Page 7 - 1962-10

Nr. 2417 DRT)'M ut PAG. S

Ac&jnari de dare de seamă §i a le geri Noi purtători ai insignei H I ß WOMMULDE
„Prieten al cărţii“
în organ izările de p srfid

ne ocupăm e i grijă Recent, 41 de tineri înscrişi
?e luna desfăşurare a procesului
la concursul „Iubiţi cartea“ la 4 OCTOMBRIE 1902
instructiv-educativ in şcoli biblioteca clubului minier din

Organizaţia de bază P.M.R. a sului instructiv-educativ pe o Lonea au devenit purtători ai in­ Programul 1 : 5.07 Emisiunea 18.30 Jocuri populare romîneşti
signei „Prieten al cărţii“. De la executate la diferite instrumen­
Şcolii medii şi a Şcolii de 8 ani treaptă superioară. Astfel, diri- începutul anului, aici au fost în­ pentru s a te : Cum se execută te; 19.30 Tinereţea ne e dragă;
scrişi 142 de tineri la concursul 19.50 Muzică de dans; 20.30
din Cugir a ţinut adunarea ge­ ginţii au fost îndrumaţi să-şi „Iubiţi cartea“, dintre care au dezinfecţia In adăposturile ani­ Noapte bună copii: „Copăcelul“ ;
primit insigna de „Prieten al malelor ; 5.15 Muzică u şo ară; 21.15 Muzică de dans; 21.45 P ă­
nerală pentru dare de seamă şi alcătuiască tematici corespunză­ cărţii“ un număr de 100 tineri. rinţi şi copii; 22.30 Serenade şi
5.40 Prelucrări corale; 6.07 Me­ canţonete; 23.10—24.00 Muzică
alegerea noului organ. Cu acest toare, bine gîndite, în funcţie Printre cei care au obţinut _________ ____ w p w p M ii%M-r(VM' $i lodii distractive interpretate la de cameră.
această insignă se numără mi­
prilej comuniştii au analizat de specificul clasei şi vîrsta ele­ nerul Panţea Ion, strungarul Taraful căminului cultural din Vata de Jos raionul Brad. acordeon; 6.30 Jocuri populare Radiojurnale şi buletine de
Ţîrc Vasile, mecanicul Lopsan- rom îneşti; 7.10 Mici piese de ştiri: 5.00; 6.00; 7.00; 11.00;
munca desfăşurată de biroti, de vilor pentru orele de dirigenţie ; 13.00; 17,00; 22.30; 23.50—23.55
schi Francisc şi alţii. estradă; 7.30 Sfatul medicului: (programul I ) ; 12.00; 14.00;
întreaga organizaţie de partid, s-a luat iniţiativa ca elevii frun­ Acneea; 7.35 Anunţuri, muzică; 18.00; 21.00; 23.00 (progra­
R. BăLŞAN
pe perioada unui an. Cum era şi taşi să fie popularizaţi la panoul 7.45 Muzică instrumentală; 8.08 mul II).
corespondent Muzică populară romînească;
9.00 „Vreau să ştiu“ ; 9.25 Mu­
firesc, în centrul dezbaterilor a de onoare; organizaţiile de ti­ zică uşoară; 12.00 Muzică popu­
lară din Banat; 13.10 „Săptă­
stat activitatea dusă pentru con­ neret au fost îndrumate să co­
mâna muzicii R. D. Germane“ ;
tinua îmbunătăţire a procesului laboreze mai strîns cu conduce­ Etapa raională — izbutită trecere în revistă
14.30 Melodii de dragoste de
instructiv-educativ. rile şcolilor în vederea evitării compozitori romîni; 16.15 Vor­
beşte Moscova ! ; 17.30 Solişti
în darea de seamă şi în discu­ supraîncărcării, pentru ridica­
sovietici de muzică u şo ară;

ţii s-a arătat că organizaţia de rea elevilor rămaşi în Urmă la a activităţii cercurilor de amatori 18.00 Muzică populară interpre­
tată de solişti şi formaţii artis­
bază a îndrumat conducerile nivelul fruntaşilor, pentru în­

