Page 73 - 1962-10

Wf. u w
îm bunitătirsa muncii ergan
chezăşia 1
'Congresul al m -lea al P.MLR.
a trasat sarcini de mare răspun­
dere muncitorilor din transpor­
turi şi telecomunicaţii. In planul
şesenal se prevede reînzestrarea
tehnioă a transportului îero.
vier prin introducerea tracţiunii
Diesel şl electrice, prin mecani­
zarea şl automatizarea proce­
selor de exploatare. Sarcini mari
.revin feroviarilor şl In direcţia
extinderii centralizării electro-
dlnamice, a blocului automat şl
a conducerii centralizate prin
dispeceri pe liniile de trafic in­
tens, in vederea creşterii capa­
cităţii de transport, sporirii si­
guranţei circulaţiei şi reducerii
cheltuielilor de exploatare.
In lumina acestor sarcini, Co­
mitetul de partid din Comple­
xul C.F.R. Teluş-Coşlariu toţi
comuniştii şl-au mobilizat efor­ de Ia complexul C. F. R » torul a arătat că multe trenuri
turile pentru a obţine noi suc­
cese. Punlnd In centrul actlvită-
ţii sale continua îmbunătăţire a
muncii organizatorice, comite­
tul de partid s-a străduit să re­
zolve sarcinile politice şl econo­
mice trasate de partid în ac­
tuala perioadă. Eforturile prin­
cipale au fost îndreptate in di­
recţia îndeplinirii şl depăşirii
planului de producţie la toţi in­
dicii şl îmbunătăţirii continuo a
transportului pe calea ferată.
Care a fost stilul şi metodele
0e muncă ale comitetului de
partid ?
Munca comitetului 'de partid,
aşa cum au subliniat delegaţii
la conferinţă, s-a desfăşurat In
lumina hotărîrii conferinţei de
partid din anul trecut. Ltmar au
fost Întocmite planuri de muncă
cu obiective concrete, bine pre­
cizate pentru flecare organizaţie
'de partid, urmărindu-se pe
parcurs îndeplinirea lor,
Lulnd cuvîntul pe marginea
dării de seamă prezentate, co­
munistul Vasile Stremţeanu a
arătat că, periodic, comitetul de
partid a analizat In plenarele
sale şl şedinţele de lucru cele
mal Importante probleme din
activitatea complexului, luîndu-
se măsuri eficace care au dus la
îmbunătăţirea muncii. Au fost a-
nalizate probleme ca : Îndeplini­
rea planului de producţie la toţi
Indicii, educaţia comunistă a
membrilor şl candidaţilor fde
partid, munca de agitaţie şl pro­
pagandă, întărirea rîndurllor or­
ganizaţiilor de partid, îmbună­
tăţirea compoziţiei sociale a a-
ce^tela şl altele.
Comunistul NIcolae Almăşart
a arţlţatL.că activitatea comite­
tului de părtid s-a desfăşurat pe
baza muncii colective şi a prin­
cipiului centralismului democra­
tic. Periodic, şefii de unităţi, in­ comuniştii Păcurar loan, Man
ginerii şi tehnicienii care ocupă
-posturi de răspundere In proce­
sul de producţie au prezentat In
faţa organizaţiilor de bază sau a
comitetului de partid, informări
despre munca lor. Prin aceasta
— a subliniat vorbitorul — a
crescut şi s-a întărit mai mult
controlul organizaţiilor de partid
In rezolvarea problemelor de
producţie.
Controlul comitetului de partid
asupra îndeplinirii sarcinilor e-
oonomice şl politice nu s-a re­
zumat numai la atît. Membrii
comitetului de partid, fiind re­
partizaţi pe cele 10 organizaţii
de bază, au controlat şl îndru­
mat în permanenţă munca a-
cestora.
Este meritul comitetului 0a cu uşurinţă siguranţa bunurilor place acest loc de muncă, tînăra tiilor.
partid, a tuturor comuniştilor, ce le sînt încredinţate.
M M P U Ţ IN E m w
Furnallştil secţiei I furnale 0e
la Hunedoara au obţinut anul
acesta unele succese In sporirea
producţiei de fontă. In primele
9 luni 'ale anului s-au produs,
pe flecare m.c. volum util de
furnal, cu cîte 30 kg. de fontă
mal mult declt în perioada co­
respunzătoare a anului trecut.
