Page 71 - 1962-10
P. 71
PROLETARI BIN TO ATE ŢĂ R IL E , U N IŢ I-V A 1 DECLARAŢIA
guvernului Republicii Populare Romîne
privind acţiunile agresive ale
Statelor Unite ale Americli împotriva Cubei
Tovarăşii G heorghe GheorghEu-Dej Manifestări în cadrul Guvernul Republicii Populare Romîne consideră că De Aceasta reprezintă un amestec Inadmisibil in treburile in
Lunii prieteniei claraţia din 22 octombrie a preşedintelui Statelor Unite terne ale Cubei, o ameninţare directă la adresa indopen-
şi Ion G h e o rg h e M a u re r s-au în a p o ia t în p a trie romîno-sovietlce ale Americli şi proclamaţia sa din 23 octombrie, prin care deţei şi suveranităţii poporului cuban.
se ordonă forţelor militare americane să supună con
din c ă lă to ria făcută în Indonezia, India şi B irm an ia ® Despre. „Societatea comu trolului toate vasele ce se îndreaptă spre 6uba şi să in Acţiunile cercurilor imperialiste americane îndreptate
nistă — societatea cu cel stituie supravegherea militară permanentă a teritoriului împotriva Cubei ameninţă nu numai suveranitatea şi inde
Miercuri dimineaţa s-au Îna zaţlllor obşteşti, oameni de ştiin Ion Gheorghe Maurer şi Cor- ei, înfăptuind astfel blocada maritimă a Gubel, creează pendenţa acestei ţări, ci reprezintă un atac împotriva prin
ţă şl cultură, generali şl ofiţeri neliu Mănescu se întreţin apoi mai îm lt nivel de trai din o mare primejdie pentru pace şi securitate în regiunea cipiului independenţei şi suveranităţii statelor.
poiat în ţară, din c&l&taria tă superiori, numeroşi oameni al cu membri ai ambasadelor In lume“, a vorbit. tovarăşul Caraibilor şi în lifmea întreagă.
cută în Indonezia, India şi Bir- muncii din Întreprinderile şi doneziei şl Indiei, aflaţi pe ae Trebuie să se înţeleagă că in zilele noastre cercurile
mamia tovarăşul Gheorghe Gh.ear- Instituţiile Capitalei. roport, salută cordial pe şefii ion Negreanu directorul clu Guvernul S.U.A. încalcă în mod flagrant obligaţiile pe imperialiste nu mai pot impune prin forţă voinţa lor unor
celorlalte misiuni diplomatice şi bului de ia mina Aninoasa. care şi le-a asumat semnînd Carta Naţiunilor Unite, care popoare libere. Alături de Cuba stau popoarele iubitoare
gblu-Dej, preşedintele Cansiiiliu- Au fost de faţă lusuî Badri, persoanele oficiale venite în in- Expunerea a fost ţinută cu o- interzice în mod expres membrilor Organizaţiei Naţiuni de pace şl libertate care dispun astăzi de posibilitatea
Însărcinatul cu afaceri ad-lnte- tîmpinare. cazia manifestărilor din ca lor Unite să recurgă în relaţiile lor internaţionale la io-' de a bara calea agresorului. Toate statele au datoria să-şi
lul de Stat al Republicii Popu rlm al Republicii Indonezia, R.D. drul Lunii prieteniei roniîno- losirea forţei sau Ia ameninţarea cu forţa. unească eforturile pentru a opri agresiunea împotriva Cu
lare Romlne, împreună cu tova Un grup de ploinierl oferă flori bei şi pentru a salvgarda cauza păcii şi a Independenţei
Chakravarty, însărcinatul cu a- conducătorilor de partid şi de sovietice. ‘Au participat pes Faptul acesta nu poate să nu provoace îngrijorarea tu popoarelor.
