Page 72 - 1962-10

¦»A«. | ţ& m m 'm e m s m m i Nr. 2436
3ÎK5T>#%&-
Jgfftssjg! ^:v BSBs&KaB^jKBsa^g^ B ra s^ ^ fim greiE^^

Fe fişele fiec&ru / / Să vofLim şi, să scriem corect/ /
coieoAu®v. is e¦i.
ktenfle la praoanfarea şl scrierea verbe

carii agrozootehnice După cum so ştie, verbul este conjunctiv, timpul prezent:.*, formează gerunziul din rădficl

Preocuparea de bază a conducerii bibliotecii comunale o parte de vorbire flexibilă. Do „tu scrii bine, să scrii o lozln- na prezentului (şti-,fi-,seri-) la
din Batix (bibliotecară Iov. Doina Bădiţă), aşa cum re­ aceea, în timpul vorbirii îşi că“,.» „dacă nu ştii, trebuie să care se adaugă sufixul modal
iese de altfel din întreaga activitate desfăşurată, este înveţi ca să ştii...“. -lnd. Do aceea trebuie scrise cu
îndreptată spre acordarea unui sprijin eficient colec­ schimbă forma după moduri, doi 5: ştiind, fiind, s c riin d . In
tiviştilor in munca pe care aceştia o depun pe tar­ timpuri, număr şi persoane. Verbul a fi se scria ta conjuno-
lalele G.A.C. pentru sporirea continuă a avuţiei obşteşti tlv prezent, persoana a D-a sin­ privinţa pronunţării, fiecare din­
şi bunăstării personale. In acest scop, alil la biblio­ Schimbarea aceasta poartă nu­ gular : să fii atent (de aseme­
tecă cit şi la locul de muncă al colectiviştilor sint or­ mele In gramatică de flexiune nea la viitorul popular : o 6ă fii, tre aceste vocale face parte din
ganizate acţiuni interesante cu cartea agrozootehnică, va­ sau conjugare. In flexiunea ver­ ai să fii). Tot cu doi 1 trebuie silabe diferite, adică sint in hiat.
riate. cu un conţinut adecvai problemelor pe care le scris la imperativul afirmativ: So pronunţă deci corect: şti-ind
ridică planul de producţie al G.A.C. Acestea au me­ belor se Ivesc diferita situaţii „fii vigilent 1" La forma nega- fi-ind, scri-fnd.
nirea de a îmbogăţi cunoştinţele profesionale ale co­ care pot da naştere la greşeli de tivâ insă se scrie cu un i t „nu fi
lectiviştilor, do a-i mobiliza la o muncă susţinută. Demn pronunţie cu repercusiuni şl in codaş 1“, deoarece imperativul In sfirşlt, accentuarea greşl’ă
de remarcat este faptul că aiît la stabilirea acţiunilor scris. negativ se formează din adver­
culturale in planul de muncă trimestrial, cit şi la orga­ bul de negaţie (nu) şi forma da a unor forme verbale persona'e
nizarea practică a acestor acţiuni sint consultaţi şi (şi In primul rînd sint schimbă,
dau concursul specialiştii gospodăriei colective, inginerul rlie fonetice, adică schimbările infinitiv (fi). duce la scrierea lor Incorectă.
agronom Aurelian Marele şi xootchniclana Viorica Ra­ unor sunete. De pildă verbul des Verbele de conjugarea a IV-ft, Cel care accentuează pe ultima
ţia. Aceasta face ea tematica aleasă să ţie bine orien­ folosit: a delega se prezintă la silabă verbele a ffaco, a bate Ia
tată, in pas cu preocupările cele mai actuale ale co­ terminate la infinitiv in -i, au
lectiviştilor, iar prezentarea ei la un nivel corespunzător. persoana I singular : deleg, iar tema perfectului simplu identică prezent Indicativ, persoana I şl
cu forma do infinitiv. Da a ii-a plural (făcdm,bătdm etc),
lată, de pildă, sectorul zootehnic aduce colectiviştilor la persoana a ni-a, singular şi aceea, la acest timp, aceste ver.
rdin Batix venituri importante. Pentru ca ele să crească plural: deleagă. Se vede că o din be, la persoana I singular ală- modifică pe a din rădăcină In
silaba a doua (de-leg) de la per­ turlnd desinenţa personală -i la
soana I so schimbă in -ea- la & Regulile ortoepice cer să pro­
persoana a HE-a. Aşadar, se spu­ nunţăm (şi deci aşa vom scrie) :
bătem, băieţi, fâcem, făceţi.
ne şi se scrie corecţi... „tovară-
Aceeaşi pronunţare şi scriere