Totuşi furnallştil nu şi-au înde­
plinit sarcinile de plan, rămî-
nînd datori economiei naţionale
cu însemnate cantităţi de fontă.
Cauzele rămîrierii în urmă sînt
multiple. Firele lor însă se în­
mănunchează într-una singură:
colectivul acestei secţii n-a pus
In valoare rezervele Însemnate
care există aici în folosirea mal
bună a capacităţii de producţie
a furnalelor. Anul acesta de pil­
dă, s-a pierdut un mare volum
de timp — peste 650 de ore —
pentru opriri accidentale şl pla­
nificate. Să adăugăm şl timpul
de mers redus şi vom vedea că
această importantă rezervă de
sporire a producţiei de fontă
n-a fost nici pe departe valori­
ficată.
Unii furnallşti, ce-1 drept pu­
ţini, pretind că timpul pierdut
s-ar datora furnalelor nr. 4 şi 3
care se află la sîîrşit de cam­
panie. Intr-adevăr, aceste fur­
nale au necesitat o seamă de in­
tervenţii la intervale mici. Dar
nu' mal puţin adevărat este şi
faptul că în munca furnalişti-
lor se fac simţite neajunsuri în
ca priveşte întreţinerea agrega­
telor şl executarea unor repa­
raţii de calitate. Să dăm cuvîn-
ttil faptelor.
La furnalul nr. B au fost 3ouă
perforări la orificiul de evacua­ Muncitorii şi maiştri de po 'tere­
a spus în cuvîntul său delegatul
la conferinţă SeOrtişl Beîa, că
membrii şi candidaţii de partid
au avut sarcini concrete pe caro
le-au tradus cu succes In viaţă.
Activitatea comitetului de
partid se caracterizează prin a-
nallza temeinică a problemelor
de producţie, prin competenţa
cu care a fost rezolvată proble­
ma nr. 1 a muncii noastre : si­
guranţa circulaţiei şi reducerea
timpului de imobilizare a va­
goanelor — au arătat tov. Gri-
gore Mederea şi loan Păcurarii.
In continuare vorbitorii au
Conferinţa de dare
de seamă şi alegeri
a Comitetului de partid
Teiuş — Coşiaria
subliniat că prin darea în ex­
ploatare a blocului de linii au­
tomat Teiuş-Gîrbova şi Teiuş-
Coşlariu, precum şi a unor staţii
centralizate electrodinamic s-a
asigurat înfăptuirea prevederilor
Directivelor Congresului al HI-
lea al p.M.R. cu privire la mă­
rirea vitezei tehnice şi comer­
ciale a trenurilor de marfă şl
călători. In felul acesta sigu­
ranţa circulaţiei este pe deplin
asigurată.
Eficienţa muncii politico şl
organizatorice desfăşurate de
comitetul de partid îşi găseşte
expresia vie în îndeplinirea e-
xemplară a planului de produc­
ţie. In unităţile Complexului
C.F.R. Teluş-Coşlariu planul pe
anul în curs a fost îndeplinit
astfel: la depoul de locomotive
C.F.R. Teiuş, planul producţiei
globale în tone brute echivalen­
te a fost realizat în proporţie de
107,58 la sută, productivitatea
muncii pe cap de salariat în pro­
porţie de 107,01 la sută. Planul
ide reparaţii cu ridicarea de pe
osii a fost realizat şl depăşit, re- partid ales s-aii angajat să tra­
parîndu.se în plus două loco­
motive. In perioada raportată
s-au economisit 2.467,3 tone
combustibil convenţional şl s-au
obţinut 437.42,6 lei economii su­
plimentare la preţul de cost.