răşii Ion Gheorghe Maurer, pre facerl ad-înterim al Republici! stat. te 250 de cetăţeni. turor statelor iubitoare de pace care îşi respectă angaja
şedintele Consiliului de Miniş India, şefi al celorlalte misiuni mentele internaţionale şi care militează pentru ca aceste Mai mult ca orlcînd, se Impune înţelepciune şi simţ
Preşedintele Consiliului de ° în satele aparţinătoare angajamente să devină realităţi. de răspundere în politică, deosebită grijă pentru menţi
tri, şl Cornellu Mănescu, minis 'diplomatice acreditaţi în R. P. Stat şl preşedintele Consiliului nerea şl întărirea păcii şi eliminarea pericolelor care pla
trul afacerilor externe al R. P. Romînă. de Miniştri răspund cu căldură comunei Romos, raionul O- Libertatea de navigaţie în marea liberă este un drept nează asupra lumii. De la înţelegerea acestui imperativ
ovaţiilor puternice îndelungi, răştie, s-au ţinut trei jurnale suveran al tuturor statelor, recunoscut în mod unanim. trebuia să pornească orice guvern, orice om de stat cu
Romlne. In momentul în care tovarăşul pline de entuziasm ale reprezen Hotărirea S.U.A. de a ataca în marea liberă vasele care sentimentul răspunderii faţă de propriul lor popor şi îaţa
Pe clădirea aerogării Bănea- Gheorghe Gheorghlu-Dej îşi fa tanţilor oamenilor muncii din pe tem a: „In lumea Ştiinţei nu s-ar supune controlului forţelor militare americane,
întreprinderile şi instituţiile şi. tehnicii sovietice“. Colecti creează pericolul izbucnirii unui conflict armat general, do toate popoarele.
sa erau arborate drapelele de ce apariţia în uşa avionului, ma bucureştene. , cu grave urmări pentru întreaga omenire. ; Guvernul Republicii Populare Romîne, ataşat principiilor
stait ale R. P. Romlne, Republi rele număr de oameni ai muncii viştii participanţi in număr coexistenţei paşnice, militează împotriva oricăror mani
cii Indonezia, Republicii midia aflaţi pe aeroport au aclamat în ¦ir Guvernul Statelor Unite a prezentat drept cauză a aces festări ale politicii de pe poziţii de forţă, acţionează
delung, cu căldură, pe conducă ăe peste 390, au audiat tor acţiuni ale sale, pericolul de agresiune care ar veni pentru rezolvarea pa calea tratativelor a tuturor probi c-
şl Uniunii Birmane. torii de stat care au dus mesa Da plecarea de la Moscova pe din partea Cubei, or este bine cunoscut că nu Cuba este melor litigioase şl consideră necesar să atragă atenţia
In întîmpitare, pe aeroport, jul de pace şi prieteni© al po aeroportul Vnukovo, pavoazat cu mult interes realizările aceea care ameninţă pacea în regiunea Caraibilor. asupra gravei răspunderi ce revine guvernului S.U.A.
porului romîn în Îndepărtatele cu drapelele de stat ale Repu U.R.S.S. în domeniul ştiinţei pentru toate consecinţele care ar putea rezulta de pe ur
au venit tovarăşii Gheorghe ţări ale Asiei. blicii Populare Romlne şl Uniu şi tehnicii. Nu Cuba este aceea care are baze militare pe teritoriul ma continuării politicii sale actuale faţă de Cuba.
Apostol, Emil Bodnăraş, Petre nii Sovietice, conducătorii de S.U.A., ci S.U.A. menţin şi întăresc continuu baza lor
Borilă, Nicola© Ceauşescu, Ohivu Tovarăşii Gheorghe Gheorghlu- stat romîni au fost conduşi de ® Seara literară pc tema: militară de la Guantanamo pe teritoriul cuban. Guvernul Republicii Populare Romîne aprobă întru-
Stoica, Alexandru Drăghlol, E- tovarăşii Leonid Brejnev, Frai totul declaraţia Guvernului sovietic din 23 octombrie
lexandru Moghloroş, Dumitru Dej, Ion Gheorghe Maurer şl Kozlav’ Alexei Kosîghln, ‘precum „Eroi ai construcţiei desfă Nu Cuba a violat spaţiul aerian şi apele teritoriale ale şi consideră că prin aceasta au fost servite interesele păcn,
Cornellu Mănescu se îmbrăţişea şi de Vasili Kuzneţov, prim-loc- şurate a comunismului oglin S.U.A., ci Statele Unite au organizat şi organizează în dindu-se avertisment guvernului S.U.A asupra consecin
Ooliu, Learabe Răutu, Leontln Să- ză ou conducătorii de partid şl ţiitor al ministrului afacerilor mod sistematic şi făţiş violarea spaţiului aerian şi a ape ţelor nefaste ale politicii sale de pe poziţii do torţă.