se cere la conjunctiv prezent,

continuu, conducerea bibliotecii şi-a propus organizarea şui se deleagă.» (n il: se dele­ temă, obţin forma cu doi i : pers. I şl a n-a plural, precum
gă I). Astfel de schimbare se au zii, citii, fu g ii, iubii, povestii, şl la Imperativ, pers. a D-a piu-,
r a l: Mtcţi, fâccţî I*)
unui ciclu de acţiuni cu cartea zootehnică pa tema „Creş­ produce şl la verbul a purta: socotii, trezii, zării etc. In toate
(eu) port — (el, el) poartă. In aceste cazuri, cel doi i formea­ V. ŞERB AN
terea animalelor — izvor de bogăţie“. In cadrul acestuia, primul exemplu am avut schim­ ză diftong şi deci trebuie pro­ *) Vezf! îndreptar ortografic, orto­
barea e/ea, în al doilea o/oa. A- nunţaţi ca atare. epic şl ds punctuaţie, p. 47, par. 113
in faţa colectiviştilor an fost prezentate ori recenzate ceste schimbări de sunete se nu. ţi p. 57, aL 2.
mese alternanţe fonetice. Clnd Verbele: a şti, a fi, %scrie tş!
cărţile „Obţinerea şi folosirea silozului din porumb şi se schimbă vocalele, ca în exem­
plele date, alternanţa este vo­
alte plante furajere“, „Experienţa noastră în creşterea calică. Sint unele verbe care
prezintă alternanţe consonanti­
oilor cu lină fină şi semifină“, „Producţii ridicate de ce. De exemplu : a prinde : la
persoana I : prind, la peTS. a
lapte prin îngrijirea şi furajarea raţională a animale­ D -a : prinzi (d /z); (eu) cos, tu
coşi (s/ş). Cind sint respectate
lor“, cu care ocazie o serie de situaţii au fost concre- In exploatările forestiere din regiunea noastră, pentru uşurarea muncii şl aceste schimbări, atlt pronun­ 2 5 O ctom brie—
tizatst cu exemple 'din G.A.C. —¦ Batiz. Apoi au fost creşterea productivităţii, se foloseşte fierăstrăul mecanic, ţia cât şi scrierea sint corecte.