Muncitorii reviziei de vagoane
Coşlarlu au raportat la confe­
rinţă că planul producţiei glo­
bale a fost realizat în propor­
ţie de 107,76 la sută. Rezulta­
te frumoase au obţinut şl mun­
citorii districtului L Coşlarlu şi
revizia de vagoane Teiuş,
Ne mîndrim, a spus tov. Iile
Dumitru, cu munca brigăzilor
de la depoul Teiuş conduse de
Eugen, Mocanu Teodor, Pavel
ruliu, cu tura a doua de la sta­
ţia Teiuş condusă de impiega­
tul G-heorghe Inocan, cu tura 1
şi 2 din staţia Coşlarlu. Fac
cinste complexului nostru — a
spus comunistul Iile Dumitru —
lăcătuşii de revizie Trifu Flo­
rean, Berlndel Aurel, Herlea 'Ma­
rian de la revizia de vagoane
Coşlarlu. In schimb nu ne pu­
tem împăca cu atitudinea meca­
nicului loan Nicolae, care nu
respectă prescripţtunile în tim­
pul serviciului, periclitînd în
acest fel siguranţa circulaţiei.
ISă fim intransigenţi cu acei
care Încalcă normele tehnice de
securitate a muncii şl privesc
re a fontei. Ele au „furat" fur-
naliştilor circa 20 de ore de
mers în plin, timp în care s-ar
fi putut produce peste 150 tone
fontă. La furnalul nr. 2, proasta
întreţinere a dispozitivelor de
încărcare a provocat blocarea
tijelor la cele două conuri. Re­
medierea defecţiunii a costat, pe
lîngă efortul oamenilor, mal
bine de 4 ore de staţionare.
Exemplu de folosire neraţională
a capacităţii furnalelor îl con­
stituie şi timpul pierdut cu în­
locuirea ramelor de zgură şi a
gurilor de vînt, Intervenţii care
se mal fac încă cu mare chel­
tuială de timp.
Aceste cîteva aspecte dovedesc de schimb de primă necesitate.
cît de mare este importanţa care
trebuie acordată reducerii tim­
pului de mers redus şl opririlor
accidentale.
Acum, în pragul unul nou an pete. Cei de la întreţinere au
de muncă, furnallştil trebuie să încă multe de făcut. Arderea ra­
privească cu mal multă serio­ melor de zgură şi a gurilor de
zitate această problemă şi să1 vînt a ocupat un mare volum de
chibzuiască cu simţ de răspun­ timp din cauza încetinelii în in­
dere la luarea unor măsuri te­ tervenţii, Aceasta arată că sînt
meinice, care să conducă la re­
zultate mai bune. Refacerea ca­
pitală a furnalului nr. 4 şi în­
locuirea gîtuluî furnalului nr. 3,
trebuie să constituie începutul. Trebuie schimbat procedeul prin.
Furnallştil cunosc că soarta
producţiei de fontă se hotărăşte
în cea mai mare măsură pe te­
renul de încărcare. De aceea, în
atenţia lor trebuie să stea îm­
bunătăţirea procesului de pre­ Vremea care a mai rămas pînă
gătire şl încărcare a şarjelor, la sflrşitul anului trebuie folo­
respectarea strictă a întregii teh­ sită din plin pentru traducerea
nologii de elaborare a fontei. în fapt a măsurilor preconizate.
Delegaţii la conferinţă au cri­
ticat cu asprime comitetul de
partid, organizaţiile de bază din
complex, care n-au tras la răs­
pundere întotdeauna pe cei vi­
novaţi de aceste abateri. Discu­
ţiile purtate au scos la Iveală şl
alte lipsuri despre care în da­
rea de seamă s-a vorbit mai
puţin.
Cu realizările bune no mîn­
drim cu toţii. Dar nu avem drep­
tul să trecem cu vederea lipsu­
rile din activitatea noastră —
a spus comunistul Nicolae Tu­
nase. Faptul că în ceea ce pri­
veşte regularitatea circulaţiei |
trenurilor mai sînt neajunsuri,
trebuie să dea de gîndit fiecărui
comunist.
Referlndu-se la cauzele cat©
au generat aceste lipsuri, vorbi­
care puteau face încrucişări în
staţiile vecine au fost reţinute
do regulatorul de mişcare în sta­
ţia Teiuş. Alte trenuri intîrzi©
din vina manevranţilor care nu
îe formează la timp, sau din vi­
na lăcătuşilor de revizie care
nu-şi fac datoria. Comuniştii
Filip Llţu, Almăşan Nicolae şi
alţi vorbitori au făcut propu­
neri privitoare Ia Îmbunătăţirea
muncii în această direcţie.