lăjan, Ştefan Voltec, Mihai Da- de stat veniţi In lntîmptaare. externe al Uniunii Sovietice şi diţi în literatură“, organiza lor teritoriale cubaneze.
Iea, Alexandru Rîrlădeanu. Gh. alte persoane oficiale. tă în cadrul întreprinderii ăe Guvernul Republicii Populare Romîne consideră că este
Gaston-Marln, membri ai C.C. al Tovarăşul Gheorghe Gheor construcţii din Corceşti — Nu Cuba a atacat teritoriul Statelor Unite, ci Statele
P.M.R., ai Consiliului de Stat şl Erau prezenţi reprezentanţi ăl Petroşani, s-a bucurat ăe Unite au organizat de pe teritoriul lor invadarea Cubei de datoria Consiliului de Securitate să condamne ac
al guvernului, conducători al in ghlu-Dej Împreună cu tovarăşii ambasadei Indiei şi Indoneziei. multă apreciere din partea de către bande înarmate de mercenari. ţiunile agresive ale S.U.A. împotriva Cubei şi să ceară
Au fost de asemenea de faţă guvernului american încetarea acestor acţiuni. Guvernul
stituţiilor centrale şl ai orgaml- Nicolae Guină, ambasadorul R.P. celor prezenţi. Expunerea a Cu toate acestea, guvernul Republicii Cuba a luat de romîn a dat instrucţiunile corespunzătoare reprezentan
Romîne în Uniunea Sovietică, fost ţinută ăe tov. Elena repetate ori iniţiativa rezolvării, pe cale paşnică, prin tra tului Republicii Populare Romlne în Consiliul de Secu
TELEGRAMĂ precum şi membri ai ambasadei. tative, a problemelor litigioase cu S.U.A. Dar tot de atî- ritate.
Boăa, bibliotecara clubului tea ori, guvernul american a respins aceste iniţiative.
Tovarăşului NIKITA SERGHEEVIC1HRUŞCIOV, (Agerpres)j Guvernul Republicii Populare Romîne, exprimînd senti
din Vulcan Recunoaşterea dreptului inalienabil al popoarelor de mentele şi voinţa poporului romîn, îşi reafirmă solidari
Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al a-şi alege singure căile de dezvoltare, de a-şi orindui viaţa tatea deplină cu lupta eroică a poporului cubain care îşi
Umunii Sovietice, o „Cartea sovietică, prie în conformitate cu voinţa lor, de a-şi lua măsurile pe care apără cu fermitate şi curaj patria sa liberă. Alături de
le consideră potrivite pentru apărarea securităţii patriei celelalte ţări socialiste, de toate statele iubitoare de pace,
Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. ten şi e d u c a t o r a consti-> ţara noastră este hotărîtă să-şi aducă întreaga sa contri
tuit subiectul serii literare lor, constituie un factor esenţial al relaţiilor paşnice inter buţie pentru menţinerea şi apărarea păcii în lume.
Tovarăşului LEONID !LICI BREJNEV, organizate la Şcoala medie din naţionale. Guvernul american încearcă să răpească po
Alba Iulia. Cei peste 500 ăe porului cuban acest drept sfint. El declară făţiş că scopul II1 P I I U I
Preşedintele. Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. politicii sale este răsturnarea guvernului legal cuban.
MOSCOVA — KREMLIN elevi prezenţi au ascultat cu
multă atenţie frumoasa şi do
cumentata expunere făcută
ăe tov. A. Negruţa, profesoa
ră. u f T . h!