Organizate două jurnale vorbite frt care s-au tratat te­ IN FOTO : Muncitorul Dănllă Marcu, de la exploatarea forestieră Oaşa. Trebuie insă să ţinem seama Ziua Forfetor Arm ato aîe R. P. R.
mele „"Folosirea nutreţurilor combinate in hrana anima­ Tău, tale buşteni cu fierăstrăul „Drujba'V că sint uneia verbe, Intrate mal
de curînd în limba romînă, c a :
lelor“' ţi „Cum putem mări producţia 'de lapte". De­ a invoca, a abroga, In flexiunea (Urmare iiln pag. l-a) MUStarfl arauat«! noaste», însufleţiţi
cărora nu se produce alternan­ de cauza dreapă pentru care luptau
oarece gospodăria colectivă din Batix are şi 6 fermă de ţa o/oa. Vom zice deci: ...„el din împrejurimi. In acelaşi timp a în- eu săvârşit numeroasa şl minunate fapte
invocă motive neîntemeiate“... ceput lupta nrtnatd şl în alto regiuni da vitejlo şi eroism. Neuitate vor ră-»
păsări, biblioteca a organizai ckerva acţiuni şi in spri­ m 2.781 lîeniira î n r a i o i n ! Iii (nu: învoacăl) şl... „se abrogă din ţară. încercările armatei hitleriste mîne în amintirea poporului nostru pil-*
jinul dezvoltării acesteia ca jurnalul Vorbit pe temele prevederile din vechiul regula­ de a-şi menţine poziţiile au fost zdro­ dele ds vitejie al« unor eroi ca sublo­
„Cum putem mări producţia de ouă° şi „Cum putem mmw i multă preocupare ment“... (nu: se abroagăi). bite în luptele crîncene care s-au dat cotenentul Turturică Gheorghs, sergen­
obţine 'Pui buni pentru Valorificat Ia 60—70 "da zile“, tn Bucureşti, pa Valea Prahovei, la tul Predescu Alexandru, pontonjeruî
consfătuirea cu !cititorii colectivişti ce lucrează la fer­ SCEiiRiii Existenţa unor astfel de ver­ Braşov, Constanţa, Călăraşi, Turnu Se- Eftimle Groitoru, fraţii Rocoteanu, ser­
be face pe imll să greşească la verin etc. gentul Elena Ghtrlţă, sublocotenentul
ma rde păsări pe tema „La tuta de hectare cal puţin Partida aparatu­ folosirea verbelor: a convoca, utecfst Constantin Godeann, precum şl
a provoca. In flexiunea acestor După înfrângerea acţiunilor ofensive ale celorlalţi eroi căzuţi pentru liber­
W - 6 0 0 dr e păsări“ şi altele. lui ds rulare de la pentru executarea construcţiilor verbe apare alternanţa vocalică ale unităţilor hitleriste din Podişul tatea şi independenţa patriei. Dovedi ri
o/oa:... „convoc şedinţa pentru Transilvaniei şl din Banat, la 6 octom­ înalte calităţi morale şi do luptă, osta­
Ocupbidn-se cu toată atenţia ds Wdornl zootehnic, ¦ Atelierele R.M.R. lunii...“, „.„comitetul executiv... brie 1944, trupele sovietice şl rotnî- şii şi offţeril romîni *u săvîrşit nenu­
convoacă pe deputaţi în sesiu­ ne au început ofensiva pentru elibera­ mărate fapte de arms înscriind o pagi­
KbUoieca tiu a scăpat din vedere nici organizarea unor Slmeria, condusă de zootehnice! ne...“ (nu: convocă!). „Impe­ rea nordului Transilvaniei. în urma nă glorioasă în cartea marilor tradiţii
acţiuni legate . de producţia cerealieră, grădina de le­ Teodor Muntean, rialiştii provoacă încordarea în loviturilor nimicitoare date inamicului dc luptă ale poporului nostru pentru
gume ele. Dintre acestea amintim recenziile cărţilor agro­ deţine de peste 6 relaţiile Internaţionale“... de către trupele romîne şt sovietice, în Independenţa şi libertatea sa. Pentru
ziua de 25 octombrie 1944, oraşele Garei aceste fapte Comandamentul Suprem
tehnice „Cultura porumbului pentru boabe“, „Cum am luni drapelul de Dezvoltarea sectorului zooteh­ malelor, aceste unităţi au O Importantă problemă orto­ şi Satu Mare au fost eliberate şi o dată Sovietic a citat diferite unliăţt mili­
„Partidă fruntaşă pe nic a constituit în acest an o prevăzut să construiască fie­ grafică pun verbele care se scriu cu aceasta, întregul teritoriu al ţării tare romîneşti prin 7 crdino de zi şi 21
!obţinut venituri mari 'din cultura legumelor“, prezen­ secţie“. In numai preocupare permanentă pentru care clte un grajd. Specia­ la unele timpuri şi la unele per­ a fost curăţit de hitlerişti. In continua, comunicate de război, iar pesie 300.000
8 ore de muncă, gospodăriile agricole colective liştii din cadrul Consiliului a- soana cu doi !. Dintre acestea, re, unităţile armatei romîne împreună de soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri romîni
tarea cărţilor apărute (ti „Mica bibliotecă agricolă“ etc. membrii acestei par­ din raionul Ilia. Drept rezultat, grlcol regional s-au deplasat aici, verbele a scrie şl a şti se scriu cu unităţile Frontului 2 Ucrainean au au fost decoraţi cu ordine şi medalii