şcolilor amintite, cadrele didac­ lăturarea m ediocrităţii; la gaze­ le calităţi constructive, şi compoziţia tice de amatori; 19.00 Jurnal de
topografului Ţîrca loan, intitulată întrecere; 19.15 Program muzi­
tice, pentru desfăşurarea unei ta de perete a organizaţiei de Expoziţiile bienale de artă plastică Taugner Norbert, tehnician, şeful sec­ „Sondori“. Tovarăşa Maria Demetcr cal pentru fruntaşi în produc­
au devenit o tradiţie pentru plasti- ţiei „Staţii şi reţele“ de la C.S.H. ex­ expune un reuşit proiect de covor. ţie din industrie; 22.10 Muzică
susţinute munci în vederea ob­ bază au fost popularizate me­ cienii amatori din regiunea noastră. pune compoziţia „Constructori“ în care ______ -— " CSXJSS \
Cele 12 cercuri de artă plastică din ştie să pună în evidenţă prin masi­
ţinerii unor bune rezultate la în­ todele bune de muncă ale cadre­

văţătură încă din primele zile lor didactice şi, !n acelaşi timp, PENTRU 24 ORE
ale anului şcolar ce a trecut. au fost criticate deficienţele ma­
regiune, cuprind în rîndul artiştilor a- vitate grupul de personaje, tratat în Plasticienii brădeni au realizat o ex­ de dans. Vreme relativ frumoasă cu

Astfel, îndrumată de organizaţia nifestate la unii învăţători şi matori un număr de 355 oameni ai pete decorative, cu sublinieri robuste poziţie mai puţin numeroasă in expo­ Programul I I : 12.45 Muzică cerul temporar noros ziua. Tem­
de bază, conducerea Şcolii me­ profesori. muncii de vîrstc, naţionalităţi şi pro­ dc contur. Acuarclistul Sebeştcn Fran­ nate, dar la un nivel artistic cores­ uşoară; 13.15 Note de lector peratura staţio n ară: va fi cu­
fesii diferite. cise, elev, foloseşte transparenţa mate­ punzător. Tovarăşul Ion Racz este sem­ 13.25 Melodii populare romi prinsă ziua între 22 şl 27 grade,
dii a Iiiat măsuri pentru ţinerea Dar comuniştii au arătat că rialului în peisajul hunedorean înfă- natarul iinogravurilor „In abataj“, lu­ neştl; 14.10 Muzică de estradă iar noaptea va oscila intre 16
zilnică a evidenţei notelor obţi­ Expoziţiile aparţmînd etapei raiona­ ţişînd vechiul castel, vestigiu al în- crare bine echilibrată compoziţional, şi 15.10 Almanah ştiinţific (relua şi 12 grade. Vintul va sufla po­
nute de elevi. Pentru aceasta, Sn paralel cu rezultatele bune în le însumează 655 lucrări expuse şi 173 feudării, astăzi muzeu, şi, în contrast „Inmormîntarc“ — unde evocă intr-un re); 15.30 Arii şi duete din ope trivit cu intensificări din sec­
toate clasele a fost întreţinută activitatea organizaţiei de bază de expozanţi. cu el, noile obiective industriale, se­ ton plin de dramatism epilogul grevei rete; 16.10 Valsuri interpretate torul vest şi nord-vest.
„fişa clasei“ unde se notau au existat şi lipsuri. Spre exem­ meţe, ale marelui combinat. Electricia­ din Lupeni — 1929, Funcţionarul Şte­ de fanfară; 16.30 Muzică popu­
după fiecare răspuns notele ele­ Instituţiile în a căror obligaţie se nul Ion Florea desenează cu mult fan Popescu expune portretul carica­ lară romînească şi a minorită­ PENTRU URMĂTOARELE
vilor, cele sub cinci fiind subli­ plu, în tabăra locală ce a func­ numără organizarea muncii cu plasti- sentiment portretul unui ţăran colec­ tural „Contabilul nostru" — o izbuti­ ţilor naţionale; 17.30 Sfatul me­ 3 ZILE
niate cu roşu, Săptămînal aces­ ţionat în timpul verii pe lîngă cienii amatori sînt casele de cultură tivist, iar Năzărel Fckct semnează tă sintetizare a specificului caracteris­ dicului: Acneea; 17.35 Anun­
te fişe erau apoi analizate cu şi cluburile sindicale. Dintre cercu­ tic personajului portretizat. Birna N i­ ţuri, reclame, muzică; 13.05 Mu­ Vreme uşor nestabilă cu tem­
diriginta, profesorii şi învăţă­ Şcoala de 8 ani, nu au fost or­ rile cu mai multă experienţă conti­ A UI-a expoziţie colac, tehnician miner, semnează un zică uşoară de Radu Şerban; peratura staţionară apoi In
torii fiind îndrumaţi apoi să in­ ganizate consecvent acţiuni in­ nuă să rămînă fruntaşe cel al clubu­ bienală de artă plastică reuşit desen în creion intitulat „Auto­ uşoară scădere Ia sfârşitul inter­
tervină operativ, aiutînd elevii teresante, educative, cave să lui „Siderurgistul“ din Hunedoara şi portret". valului.
atragă im număr mare de pio­ al clubului minerilor din Lupeni. Din­ iiiwwwiwiwi'wmmrunMMBiiww»ii'i,innTPtaMméaawMotCTi
ce obţineau note mici. nieri şi şcolari, deoarece orga­ tre cercurile tinere se evidenţiază cele La Orăştie, deşi cercul nu a func­
ale caselor de cultură din Brad, Hu­ ţionat cu continuitate, expoziţia con­
De asemenea organizaţia 'de nizaţia de bază nu a vădit su­ nedoara şi Sebeş. In mai mică măsură
ficientă preocupare în această
bază a ajutat la ridicarea cali­ direcţie. Âooi disciplina în şcoa­
tăţii învăţămîntului repartizînd
comuniştii din cele două şcoli să lă putea fi mult îmbunătăţită se ocupă di îndrumarea plasticii de acuarela „Cerna“ în care afectivitatea ţine lucrări valoroase. Vom aminti por­
dacă constituia mai des obiectul
răspundă de desfăşurarea în amatori casele de cultură din Alba şi artistului este aceea a omului care se tretele semnate dc Traian Igna, „Ion ::u.i
bune condiţii a procesului in­ unor discuţii în adunările gene­ Orăştie, ale căror colective dc condu­ odihneşte admirînd frumuseţile naturii. Vlaicu“ şi „Ţărancă din Homorod“,
structiv-educativ pe clase şi ani rale ale organizaţiei de bază
cere nu acordă atenţia cuvenită aces­ Merită să mai fie, amintite „Schiţa de ambele dovezi ale puterii de pătrun­
de studiu. şi, sub îndrumarea acesteia, în
organizaţia de tineret. De ase­ tei activităţi. Casele raionale de cul­ portret“ semnată de tehnicianul Şte­ dere cu care pictorul discerne cele mai
în adunările organizaţiei de menea, nu s-a lucrat Ia niveîul
cerinţelor cu activul fără de tură din Haţeg şi Uia nu au avut fan Kclemen din Călan şi peisajele in­ esenţiale elemente ale personajelor sa­