-------------- — j>»- ¦— — ' ; ,- r r
P ă ră sin d te rito riu l m arii U niuni Sovietice, în d ru m spre ministrului forţelor armate
patrie, vă m ulţum im încă o d ată, dragi tovarăşi, p en tru p ri
m ire a fră ţe a s c ă şi vă tra n s m ite m u n cald sa lu t to v ă ră şe sc şi ale Republicii Populare Romîne
cele m ai hune u ră ri de noi succese în activ ita te a dv. şi a în
treg u lu i p o p o r sovietic, p e n tru co n stru irea com unism ului şi 25 Octombrie 1962 Bucureşti
ap ărarea păcii. Tovarăşi soldaţi şi gradaţi, subofiţeri şi ofiţeri !
Poporul nostru sărbătoreşte astăzi Ziua Forţelor Alinate ale Republicii
GHEORGHE GHEORGHIU-DE3 ION GHEORGHE MAURER Populare Romîne în condiţiile cînd socialismul a învins definitiv la oraşe şi
sate, cînd oamenii muncii, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncito
Prim-secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului de Miniştri resc Romîn, dobîndesc victorii însemnate în întărirea şi dezvoltarea Ro-
mîniei socialiste.
a! Partidului Muncitoresc Romîn, al R. P. Romîne
Preşedintele Consiliului de Stat
al R. P. Romîne In urmă cu 18 ani, la 25 octombrie 1944, ca rezultat al luptelor eroi
ce duse în comun de către armata romînă şi armata sovietica', al acţiu
24 octombrie 19&2 nilor hotărîtc ale maselor populare conduse de Partidul Comunist Romîn, a
fost eliberat întregul teritoriu al patriei noastre din robia fascistă. Faptele de
De pe bordul avionului special; vitejie şi eroism ale ostaşilor sovietici şi romîni, ale tuturor patrioţilor, în
§ © isd lfâ a , fc m i s a l v a t ă , j—**—»r*i frunte cu comuniştii, care şi-au dat sîngele şi viaţa pentru eliberarea Româ
niei de sub jugul fascist, vor rămîne veşnic în amintirea poporului nostru.
[- Duminică de octombrie. O A fost anunţat şi inginerul 2
1- ploaie măruntă, rece, căăea Datorită grijii permanente a partidului şi guvernului, poporul nostru
j: din abundenţă. La locaţia Constantin Marineseu, sub a i are astăzi o armată puternică, profund devotată cauzei socialismului, în
j 5.561, din cîmpul minier Lo- zestrată cu tehnică modernă şi dispune de cadre calificate, cu experienţă
r nea, munca decurgea normal. cărui îndrumare au început o- -j în organizarea şi conducerea trupelor.
^ Deodată sondorul şef Ion Su-
^ rugiu, care carota, a observat peraţiunile ăe salvare a son- i Conştienţi de înalta misiune încredinţată, militarii armatei noastre po
(; că acul ărilometrului indică pulare — continuatori ai glorioaselor tradiţii de luptă ale poporului ro
dei. A venit la faţa locului şi } mîn — nu-şi precupeţesc eforturile pentru pregătirea lor de luptă şi po
l o greutate mai mică a garnl- litică, pentru întărirea ordinii şi disciplinei militare, pentru asigurarea
'maistrul principal Gheorghe j unei înalte capacităţi de luptă a armatei noastre.
(. turti, o rotaţie şi o bătaie
Negeseu, care era bolnav. Nu 1 Militarii armatei noastre populare, uniţi prin scopuri şi ţeluri comune
f. anormală a ei. cu militarii celorlalte armate ale ţărilor socialiste frăţeşti, sînt gata să-şi
I — Băieţi, trebuie să extra- putea să stea de-o parte în 1 îndeplinească nobila misiune de 'apărare a cuceririlor socialiste ale po
porului nostru, a securităţii lagărului socialist şi a păcii,
S gem garnitura căci altfel, lu- asemenea situaţie ; conştiinţa i
Sărbătorind Ziua forţelor armate, oamenii muncii şi militarii din ţara
u crînă pe capul prăjinii rupte, sa nu-l lăsa. i noastră îşi îndreaptă cu recunoştinţă gîndurile spre Partidul Muncitoresc Ro
mîn, făuritorul, educatorul şi conducătorul armatei noastre populare.
o deformăm... S-a montat dornul pe gar- ^
Tovarăşi soldaţi şi gradaţi, subofiţeri şi ofiţeri 1.