tide au obţinut 2.782 numărul animalelor a crescut au studiat terenul şi au ampla­ cu doi i la persoana a IT-a sin­ luptat cu bărbăţie şi abnegaţie pînă ia romîneşti, sovietice şl cehoslovace. Pil­
ce mt sttm il un vîti interes 'printre colectivişti. Efici­ Iei economii, reali- considerabil, atît prin cumpărări gular, atît la indicativ cit şl la porţile Vienei şi Pragăi, aducîndu.şl da lor de înaltă vitejie şl eroism va
zînd în aceiaşi timp din credite şl fonduri proprii, sat construcţiile. Dar, cu toa­ contribuţia la înfăptuirea marilor ope­ rămîne veşnic în amintirea poporului
enţa practică a acţiunilor amintite s-a văzut curîrid în planul de producţie cît şi prin oprirea din prăsilă a te că aceste lucrări au fost fă­ â fi P m â M M U l D E raţiuni militare de la Debreţin şi Bu­ nostru
în proporţie de 101,6 întregului tineret apt pentru re­ cute din timp, consiliile de con­ dapesta, VIena şi Praga.
s‘porirea numărului de cititori ai cărţii agrotehnice. In la sută. Un aport ducere ale gospodăriilor colec­ 26 OCTOMBRIE 1962 După război, P.0.R. a continuat. să
deosebit la aceste producţie. Creşterea numerică tive amintite au neglijat In­ Timp de 260 de zile, armata fwntni acorde o permanentă atenţie făuririi si
prezent, pe fişa de cititor a fiecărui colectivist din Batiz realizări l-au adus a efectivelor de animale a de­ tr-un mod cu totul nepermis PROGRAMUL I : 5,07 Melodii a înaintat prin lupte grele peste 1.000 întăririi armatei noastre populare. Tă­
maistrul Romolus terminat pe colectivişti să de­ populare romlneşti; 6,07 Jocuri km., a străbătut 14 masivi muntoşi, a ria armatei noaaÎr* populate’ îş't_ are
ce a trecui pragul bibliotecii se găsesc titluri de cărţi Bonţa şi muncitorii pună eforturi sporite pentru a problema asigurării adăposturi­ Interpretate do fanfară; 6,20 forţat 12 cursuri de apă importante şl izvorul în trăinicia şi forţa de neînvins
Mihai Ştef, Dumitru asigura animalelor adăposturile lor necesare animalelor. Din a- Emisiunea pentru sate;0,30 Pie­ a participat Ia eliberarea a 3.831 loca­ a regimului democrat-popular, în con­
agrozootehnice. Ele au devenit buni prieteni şi sfă­ Filimon şi Teodor necesare. ceastă cauză, la gospodăria a- se de estradă; 6,45 Salut voios lităţi printre care 53 oraşe mari. Tru­ ducerea ei de către P.M.R.
Muntean. gricolă colectivă din Ilia con­ de pionier; 7,10 Muzică popu­ pele romîne au luat peste 103.000 prizo­
tuitori ai celor ce lucrează pe tarlalele G.A.C. Este, In acest scop, gospodăriile a- strucţia grajdului a început tlr- lară românească şl a minorităţi­ nieri şi au provocat inamicului însem­ In strânsă frăţie cu celelalte armate
B. C. NELUŢU grlcole colective din raionul lila zlu, la ora actuală fiind tur­ lor naţionale; 7,30 Sfatul medi­ nate pierderi în oameni şi materiale de aîe ţărilor socialiste armata noastră
desigur, un merit al conducerii bibliotecii că a trezit corespondent au prevăzut să construiască nată doar fundaţia. cului: ceaiurile medicinale: 7,45 război. De la 24 august 1944 şi pînă stă ferm de strajă muncii paşnice a
anul acesta 12 grajduri, SO ma­ Melodii distractive de muzică ia sîîrşitul războiului armata romînă o poporului şi securităţii lagărului socia­
interesul colectiviştilor pentru aceste cărţi, că a ştiut ternităţi pentru scroafe, 14 sal. Nosatlsfăcătoare se prezintă In uşoară; 8,00 Sumarul presei cen­ participat, alături de armata sovietică, list Pentru îndeplinirea acestei misiuni,
vane şi 20 coteţe pentru păsări. gospodăriile colective din raio­ trale; 9,35 Fragmente din opera cu 30 divizii, un corp aerian, flotila militarii armatei noastre muncesc neo­
Să facă din carte un sprijin proţ.ips în muncă.’ Conti- Cerinţele Impuneau ca toate nul Ilia şl situaţia construcţiei „Bărbierul din Sevllla“ de Ros- de pe Dunăre şi alte unităţi ş! forma­ bosit spre a-ş! perfecţiona neîncetat
aceste construcţii să fie terml- maternităţilor pentru scroafe. slnl; 10,30 Sulte şl uverturi; ţiuni ale armatei cu un efectiv total pregătirea de luptă şi politică dovedind
nuîrid şi pe viitor să se preocupe de desfăşurarea unei nate şl date In folosinţă pînă cel Din cele 30 maternităţi care tre­ 11,30 Arii din operete; 12,20 de peste 355.000 oameni. In aceste lupte astfel că sint demni de încrederea ee