bază aceştia au prezentat infor­ partid din şcoală pe linia an­ constituite cercuri pînă acum, dar o dustriale ale tov. Vasile Gaidoş, teh­ le, precum şi portretele a căror sem­
mări privind modul cum se trenării lui într-o măsură mai
studiere mai amănunţită a situaţiei nician din Tcliuc. ' natară este tov. Consuela Ilinca : „Utc-

achită de sarcina trasată. Rezul­ mare Ia rezolvarea sarcinilor de concrete (existenţa artiştilor amatori Cercul minerilor din Lupeni şi cel mistă“, „Fiul colectivistului“ şi „Di­
tatele acestor masuri au fost învătămînt etc. Organizaţia de şi a posibilităţilor materiale) obligă ca al Şcolii populare de artă din Petro­ rector de cămin“, lucrări cu calităţi
dintre cele mai bune. De pildă, partid nu a ajutat în suficientă pe viitor şi aceste unităţi să promo­ şani, cele mai puternice din Valea Jiu­ constructive şi coloristice.
numărul promovaţilor la clasele mustiră conducerile Şcolii me­ veze activitatea cu plasticienii ama­ lui, expun cu predilecţie linogravură.
V— IX a fost de aproape 90 Ia tori. Cercul Casei de cultură din Sebeş,
sută la sfîrsiful trimestrului II, dii şi a Şcolii de 8 ani pentru Alexandru Fccioru, sudor, semnează deşi tînăr, a înregistrat rezultate fru­
* linogravurile „Cărbune pentru Hune­ moase. Compoziţia „Valorificarea pro­
fată de 75 la sută cît a fost în şcolarizarea şi menţinerea tu tu ­ doara“ şi „Mineri“, în care sinteza de duselor în G.A.C.“. a colectivistei Re-
trimestrul I. ror elevilor ce au absolvit patru Hunedorcnii pictează cu legitimă alb-negru, clădită pe un desen lapidar ghina Krampultz, dovedeşte un vădit
clase în satele de munte, fapt ce mindrie şi clocinţa cunoscătorului viaţa şi viguros, dă naştere unor imagini iz­ salt calitativ al desenului autoarei. Un
dc zi cu z i : Ionescu Vaier, tînăr lu­ butite. Tîmplarul Fartcnic Udrca expu­ desen foarte frumos îl au compozi­
Tot în vederea ridicării nive­ a făcut ca şi în acest an şcolar, minator, semnează afişul „Partidul ne ne linogravura „Colectivişti“ iar învăţă­ ţiile în ulei „Spectacol în aer liber“,
c far“, lucrare cu reale calităţi com­ toarea Clara Leontc, folosind o com­ semnată de Geisbergcr Gertrude şi
lului la învăţătură, organizaţia să se întîmDine încă greutăţi în poziţionale şi coloristice. Mecanicul Ra­ poziţie dispersată şi totuşi omogenă, „Odihnă la mare“ semnată dc Ela Fu- f/IVfRAHIUt *
du Masztaloş foloseşte cu preferinţă semnează lucrarea „Copii fericiţi“. T i­ lea.
de bază a sprijinit conducerile această privinţă. tuşul în peisaje industriale şi urbanis­ nichigiul Lazăr Heghediiş alege din SVW.Yiv; ÇaTicZe.
tice, care surprind cu spontaneitate ciad emoţiile produse dc clocotul cotidian Rezultatele cercului din Sebeş ar fi iji-ic V ie x r jjfcT/e/
şcolilor în organizarea de !medi­ Analizînd cu simţ 'de răspun­ verticalele cu înălţimi ameţitoare ale pe aceea a mutării omului muncii în fost şi mai bune dacă s-ar fi dat mai j __ f-jZL<<AU'.mO*. Jr j.h
taţii şi consultaţii cu elevii ră­ dere lipsurile amintite, comu­ uzinei, cînd ritmul vibrant ai noilor noua locuinţă, expunînd o reuşită li­ multă importanţă sintetizării şi elimi­ 'iîbtmr s im vfvri+nvfiimwj'ißVLi
maşi în urmă Ia învăţătură la niştii şi-au luat angajamentul să cvartaluri de blocuri. Hampcl Hen- nogravură cu acelaşi nume, iar croito­ nării detaliilor inutile.
obiecte c a : matematică, fizică, depună în acest an şcolar efor­ ric, lăcătuş, semnează peisajul indus­ reasa Valeria Petrişor realizează gra­ ! Grupul şcolar U. M. Cugir ;
,iuunînSU>etc., şi la pregătirea, turi sporite pentru înlăturarea trial „Furnalul de 1.000 m.c.“, lu­ Făcînd o paralelă între cca de a
printr-un orar special, a elevi­ lor, pentru obţinerea unor re­ crare în care forţa ideii de apariţie a vura „Spre muncă patriotică“, imagine Il-a expoziţie bienală (1960) şi cea ac­ I ANUNŢA
zultate dintre cele !mai frumoa­ unui nou obiectiv industrial îşi gă­ tuală, constatăm o creştere calitativă
lor din clasele a Vil-a şi a Xl-a seşte pregnant concretizarea în forţa care a emoţionat-o. Se mai cer amin­ simţitoare a pieselor expuse, fapt care j In strîe rîS e p e n tru Şc©afa te h n ică
pentru examenul de absolvire şi se în procesul instructiv-educa­ plasticităţii ( o grăitoare dovadă de constituie chezăşia unor succese şi mai
tiv. tite portretele sculpturale ale electri­ mari în viitor.
maturitate.