Noul comitet de partid va
trebui să ceară sprijin Direc­
ţiei regionale C.F.R. Cluj pentru
eşalonarea ritmică a vagoane­
lor cu cărbuni destinate depou­
lui Teiuş. Intr-un cuvînt, să se
respecte planificarea sosirii va­
goanelor. O altă problemă care
necesită urgentă rezolvare este
primirea din timp a cifrelor lu­
nare de plan, înaintea ţinerii
consfătuirilor de producţie, pen­
tru oa ele să poată avea un ca­
racter concret şl să-şi atingă
scopul.
Delegaţii la conferinţă au ales
in noul comitet de partid pe cel
mal buni comunişti, oameni cu
o înaltă pregătire politică şl pro­
fesională, hotărîţl să lupte fără
preget pentru Înfăptuirea poli­
ticii partidului.
Conferinţa a adoptat o hotă­
rîre tn care sînt înscrise toate
propunerile făcute de delegaţi.
Membrii noului comitet de
ducă In viaţă hotărlrils -adop­
tate.
Lucrările conferinţei au dove­
dit creşterea maturităţii poli­
tice, intransigenţa comuniştilor
faţă de lipsuri şl hotărîrea lor
de a lupta neobosit pentru îmbu­
nătăţirea activităţii de viitor.
S. TRUŢJS
Mereu în prime
Acum 7 ani, pe poarta întreprin­
derii regionale de industrializare n
cărnii din Deva a păţfit sfioasă o
tînără, A venit cu gîndul să mun­
cească în întreprindere, să înveţe o
meserie.
După angajare, 'Ana Molnur a
fost repartizată să lucreze în secţia
cutii. La început maistrul a pus-o
să execute diferite operaţiuni.
Voia să vadă ce aptitudini are
fata. Urmărind-o îndeaproape, sfătu-
ind-o tovărăşeşte de fiecare data, mai­ de cutii de la fiecare muncitoare cc
strul a văzut că la lipitul cu­
tiilor suprapuse Ana lucrează cu
multă îndcmînare. întrebată dacă îi
Molnar a răspuns afirmativ. Aşa
nul de încărcare trebuie , să-şi
spună cu mal multă tărie eu-
vîntuî în această problemă. Nu­
mai procedînd în acest mod, vor
putea fi evitate cazurile cînd
furnalele merg redus din cauza
deranjamentelor tehnologice.
In primele luni ale anului şl
chiar mai tîrziu, colectivul a
purtat povara lipsei de piese rde
schimb. In prezent situaţia s-a
îmbunătăţit. Conducerea secţiei
însă nu trebuie să se mulţu­
mească cu ce a făcut pînă acum.
Dimpotrivă, trebuie să acţioneze
mai stăruitor astfel ca pînă la
sflrşitul anului furnalele să
aibă asigurate cel puţin piesele
„Lecţia“ neplăcută care au
primit-o' furnallştil din cauza în­
treţinerii necorespunzătoare a
agregatelor nu trebuie să se re­
încă deficienţe în organizarea
echipelor de întreţinere. Anul
acesta, adeseori se proceda cam
aş al ăcăt uş i i interveneau doar
atunci cînd se ivea defecţiunea.
tr-o întreţinere atentă, plină de
grijă a agregatelor în timpul
funcţionării lor.
Acestea sînt cîteva din căile
sigure care-1 vor duce pe furna-
lişti la rezultatele aşteptate.
B. novaceanu
wffîfw&L 9 p c îm m m w tm mmv
Sfgrşitul anulai să riQ găsească esa plasm!
îndeplinit la toţi Indicii
Din portea- întregului
colectiv —eforturi sporite
i |P ; ' LutropxdiiîideKsa <J» todaixM a rea automată a nisipului în.
autobasculante n-au fost reali­
i« lir r ... locală din Alba Iute era con,» zate. Era prevăzut de asemenea
I !i1 1 siderită pînă niu do mult una să fie reduse absenţele nemotl-
ltelYéftífí:ífi::i:ílY 1 dintre calo mal1 buna întreprin­ vato. Dar in loo să fie reduse
deri de acest gen din regiune. ele au crescut.