tîrzlu la 1 noiembrie. înţelegând Muzică populară romlnească; ostaşii romîni s-au acoperit de glorie ie-a fost acordată de partidul şl po­
munci intense cu cartea agrozootehnică, la nivelul ce­ acest lucru, colectiviştii din sa­ buiau terminate în acest an, nu 13,10 Concert de estradă; 14,00 nepieritoare. „Armata romînă — arăta porul nostru.
tele Uleş, Clmpuri, Tătărăştl şl sint gata decit 3, una este la Concert de prinzi 15,20 Muzică tovarăşul Ghcorghe Gheorghlu-Dej —
rinţelor actuale, folosind cu 'pricepere pentru aceasta Bălata, au terminat grajdurile învelltoare, iar celor de la gos­ uşoară sovietică; 16,15 Vorbeşte a participat cu toate forţele ei Ia răz­ Poporul român, care munceşte cu en­
planificate. podăriile colective din Zam, Be- Moscova; 16,45 Tineri Interpreţi boiul antihitlerist, iuptînd alături de tuziasm şi eroism pentru desăvârşirea
forme cit mai variate şi atractive, biblioteca comunală de muzică populară romlnească: armata sovietică pină la victoria finală construcţiei socialismului, poate fi si­
Iată cum au reuşit aceste uni­ jan, Abucea, Făgeţe'l şi Şolmuş clntăreaţa Magidia Constantine- asupra fascismului german, adueîndu-şi gur că armata sa îşi va îndeplini cu
din Batiz va contribui pe mai departe la întărirea eco- tăţi să dea la timp In folosinţă Ie-a fost făcută doar zidăria. scu şi Tluleraşul Ion Sasu; 17,10 contribuţia la îndeplinirea sarcinilor cinste oricând sarcina ce i-a fost încre­
grajdurile planificate. Paralel cu In alte gospodării cum sint cele Piese corale romîneştl; 17,50 Pa­ strategice şi tactice elaborate cu mă­ dinţată : apărarea muncii paşnice a
nomico-organizatorică a gospodăriei colectiva din loca- executarea lucrărilor agricole de 'din Sălciva, Flntoag etc. con­ gini alese din operetele Iul Jo- poporului, apărarea independenţei şi
clmp, colectiviştii au săpat şi strucţia maternităţilor nici mă­ han Steauss; 18,30 Cronica eco­ iestrie de către Comandamentul sovie.
litate. V. C H IŞ turnat fundaţia, au confecţionat car n-a fost începută. Acelaşi nomică; 19,25 Muzică uşoară suveranităţii de stat a scumpei noastre
şl ars cărămida, au procurat şl lucru se poate spune şl despre romlnească; 20,30 Noapte bună tic“s pairii, Republica Populară Romînă.
¦~^m x transportat la locul construcţiei construcţia saivanelor. Pină în copil; „Grăuntele cel ciudat"
materialul lemnos necesar. Avind prezent nu au fost terminate de Mihai Stolan; 21,30 Viaţă
ţ f % âd. astfel totul la lndemînă, echi­ decit 6 saivane la gospodăriile nouă, cântec nou — program
pele de zidari au lucrat fără de clntece şi jocuri populare
iTsaxKEOTB» răgaz reuşind să termine con­ colective din Sălciva, Brctelin, româneşti; 22,35 înregistrări pri­
strucţiile la termenul stabilit. Şolmuş etc., Iar la gospodăriile mite din partea Raddotelevlzliunli
CSmfautaiÎ esalfitrei! 1Sălaşul de Jos. Căminului cui- <¦ Avansate sint lucrările de con­ colective din Lăpugiu, Bîrsău,
strucţie a grajdurilor şi la gos­ Ohaba şi Pane Săllşte, n-au În­
I ®©ds© «Jesfi'nafia tural trebuie să 1 se dea destl- f podăriile agricole colective din ceput încă lucrările de construc­
naţia cuvenită. satele Lăpuşnlo, Flntoag şl Gu- ţie.
®iav©sţSfă rasada unde există condiţii ca
^©sful U. î. ML adăposturile respective să fie Pină la sflrşitul anului au mal
Silei© acestea ne-a sosit la date în folosinţă In cel mult rămas doar două luni şl jumă­
redacţie o scrisoare prin care ?e ccnircl fac©,.. două săptămînl. tate. Construcţiile zootehnice
un grup de colectivişti din planificate trebuie terminate.
La Şcoala medie „Aurel VTal- In unităţile amintite, organi­ De aceea, In timpul care a mal
satul Sălaşul de Jos, raionul cu“ din Orăştie există pe co­ zaţiile do bază, consiliile de con­ rămas, consiliile de conducere ale
ridor, tocmai la Intrare, acolo ducere ale G.A.C. şl colectiviştii
Haţeg, ne face cunoscut că pe unde trec toţi profesorii au depus mult Interes pentru G.A.C. au datoria să depună mai
şl elevii şl, bineînţeles, şl se­ executarea la timp a grajduri­
n-au putut desfăşura dîn vară cretarul organizaţiei U.T.M. lor. Nu la fel s-a procedat Insă mult Interes In mobilizarea for­
din şcoală, un panou destul de
nici o activitate culturală de­ mare pe care este scris cu II- în gospodăriile colective din sa­ ţelor de lucru din G.A.C., să fo­