Darea de seamă prezentată, Adunarea generală a ales apoi

discuţiile purtate, au scos în un birou compus din 3 tovarăşi.

evidenţă şi alte aspecte impor­ Ca secretar a fost ales tov. Au-
tante ale activităţii organizaţiei gustin Rusu.
de bază pentru ridicarea proce­ ,
' V. CHIŞ concordanţă între conţinut şi formă). cianului Nicolac Ncagu, lucrări cu rca- E. PAUL

t se p re lu n g e sc pînă la data d e 7

„Acest incident trebuie să ne ser­ stei doctrine istorice... este conside­ } o c to m b rie a. c. cîn d se va fin e un
vească clrept lecţie plină de învăţă­ { nou exam en de adm itere.
minte“ — spunea îngrijorai preşedin­ Duşm anii Cubei calcă în picioare rată în America Latină drept o jig­
tele. luînd cuvîntul în jafa Organi­ nire a demnităţii şi suveranităţii lor, '( T ffw i’a / ify f
zaţiei americana a redactorilor de zia­ şi în acelaşi timp o ameninţare a
re. Aşa se încheia un articol dintr-o ' „DRUM NOUti
revistă americană, în care se făcea dreptul international independenţei lor...“ Cind, în iulie HUNEDOARA
o descriere amănunţită a pregătirii şi 1960, Departamentul dc Stat al S.U.A.
înfăptuirii de către Statele Unite, a a afirmat că „doctrina Monroe C O N F E C Ţ II PLA PÜ M C LA C O M A N M
intervenţiei împotriva Cubei în apri­
lie 1961. „constituie punctul de vedere al co­

