere,
contribuind astfel la ridi­
carea calificării lor.
In cadrul atelierelor sînt
numeroşi tinerii care şi-au
însuşit temeinice cunoştin­
ţe profesionale datorită
Şi ajutorului dat de îoan
Bucur.
Iată-l in fotografie dină
indicaţii tlnărului frezor
* Lucian Popa.
O altă măsură care a contribuit efec­
tiv la obţinerea de rezultate bune, a
fost organizarea întrecerii socialiste la
care au fost antrenaţi peste 90 la sută
din muncitorii productivi. Urmărirea
strictă a rezultatelor, ţinerea la zi a
graficelor cu rezultatele obţinute, sînt
măsuri care au contribuit şi la mobi­
lizarea întregului nostru colectiv. O
deosebită atenţie s-a acordat consfă­
tuirilor de producţie, care prin buna
lor pregătire şi organizare, au consti­
tuit adevărate schimburi de experienţă.
Cu ocazia acestora s-au făcut nume­
roase propuneri care au dus ta creşte­
rea productivităţii muncii şi îmbunătă­
ţirea calităţii produselor.
Un aport deosebit la obţinerea bu­
nelor rezultate l-au adus minerii Ale.
xandru Vraciu şi Gheorghe llisie, cio­
plitorii în piatră Pavel Moţ şi Ftorian
Pop. tîmptarii Nicolae Boioţ şi Sigresie
Pisau, precum şi muncitoarele de la
atelierul de lustruit mobilă, Elena Mol-
dovan şi Rozalia Mateiaş.
Faţă de rezultatele de pînă acum, ob­
ţinute în urma eforturilor întregului
colectiv de muncitori, tehnicieni şi func­
ţionari din cadrul întreprinderii noas­
tre, nu putem trece cu vederea rămî-
nerea în urmă ce s-a manifestat la
fabrica de var. Datorită unor defec­
ţiuni ivite la sistemul de ardere a cup­
torului, au existat stagnări în produc­
ţie, ceea ce a făcut ca planul să nu
poată fi realizat în întregime. In aceas­
tă direcţie colectivul nostru şi-a îndrep.
tat atenţia, luîndu-se măsuri, pentru ca
pînă la sfîrşitul anului să îndeplinim
şi să depăşim pianul de producţie ta
toţi indicii.
NICOLAE ZAHUŢ.
directorul I.I.L. „Srişana“ Brad
PAG. 3
Organizarea procesului
instructiv-educafiv — a !uve
exigenţelor actuale!
In ansamblul activităţilor şcolare, cativ. 'Astfel, pentru ridicarea pe o
organizarea procesului instructiv <¦educa­ treaptă mai înaltă a conţinutului mun­
tiv ocupă un loc deosebit de impor­ cii didactice, se va iniţia un curs me­
tant. Cu cit aceasta este mai temei­ todic pe şcoală cu toate cadrele di­
nic făcută, în slrînsă legătură cu spe­ dactice, iar comisiile melodice işi vor
cificul şcolii, cu atît roadele muncii stabili, din timp, pa întreaga perioadă
depuse de cadrele didactice şi elevi vor de activitate, tematicile pentru lecţiile
fi mai bogate, lată de ce această pro­ deschise, alcătuindu-şi in acelaşi timp
blemă a stat in atenţia conducerii un grafic de şedinţe. Deoarece anul
şcolii şi a colectivului de cadre di­ trecut s-au observat deficienţe în alcă­
dactice de la Şcoala medie din Hune­ tuirea planurilor calendaristice ale ca­
doara, întrunite pentru a o dezbate drelor didactice, in acest an ele vor
cu toată răspunderea într-unul din fi temeinic verificate de conducerea
consiliile pedagogice care a avut loc şcolii, ajutată de responsabilul comisiei
încă în primele zile după deschiderea metodice de specialitate. De asemenea,
cursurilor. se va controla cu regularitate felul
cum se desfăşoară orele de curs şi cele
Demn de remarcat este faptul că de laborator, se va urmări alcătuirea
referatul prezentat cu acest prilej de temelor de casă etc. Pentru ca notarea
directorul şcolii, tov. A. Ciolan, pre­ elevilor să sa facă judicios, conducerea
cum şi discuţiile purtate, au avut ca şcolii a luat măsura să se analizeze
obiectiv principal nu atît repartiţia periodic, pe clase, această problemă.
pe clase şi pe ore a învăţătorilor şi
profesorilor, de altfel judicios alcă­ Au fost apoi stabilite sarcini pentru
tuită, ci mai ales stabilirea în comun fiecare cadru didactic în parte în ve­
a celor mai eficiente măsuri pentru derea ajutorării elevilor rămaşi in ur­
ca activitatea instrucliv-educalivă din mă la învăţătură, organizării medita­
acest an să sa desfăşoare îti condiţii ţiilor şi consultaţiilor, ridicării conti­
optime, conţinutul procesului de invă- nue a nivelului politico-ideologic şi
[ăniînt să facă un nou şi important profesional al elevilor, pentru o mai
pas înainte. Este bine că punctul de slrînsă colaborare cu organizaţia da
plecare în stabilirea acestor măsuri l-a tineret şi pionieri şi o legătură per­
constituit experienţa anilor trecuţi. Ast­ manentă cu părinţii elevilor.