oarece localul căminului a ^9r0l CJS~” J chi° aP&: „Vorbeşte tele Bretea, Blrsău, Ilia şl losească toate posibilităţile de
TpYonsStTu.nll TUT.TT .MM . ddlae /cvonnn lt-rrno.ll““. TInn
fost ocupat eu grâu, Cu toate că stînga, un difuzor desenat, ar Bacea (acum unificată cu care dispun, astfel Incit să ter­
vrea să simbolizeze vocea pos­
există posibilităţi ca griul să tului Iar dedesubt, pe fondul mine toate construcţiile zooteh­
r panoului sint trei spaţii înră­
fii depozitat In parte, hu mate, semn că acolo trebuie nice planificate, atît de necesare
altă să se afişeze trei articole. animalelor în perioada de iarnă.

»-a luat pînă acum nici o mă­ Deşi a trecut mal bine 3e IC.M OSKVICI'in
o lună de la începutul anului I I I L NUMĂR NELIMITAT
sură. Dorim, se spune în scri­ şcolar, postul U.T.M. de con­
trol n-a vorbit niciodată.
soare, ea la căminul cultural
Secretarul organizaţiei U.T.M.
săi putem desfăşura activitate po şcoală ne-a proml3 că In
curînd postul U.T.M. de con­
culturală.- trol va prinde viaţă... Aştep­
tăm.
-k