Ce lecţie avea în vedere preşedin­ gresiune. Dezlănţuirea unei agresiuni nale se referă, desigur, şi la folo­ strică să reamintim piraţilor contem­ munităţii americane în întregul ci,
tele S.U.A.? Probabil el condamna este cea mai gravă crimă internaţio­ sirea forţei în scopul instituirii bloca­ porani şi tutorilor lor americani. exprimată în acorduri solemne“, a-
această aventură ca fiind nepermisă nală. După încheierea celui de-al doi­ dei. In denumirea agresiunii, fixată ccst lucru a provocat cel puţin ui
ii nedemnă? Discursul lui Kcnnedy lea război mondial, pentru asemenea în convenţia de la Londra, încheiată Incercînd să creeze măcar aparenţa mire în America Latină. Presa la-
la conferinţa de presă din 29 au­ crime au fost judecaţi principalii cri­ de Uniunea Sovietică cu o serie de unei justificări juridice pentru acţiu­ tino-americană atrăgea atenţia cu a-
gust a.c. şi îndeosebi declaraţia fă­ minali de război germani la Niirn- alte state în anul 1933 (pe baza că- nile lor agresive, Statele Unite se cesl prilej asupra faptului incontesta­
cută de el la conferinţa de presă din berg şi principalii criminali de război leia au fost judecaţi, de altfel, prin­ străduiesc să folosească în acest scop bil, că în nici- un acord inlerame-
13 septembrie denotă cu totul alt­ japonezi, la 'Tokio. cipalii criminali de război germani la Organizaţia Statelor Americane rican, inclusiv Carta Organizaţiei Sta­
ceva. La 29 august Kennccly afirm a: (O.S.A.). Preşedintele Kennedy a de­
„Eu nu împărtăşesc ideea interven­
ţiei în Cuba în momentul de faţă“. Principiul interzicerii folosirii for­ procesul de la Nürnberg), „blocada clarat la 15 septembrie că el nu con­ telor Americane, „doctrina Monroe“
La 13 septembrie, vorbind din nou ţei în relaţiile dintre state este un maritimă a coastelor sau a porturi­ sideră în prezent oportună intervenţia nici măcar nu este amintită. Primul
principiu statornicit în dreptul inter­ lor altui stat“, a fost denumită act militară „unilaterală“ a Statelor U- ministru al Cubei, Fidel Castra a de­
despre posibilitatea invadării Cubei naţional, prevăzut în mod riguros de de agresiune armată. Prin urmare, nite împotriva Cubei, Aceasta în­ numit referirile S.U.A. la „doctrina
Kennedy a arătat că, chipurile, Sta­ Carta O.N.U. Nici un argument, nici instituirea de către Statele Unite a seamnă, probabil, că intervenţia mi­ Monroe“, ,/j insultă la adresa po­
tele Unite dispun de suficiente forţe un fel de considerente economice, po­ blocadei coastelor Cubei, ar constitui litară .!neunilaterală“, adică invazia poarelor Americii Latine“.
pentru ca, dacă „vor' considera ne­
cesar, să întreprindă o acţiune mi­ litice sau de altă natură nu pot o crimă internaţională la fel de gra­ sub paravanul Organizaţiei Statelor Nu este necesar să dovedim că re­
litară" împotriva Cubei. Preşedintele
n adăugat că „o intervenţie militară justifica invazia forţelor militare ale vă ca si invazia armată. Americane, preşedintele, S.U.A. o con­ feririle la o asemenea doctrină unila­
unilaterală din partea Statelor Unite
nu poale fi în momentul de faţă nici unui stal pe teritoriul altui stat. Fo­ sideră în prezent posibila şi oportună. terală nu pot da S.U.A. dreptul să
necesară, nici justificată“.
losirea forţei de către un stat împo­ UN ARTICOL Este de la sine înţeles cu folosirea comită acţiuni care contravin drep­