fel, s-a scos in evidenţă fapltd că un
însemnat număr de elevi au obţinut In fiecare luni după-amiază, condu­
anul trecut rezultate mediocre la învă­ cerea şcolii şi biroul organizaţiei de
ţătură, că pentru ridicarea acestora în bază P.M.R. au şedinţe do lucru co­
rind cu fruntaşii n-a existat o preo­ mune. in care se analizează activita­
cupare suficientă din partea cadrelor tea din săptămîna precedentă şi, în
didactice. Nu toate lecţiile predate au funcţie de necesităţi, se stabilesc sar­
fost la înălţimea cerinţelor, multe din cini pentru săptămîna în curs. In acest
temele date elevilor acasă nu au fost fel urmărirea muncii depuse de ca­
alese cu suficient discernămînt iar co­ drele didactice, de elevi, se face cu
rectarea lor, la majoritatea obiectelor, regularitate, iar deficienţele ivite se
a lăsat de dorit. De asemenea, nu a înlătură la timp.
existat suficientă preocupare pentru
formarea deprinderilor de muncă in­ Şedinţa consiliului pedagogic ţinută
dependentă la elevi. Frecvenţa elevilor in scopul unei rit mai bune organi­
nu a fost întotdeauna bună. o serie zări a procesului inslrucliv-educativ
de profesori diriginţi nu au găsit căile în şcoală şi-a atins pe deplin scopul.
cele mai eficiente pentru închegarea Va trebui însă, ca pe întreg parcursul
colectivului clasei, pentru colaborarea anului şcolar, organizaţia de bază, con­
slrînsă cu organizaţiile de tineret şi ducerea şcolii, întregul colectiv de ca­
pionieri, cu părinţii ele. dre didactice, să vegheze la îndepli­
nirea hotărîrilor luate, la aplicarea cu
Consiliul Pedagogic, făcîrid o ana­ intransigenţă a planului de măsuri e-
liză temeinică a activităţii depuse în laborat, să-l completeze, de cile ori
şcoală în anul trecut, a alcătuit un este necesar, cu măsuri noi, în vederea
plan de măsuri concrete a cărui în­ realizării obiectivului propus: desfăşu­
deplinire va asigura o mai bună des­ rarea unei munci instructiv-educative
făşurare a procesului inslructiv-edu- la nivelul exigenţelor actuale.
Vroi. V. CHIŞ
iWF.
25 OCTOMBRIE 1962
DEVA: Albă ca zăpada — ci­ ucraineană — cinematograful
nematograful „Patria“; HUNE­ „Flacăra“. SIMERIA: Nu-i loc
DOARA: Un pumn de note — ci­ pentru animale — cinematogra­
nematograful „Victoria“; PE­ ful „l. Pintilie"; BRAD: Dacă
TROŞANI: Cocoşul sperie moar­ ţii la mine — cinematograful
tea — cinematograful „Al. Sa- „Steaua roşie“; HAŢEG: Post-
hia“; Start către necunoscut — restant — cinematograful „Popu­
cinematograful „7 Noiembrie“;
lar“; LONEA: Dragostea lui Alio.
ALBA TULIA: Fantomele din şa — cinematograful „Minerul“;
Spessart — cinematograful „Vic­ TEIUŞ: In noaptea spre 13 —
cinematograful „V. Roaită“ ;
toria“; O zi de odihnă — cine­
matograful „23 August“; SEBEŞ: ZLATNA: Pretutindeni trăiesc
oameni — cinematograful „Mun­
Aventurile lui Kroş — cinemato­ citorul“; ILIA:’ Hocheistul de
graful „Progresul“; O întîmpla-
re extraordinară (seria I-II) — rezervă — cinematograful „Gh.
cinematograful „M. Sadoveanu“; Doja"; 'APOLDUI] DE SUS: Me­
ORĂŞTIE: Fetele — cinemato­
canicul conducea trenul —•cine­
graful „V. Roaită“; Rapsodia matograful „23 August“.-
AUTOTURISME NUMÂ^NEIlmi IN
NELIMITAT
TiSUGEIESPECSULÂLOTOCENTRE
întreprinderea regionala
DE~INDLSTRlALg2EARE â CĂRNII
eu sediul în Deva, str. Piaţa Unirii nr. 3
O RGANî Z EAZA
PENTRU ZIUA DE 15 NOHBRIE 1982 ORELE 8
la s e d i u l u n i t ă ţ i i
C O RS C U R 8
pentru ocuparea următoarelor posturi vacante:
— m a i s t r u pentru tăieri de animai© la
abatorul Deva,
— m a i s t r u pentru tăieri de animale ia
abatorul Petroşani,
— m a i s t r u la măţărle-sub pro duse, aba­
torul Deva
— m a i s t r u cu întreţinerea utilajelor Ia
secţia l.Â.W.T. Deva.
Cererile de înscriere Ia concurs se depun la sediul unităţii
cu 5 zile înainte de data concursului.
Condiţiile de participare sînt cele prevăzute în H.C.M. nr.
1061/1959.