L La această afirmaţie a son- nitură şl s-a introdus în puţ. ^ Vă felicit cu prilejul acestei sărbători şi vă urez noi succese în pre
L 'dorului şef, au tresărit toţi gătirea de luptă şi politică, în întărirea continuă a capacităţii de apărare
r sondorii. Şi-au dat repede Apoi, cu mare grijă, dornul a 3 a patriei noastre.
C seama că sonda va intra în In cinstea Zilei Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne,
fost aşezat pe capul rupt. A \
1 instrumentaţie dacă nu se iau ORDON:
început învîrtirea garniturii la ) ’Astăzi, 25 octombrie, 1962, orele 21, în Capitala patriei noastre se vor
L¦ măsuri de salvare. Şi oamenii frage în semn de salut 21 salve de artilerie.
L n-au mai stat pe gînduri: cleşte, pentru înşurubare. ?-
-A
...Drilometrul indica din nou }
greutate normală. Deci son- 1
da era salvată. J In colectiv se în v a ţă uneori m al u şo r ; unele problem e m al dificile îşi găsesc aici dez.
legarea.
ION POPE5CU 1
sondor şef la sectorul Lonea al I F o to g ra fia n o a stră îi p re z in tă pe elevii fru n ta şi M ulea V aier, B oronyai A rpad, D ănilă
I. E. Hunedoara j| M ihai, F otopulus Ianis, P au l V iorel, H u tter H orst şl ’ Filip V asile, din am il II lam in ato ri, de
îa Ş c o a la p r o f e s io n a lă d e ’u c e n ic i d in H u n e d o a r a , s tu d iin d îm p r e u n ă . F o to : L TEREK.
Sîmtem alături da cauza poporului cuba Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, forţa conducătoare în Republica
Populară Romînă!
Trăiască Consiliul ele Stat şi Guvernul Republicii Populare Romîne 1
Trăiască unitatea şi coeziunea lagărului socialist;
Trăiască Forţele Armate ale Republicii Populare Romîne, apărătoare
a muncii paşnice, creatoare, a poporului rom în!
Poporal cuban nu este singur O m ă su râ m îrşa vă , «2 Trăiască scumpa noastră patrie — Republica Populară Romînă 1
va w L o
Colectivul de m uncitori, teh n i tic. D înd m ai m ult m etal, noi so rtită e ş e c u lu i 'Ministrul forţelor armate ale R. P. Romîne
cieni şi ingineri de la secţia H -a contribuim efectiv la în tărirea grosolan dreptul General de !Armată
fu rn a le a C.S. H u n e d o a ra e ste potenţialu lu i econom ic al p a
p ro fu n d indignat de discursul triei, la ap ărarea păcii. Urmăresc cu mult interes preţul a multor sacrificii. Dar LEONTIN SĂLAJAN
am eninţător rostit de preşedin munca creatoare a harnicului poporul cuban este ferm hotărit
te le S.U.A., K en n ed y , la p o s tu C auza Cubei este dreaptă. popor cuban. Cu deosebită sa să-şi apere drepturile sale. în ----------------- ............................................ = -----------------
rile de televiziune am ericane. Cuba nu va p u tea fi învinsă ! tisfacţie iau cunoştinţă de rea lupta sa el are tot sprijinul
A cţiunea S.U.A. de in s titu ire a A lături de C uba e m area fam ilie lizările pe care le obţin prie popoarelor iubitoare de pace şi încă nu se uscase bine cer 2 5 Octom brie —
!blocadei m a ritim e m ilita re îm a sistem ului m ondial socialist, tenii noştri din Cuba. libertate. Declaraţia guvernului
p o triv a Cubei, este u n act făţiş, toate popoarele iubitoare de sovietic arată clar că puterea neala de pe paginile ziarului cind Ziua Forjelor Á rm ate a!e R. P. R,
prim ejdios. Ieri, citind presa, am văzut militară a Uniunii Sovietice este colectiviştii noştri au luat cu
pace. că guvernul S.U.A., încâlcind in pusă în slujba apărării împotri
Noi urm ărim cu dragoste mod grosolan principiile Cartei va agresorilor. noştinţă despre’ noile acţiuni A devenii o tradiţie ca în fiecare an, rîndul prizonierilor romîni din U.R.S.S.