Cu alte cuvinte, preşedintele triva altuia, este permisă doar în O.S.A. pentru acţiunile agresive îm­ tului internaţional.
S.U.A. consideră intervenţia forţelor caz de autoapărare împotriva unei a- DIN „PR AV D A " potriva Cubei nu poate justifica a-
armate americane îţi Cuba posibilă şi gresiuni militare, sau in urma hotă- semenea acţiuni. Carta O.N.U. pre­ Ca o completare la acestea putem
rîrii Consiliului de Securitate al Zilele trecute, ziarul „New York vede clar că adoptarea de către o aminti un fapt nu fără importanţă
permisă; el presupune insă că în mo­ O.N.U. Times“ a anunţat că o „organizaţie organizaţie regională, cum este con­ — „doctrina Monroe“ nu mai există
mentul dc faţă nu este timpul po­ a emigranţilor cubani din Miami“ siderată O.S.A., a unor măsuri dc de mult. După cum spunea N. S.
trivit pentru astfel de intervenţie. Invazia în Cuba ar fi considerată a trimis un vas în regiunea nordică constrîngere, adică a unor măsuri cu Hruşciov la conferinţa de presă din
Ca acompaniament la această decla­ o încălcare grosolană a Cartei O.N.U., a Cubei, unde acesta a bombardat cu folosirea forţei armate, sau a sanc­ 12 iulie 1960, „doctrina Monroe şi-a
o crimă gravă împotriva omenirii. In lunurile nave comerciale engleze şi ţiunilor economice şi de altă natură, trăit traiul, s-a descompus, a murit,
raţie a lui Kennedy servesc urletele conformitate cu prevederile Cartei cubatie. Dacă asemenea acţiuni ar fi poate avea loc doar din împuterni­ cum s-ar spune, de o moarte na­
setoase de sînge ale senatorilor şi O’.N.U. orice stat poate să acţioneze săvîrşite de către navele militare ale cirea Consiliului de Securitate al turală“. ¦
congresmanilor americani, care cer să împotriva agresorului, în apărarea vic­ vreunui stat, ele ar putea fi conside­ O.N.U. Articolul 53 din Carta O.N.U.
fie trimise neîntîrziat trupele ameri­ timei agresiunii. Iar Cuba nu c sin­ rate ca acte de agresiune sau, în ori­ arată că „nu pol fi întreprinse nici Oamenii de stat cu răspundere în
cane în Cuba. sau să fie organi­ gură. In Declaraţia agenţiei TASS ce caz. ca incidente serioase, pentru un fel de acţiuni de constrîngere în S.U.A., inclusiv preşedintele Kennedy,
zată o invazie cu ajutorul mercena­ guvernul sovietic a avertizat din nou care statul respectiv poartă răspun­ virtutea acordurilor regionale sau de deseori se pronunţă pentru triumful
rilor. că „în prezent nu se poale porni un derea. Totuşi, întrucît asemenea ac­ dreptăţii în relaţiile dintre state. Dai
atac împotriva Cubei şi sconta că a- ţiuni sint săvîrşite de „nave mili­ către organele regionale, fără împu­ triumful dreptăţii în relaţiile inter­
Lucrurile nu se limitează doar la ccst atac va rămîne nepedepsit pen­ tare necunoscute“, ele constituie acte ternicirea Consiliului de Securitate...“ naţionale înseamnă respectarea strictă
vorbe. După cum se ştie, în aprilie tru agresor". ile piraterie, acte de banditism. Se ştie, în acest sens, că Consiliul a principiilor şi normelor dreptului
1961 S.U.A. au întreprins deja în­ ile Securitate al O.N.U. nu a dat Or­ internaţional care sînt obligatorii pen­
cercarea unei intervenţii armate îm­ Caria O.N.U. interzice nu numai In conformitate cu normele unanim ganizaţiei Statelor Americane nici un tru toate statele. Iar în cazul dc faţă