>5?. Si. fSste de ‘datoria Comi­

tetului executiv al Sfatului

popular comunal, a consiliului

d« conducere sl G.A.C. să în­

deplinească această dorinţă

legitimă & colectiviştilor din

SAV'WV/ Ula). Pentru adăpostirea ani­ Ing, L COSTEA sovietice.

In oraşul Deva, d t la an la an, Por ?locurile noi din ora Deva să se scuture mătura udă pe geam. TRAGERE SPECIALA LOIi C H W
S-au construit blocuri noi cu aparta­ Din care cauză pervazul este murdar,
mente confortabile şi spaţioase, menite trase din instrucţiunile Comitetului c- jurul blocurilor au fost plantate flori A şl I din cvartalul „Aurel Vlaîcu“ stropit. IM T M P iS IM M K IĂ REGIONALĂ
să asigure un confort sporii oame­ xccutiv al Sfatului popular regional, iar zona verde este bine întreţinută. ai căror locatari îşi întreţin cu multă
nilor muncii. Pină în prezent, în Deva privind regulile dc convieţuire so­ grijă locuinţele. Şi blocul D din cartierul .„Grlviţa“ m M P I J S T M A M Z A I I 1E A € Ă R [ W
s-au construit blocuri noi care însu­ cialistă. La locatarii acestui bloc s-a In întrecerea privind întreţinerea a- este prost întreţinut. Aici casa scă­
mează circa 940 ds apartamente. N u­ încetăţenit un frumos obicei. Ei au partamentelor şi a blocului în caro Rezultatele inactivităţii rilor are un aspect neîngrijit. Nu eu sediul tn Deva, str. Piaţa Unirii nr. 3
mai în anul 1962 au fost recepţionate strîns prin contribuţie benevolă un locuiesc locatarii blocului D 2 din sînt afişate grafice cu locatarii dc
şi date în folosinţă 6 blocuri cu un fond din care bc execută uncie lu­ cvartalul „28 August“, au obţinut un In cadrul vizitei întreprinse în blocuri serviciu. Situaţia persistă încă din lu­ ORGANIZEAZĂ
total de 189 apartamente. In ele s-au crări dc reparaţii şi întreţinere. Pen­ frumos rezultat, ocupînd locul I po s-n constatat că nu toţi locatarii res­ nile de vară. Şi aceasta pentru că
mutat oameni ai muncii din între­ tru realizările obţinute privind între­ oraş. Comitetul de bloc (preşedinte pectă obligaţiile ce le revin. Astfel, membrii comitetului dc bloc (preşe­ PENTRU M 0E ÎS U S i E «!2 ORELE 8
prinderile şi instituţiile oraşului. Mu- ţinerea locuinţelor şi a părţilor ce se Aurel Raţiu) a dus o permanentă la blocul D 1 din cartierul „23 Au­ dinte tov. Titus Nicoară), nu s-au
tîndu-se în noile apartamente, fiecare află în folosinţă comună, locatarii de muncă de îndrumare în rîndul loca- gust“ pe cele trei scări întîlneşti as­ străduit să mobilizeze toţi cetăţenii la s e d i u l u n i t ă ţ i i
locatar, fiecare familie n-a putut sa po scările III şi IV ale blocului B, pectediferite. Numai scara I este la menţinerea curăţeniei şi a ordinei.
nu sa gîndească cu dragoste şi recu­ au obţinut „Drapelul de bloc frun­ Locuinţa e a ta5 bine întreţinută şi zugrăvită. Cele­ 0 OHGa Bs
noştinţă la partid şi guvern, prin gri­ taş pc oraş“. Succesul repurtat sc da- îngrijeşte-o! lalte două scări au un aspect neîn­ Din cauza lipsei dc usc lorii, pe
ja cărora condiţiile lor da trai se îm­ toreşte şi muncii active duse de co­ grijit, pereţii sînt zgîriaţi şi pe a- balcoanele unor blocuri se găsesc în­ osuparsa următoaralar posturi minte:
bunătăţesc continuu. mitetul de bloc (preşedinte Ioan Ghi- tarilor. Cetăţenii au plantat flori, au locuri murdăriţi cu creionul. Comi­ tinse la uscat rufe spălate. Asemenea