lu p ta dreaptă a poporului cuban Popoarele lum ii vor să tră ia s O.N.U., sfidînd opinia publică mârşave, primejdioase, întreprin Ia 25 octombrie, poporul nostru să săr Ga urmare, pe teritoriul Uniunii Sovie,
p entru libertate. Ne bucură suc mondială, a întreprins o nouă Susţin cu hotărâre Declaraţia se de guvernul S.U.A1. împotriva bătorească Ziua Forţelor Armate ale tice a luat fiinţă la 2 octombrie 1943,
cesele dobîndite de el pe fro n tu l că în pace şi fericire, ele nu vor acţiune mârşavă împotriva eroi guvernului sovietic şi mă de Republicii Cuba, Republicii Populare Romîne. cu aprobarea guvernului sovietic, divi
construcţiei paşnice. Ştim că po cului popor din Cuba. Dedîndu- clar alături de lupta eroicului zia de voluntari romîni „Tudor VladL
p o ru lu i cu b an îi este d ra g ă şi îngădui u n război nuclear. se la acte piratereşti, guvernul popor cuban. Instituirea de către S.U.A. a Procesul de formare a armatei noa mirescu“, care ulterior a luptat alături
scum pă p acea şi libertatea. De S.U.A. atentează la libertatea şl blocadei navale împotriva Cu stre populare a început o dată cu insu
nenum ărate ori el şi-a exprim at ,G H E O R G H E T U F IŞ independenţa Republicii Cuba, IOSIF ALBU
d o rin ţa de a rezolva pe calea prim-furnalist cuceriri pe care le-a obţinut cu bei este o încălcare nemaiîntîl- recţia armată din August 1944, cînd de armatele sovietice şi romîne împo
tratativ elo r litigiile şi neînţele mecanic de locomotivă la depoul nită a dreptului internaţional, o armata romînă a răspuns chemării triva trupelor hiiterisfe pentru elibera
gerile cu S.U.A., a fă c u t ap el la secţia a H-a furnale sfidare la adresa tuturor po Partidului Somunist din Romînia şl a rea întregului teritoriu al Roraîniei da
raţiu n e şi conştiinţă, cerînd C. F. R. Simeria poarelor iubitoare de pace. Prin întors armele împotriva trupelor hllie- sub robia fascistă.
S.U.A. să re n u n ţe la p o litic a lo r 0. S. Hunedoara
războinică. P retextul preşedin actul pirateresc întreprins, gu riste luptînd cu vitejie şi eroism pînă Succesele obţinute de eroica arma
telui K ennedy că Cuba rep re
zintă o prim ejdie „pentru em is vernul S.U.A. caută să lipsească Ia victoria finală asupra Germaniei tă sovietică împotriva trupelor hifle«.