potriva Cubei, încercare pe care pre­ folosirea forţei, ci şi ameninţarea cu recunoscute ale dreptului internaţional, fel de împuternicire pentru folosirea este vorba nu numai despre obliga­
sa a denumit-o „Suezul american“. forţa în relaţiile internaţionale. De toate statele sînt obligate să ia mă­ sancţiunilor împotriva Cubei. tivitatea juridică a acestor principii
aceea, declaraţiile ameninţătoare ale suri pentru a lupta împotriva pirate­ şi norme, ci şi despre faptul că în­
Evenimentele arată că lecţia, despre preşedintelui S.U.A. la adresa Cubei, riei. Convenţia de la Geneva în le­ In sfîrşit, se face încercarea de a călcarea lor atrage sancţiunile prevă­
care vorbea preşedintele Kennedy după campania anticubană organizată şi în­ gătură cu marea deschisă, adoptată în justifica politica S.U.A. în relaţiile zute de dreptul internaţional. Aşa cum
eşuarea intervenţiei împotriva Cubei, curajată de guvernul S.U.A., chema­ anul 1958, stabileşte că „toate sta­ cu Cuba prin referiri la „doctrina sublinia N. S. Hruşciov, în condiţiile
a determinat schimbări doar în tac­ rea sub arme a celor 150.000 de re­ tele sînt. obligate să contribuie din Monroe“. Dar aceste referiri, la care actuale, fără respectarea normelor
tică, nu şi în scopurile şi principii­ zervişti nu pot fi calificate altfel plin la stirpirea pirateriei în largul de nenumărate ori recurg preşedin­ dreptului internaţional, nu poale e-
le politicii S.U.A. în relaţiile cu Re­ decît acţiuni . care contravin Cariei mării..." Piraţii sini consideraţi cri­ tele S.U.A. şi senatorii americani, xista încredere in relaţiile internaţio­
publica Cuba. Statele Unite pregătesc O.N.U. minali şi orice stal li poate con­ n-au nici un fel de însemnătate pe nale, iar fără încredere nu poale fi
din nou o intervenţie militară îm­ damna la pedepse conform cu legile vorba despre coexistenţă paşnică.
potriva acestei ţări. Unii senatori americani, ţinind cont in vigoare în stalul respectiv. Intr-un plan internaţional. ,,Doctrina Mon­
probabil dc pericolul ce-l prezintă cunoscut tratat .englez de drept, in­ roe“ n-a constituit niciodată principiu încălcarea principiilor şi normelor
Desigur că oamenii de stat din intervenţia armată directă, preconi­ al dreptului internaţional, adică prin­ dreptului internaţional de felul celei
S.U.A, îşi dau seama că invazia plă­ zează sugrumarea Cubei cu ajutorul ternaţional. al lui L. Oppenhabn se care are loc din partea S.U.A. în
nuită de ei in Cuba, dreptul inter­ blocadei militare. Este timpul însă cipiu recunoscut de către toate cele­ relaţiile cu Cuba. poate avea în
naţional contemporan o consideră a- ca colonialiştii obişnuiţi cu folosirea arată că pentru, astfel de crimă „fie­ lalte state în calitate de normă ju­ zilele noastre urinări catastrofale. Toc­
ridică obligatorie. mai despre acest lucru a avertizat
„bilei“, să înţeleagă că au trecui vre­ care stai poate să-l pedepsească pe guvernul sovietic în Declaraţia Agen­
murile cînd aşa-numita „blocadă paş­ „Doctrina Monroe“ nu este recu­ ţiei TASS.
nică“ putea fi folosită nepedepsit de criminalii capturaţi, indiferent cărui noscută de înşişi statele latino-ctmeri-
către statele imperialiste. Interzicerea cane. Trtcă in anul 1914, fostul pre­ Prof. G. TU NE IN,
folosirii forţei in relaţiile internaţio- stat aparţin"... Despre acest lucru nu şedinte al Hondurasului, Bonilla. a preşedintele A wciaţiei sovietice
declarat că „simpla pomenire a ace­
de drept internaţional