lea), care a mobilizat toţi locatarii întreţinut spaţiile verzi din faţa blo­ tetul de bloc, (preşedinte tov. Cornel lucruri întîlneşti la blocul G din cvar­ - 1 a i s t i u pentru tăieri do animale ia
Marea majoritate a noilor locatari de pe aceste scări la o cît mai bună cului, au asigurat zilnic curăţenia pe Munteanu), nu duce o activitate or­ talul „Alexandru Sahia". Sesizaţi de abatoml Deva,
se străduiesc să-şy întreţină aparta­ întreţinere. scări, au întreţinut în cele mai bune ganizată, nu ţine şedinţe cu locatarii către administratorul I.G.O., locatarii
mentele în cele mai bune condiţiuni. condiţiuni locuinţele. Apartamentele în care să analizeze modul cum se au răspuns că nu au unde să-şi în­ — m a i s t r u pantra tăieri d© animale ia
Acest lucru îl constaţi vizitînd apar­ Vizitînd mal multe blocuri din tovarăşilor A. Raţiu, M. Florea, M. preocupă fiecare dintre ei de între­ tindă rufele la uscat. Este o problemă abatorul Petroşanâ,
tamentele blocurilor construite tn Deva noile cartiere ale oraşului i-a putut Nccşulescu şl altele sînt exemple de ţinerea bunului obştesc şi a ordlnci. de care conducerea I.G.O. va trebui
constata că marea majoritate a ce­ curăţenie şi bună întreţinere. Păcat că să ţină cont şl să ia măsuri. — m a i s t r u Ia măţărle-subprodase, aba­
Model de curăţenie tăţenilor, locatari ai blocurilor, îşi în­ aceste rezultate au fost umbrite de Tot aici o serie de cetăţeni nu şi-au torul Deva
şi îngrijire grijesc locuinţele. Dintre aceştia me­ Iosif Monţia, locatar în apartamen­ achitat chiriile pe mai multe luni. Pentru ca lipsurile semnalate să
rită să fie evidenţiaţi locatarii blocului tul nr. 22, care de la începutul anu­ Exemple de acest fel aînt: Ioan Bă- fie înlăturate, iar cetăţenii să-şi în­ — m a i s t r u cu întreţinerea utilajelor Ia
încă de la Intrarea în blocul B din lui şi pînă acum nu şi-a achitat ieşu, care din august a.c., nu şi-a secţia I.JLIt.T. ?/eva.
cvartalul „23 August“ te Jntîmpină E (preşedinte Ilie Căltuţ, secretar I- chiria. Rezultate bune au obţinut şi achitat chiria, Traian Dioancă, res- suşească instrucţiunile Comitetului c-
curăţenia şi ordinea. Spiritul do buni locatarii blocurilor E 1, E 2 şi E 3 Cererii» di® în scriere la concurs bo fiepun la sediul u n ită ţi
gospodari al locatarilor de aici se rina Năbădău), din cartierul „Grivi- din cvartalul „23 August,“, blocurile tanţier din luna Iulie şi Barjicai recutlv al Sfatului popular regional, cn 5 zllo înainte do d a ta concursului.
simte din plin. La uşile intrărilor de
pe scările III şi IV sînt puse per­ ţa“. Pe lîngă întreţinerea exemplară Gheorghe, care nu şl-n achitat chiria este necesar ca administraţia I.G.O. să la Condiţiile de p a rtic ip a re sîn t cele prevăzute In H.C.M. nr.
din luna februarie. Unii locatari din 10311359.
dele, pe pereţii coridoarelor se găsesc a blocului, cetăţenii de aici s-au pre­ acest bloc nu respectă curăţenia. Da măsuri de reactivare a comitetelor de

tablouri şl raze cu flori. Pentru ca ocupat şi de îmbunătăţirea aspectului pildă, la apartamentul nr. 5, locuit bloc. De asemenea Sfatul popular o-

fiecare cetăţcna »ă-şi cunoască dato­ exterior. G'a urmare, pereţii blocului de familia D, Bojneag se obişnuieşte răşenesc Deva şi I.G.O. vor trebui

riile, sînt afişate pe un panou cx-. sini curaţi, au »laţ geamuri sparte, in să ţină o legătură mai strînsă cu

locatarii '?in blocuri, să le Insufle

acestora respectul şi grija faţă dc

avutul obştesc.

A. OARGA