fera occidentală“ dovedeşte na-
tv ;a a g re siv ă a p o litic ii S.U.A. F ^ o te s tâ m îm poporul cuban de libertatea şl fasciste. rişte, apropierea acesteia de graniţele
în lupta sa pentru ap ărarea riv a a g r e s iv e independenţa pe care le-a cuce in anii grei al dictaturii fasciste şi Romîniei şi apoi ofensiva ei elibera,
libertăţii şi independenţei n aţio
nale, C uba nu este sin g u ră. De a ă e g u v e m a n i m í . SL ţă ăe Cuba şi condamnăm cu rit, pentru a-1 subordona din ai criminalului război aniisovietic, toâre au slîrnit panică în rînduriie gu-'
toată hotărirea aceste acte de
c la ra ţia şi m ă su rile lu a te de gu provocare făţişă. Ne exprimăm nou monopolurilor americane. P.G.R. a strîns în jurul său masele largi vernului milifaro-fascist şi a întregii
in acelaşi timp deplina noastră
vernul sovietic, sîn t o dovadă succesele obţinute de către po ăuielile ce le crede ăe cuviinţă. aprobare faţă ăe măsurile în Dar, poporul cuban care şi-a muncitoare, cliemînd întregul popor la reacţiunii din ţară. La oraşe şi sale,
porul cuban le-am privit în Discursul rostit în ziua ăe 22 treprinse ăe guvernul sovietic,
g răito are a acestui fap t. Noi ne totdeauna cu o deosebită ad octombrie de către preşedintele ăe către toate popoarele iubi vărsat sîngele pentru a dobî’ndi luptă pentru doborîrea dictaturii mili mînia şi revolta maselor populare îşi
miraţie. M-am bucurat nespus Kennedy la posturile ăe televi toare de pace în apărarea po
exprim ăm deplina adeziune faţă ăe mult de fiecare realizare ob ziune cit şi acţiunile insolente porului cuban, a menţinerii şi libertatea nu renunţă la acest taro-fasciste şl scoaterea Romîniel din găseau expresia în acţiunile de luptă
ţinută în lupta sa dreaptă. întreprinse ăe către guvernul apărării păcii in lumea întreagă.
fie D e c la ra ţia g u v e rn u lu i so v ie Statelor Unite ale America prin drept al său de mare preţ. El războiul aniisovietic. Sub influenţa duse împotriva hitîcriştilor şi a dicta--
Zilele acestea am luat însă la instituirea blocadei maritime ABEL POPOVICI
cunoştinţă cu indignare ăe ac militare împotriva Cubei revo vicepreşedinte al Comitetului este hotărit să respingă orice a- luptelor duse de masele populare, a furii fasciste.
ţiunile primejdioase ale cercu luţionare, te umplu ăe indig executiv al Sfatului popular al
rilor imperialiste din S.U.A. ca nare. De aceea, alături ăe toţi tac, să-i distrugă pe agresori. muncii politice desfăşurată de P.G.R. La chemarea P.G.R., armata romînă
re caută să împiedice poporul oamenii iubitori de pace, ne r i oraşului regional Deva
cuban să-şi hotărască singur dicăm glasul nostru de protest In lupta sa dreaptă sîntem cu tot mai mulţi soldaţi, subofiţeri şi ofi. a întors armele împotriva cotropitori
treburile interne aşa cum cre împotriva acţiunilor agresive ale
de că este mai bine, să-şi sta Statelor unite ale Americli fa- toţii alături de eroicul popor ţeri, îşi dădeau seama de necesitatea lor hîtlerişti şi s-a alăturat forţelor paJ
bilească în propria sa casă rln-
cuban. întoarcerii armelor împotriva Germa' triotice în lupta pentru eliberarea pa
Sînt hotărit să-mi sporesc şi nie.i fasciste. In fiecare zi creştea nu triei. Inccpînd cu noaptea de 23 August,
mal mult eforturile în muncă mărul soldaţilor care refuzau să lupte formaţiunile patriotice şi unităţile mi
alături de cotropitorii hîtlerişti. P.G.R
pentru întărirea puterii econo a cultivat în rîndul soldaţilor ura îm litare au ocupat principalele obiective
mice a gospodăriei colective. potriva hitîcriştilor şi a dictaturii fas şi Instituţii hltlerlste din Bucureşti şi
IOAN F IL IP ciste. Datorită aceste! activităţi, miş DUMITRU LUPUÎ
preşedintele G.A.C. Rapolt | carea antifascistă s-a dezvoltat şi fn {Continuare in pag. S-a)