. .................... .............................. - .......... - L , , . Şi po bună: dreptate. In anii tre­
La sectorul ceramic Slntlm-
Echipa condusă 8e •minerul Virgîl Banleatm do la sectorul cuţi colectivul din !Alba Mila bru există mari deficienţe în or­
„llie Finfllie“ al E.M. Barza, lucrind la o lucrare de înaintare, işl îndeplinea cu regularitate ganizarea întrecerii socialiste şî
planul la toţi indicii. Situaţia folosirea raţională a utilajelor.
Insă in primele 9 luni pile anu­ Vinovat sa face In primul rinei
lui este cu totul alta. I.I.L,
„Horea“ a rămas în urmă. Gum şeful sectorului Korol Klein
s-ia ajuns la o asemenea situa* oare nu depune eforturi in rea­
ţie? lizarea Indicatorilor do plan, lă-
sind ca Încrunte să meargă de
Faptele demonstrează cîL în la sîm Deşi aici se manifestă
primei© nouă lumi alo anulaţi acte de indilsoiplină, şeful sec-
toruhiî nu a luat nici o măsu­
colectivul I.I.L. „Horea“ ddn Al­ ră. Nici organizaţia de bază
ba Iulla a muncit slab. Plănui
producţiei globala a fost Înde­
plinit doar In proporţie da 98,03 P.M.B. nu se străduieşte în su­
la sută, producţia marfă în pro­ ficientă măsură să pună capăt
porţie de 96,20 la sută Iar pro­ deficienţelor care se manifestă
a depăşit planul in luna septembrie cu 16 la sută.
IN FOTOGRAFIE : Membrii echipei, înainte da intrarea în
suină. Foto : V. 0NOXU ductivitatea muncii în propor­ la sectarul ceramic Sîntimbru.
ţie de 96 la sută. De asemenea Iată cum se face că productivi­
la preţul de cost au fost înre­ tatea muncii la acest sector a
a-»'¦»»liMMMg M ¦ ¦m gistrate pierderi în valaa.ro de fost îndeplinită abia tn propor­
120.CQ0 lei faţă de angajament.
cones După cîte se vede planul la ţie de 88 Ia sută.
Slab se desfăşoară munca şl
o Colectivul întreprinderii co­ .!teor voluntar 0® presă. Dato­ principalii indici nu a fost rea­
munala orăşeneşti Petroşani a rită strădaniilor iui s-a reuşit lizat. la secţia poligrafie. Planul pro­
ducţiei globale a fost îndeplinit
obţinui succese importante în ca Sn staţia C.F.E. Simeri-a-că- Este adevărat că la unei© ra­ doar in proporţie do 94 la sută
cel’ tîe-al IlT-lea trimestru al lătorl numărul abonamentelor muri ca: metalurgie şl alimen­ Iar cel al productivităţii mun­
anului, fin această perioadă, la alare si reviste să fie do tară, colectivele au luptat pen­ cii In proporţie de 79 la sută.
tru creşterea prestigiului între­ Nici aici conducerea secţiei n-a
planul producţiei globale «¦ fost 784. (EMIL CREŢU). prinderii şi îndeplinirea sarci­ manifestat destul Interes pentru
nilor de plan. Sînt însă unele
îndeplinit în proporţie de 108,07 ® Salariaţii inspectoratului ramuri ca: poligratle, extracti­ antrenarea tuturor muncitori*
la sută rea!iz!mlu-se lucrări de vă, lemn şi altele, care au ră­ lor la realizarea sarcinilor do
mai bună calitate (L CIOCÎvEI). raional A.D.A.S. din Qrăştîe, în mas mult sub plen. De exem­ pflan. O perioadă destul de în­
cele-trei trimestre din acest an plu secţia tîmplărÎB IH şl-a în- delungată au lucrat un număr
depiltoit planul doar în propor­ mai mare de muncitori deoît era
® Recent, îa întreprinderea 06 au încheiat asigurări de bunuri ţie da 4 la sută, tîmptărle II necesar în timp ce nu erau asigu­
la 880 unităţi ia mediul rural cu 53 La sută Iar tîmplărle I rate comenzi. Conducerea Intre-,
Industrie locală (lin Petroşani a şi 603 în mediul urban. Do ase­ cu 85,8 la sută. prinderii n-a asigurat unele ma­
avut loc şedinţa da analiză a menea au încheiat 550 asigurări şini de care era neapărată nevoie.
activităţii pe primele 5 luni ce mixte de persoane si altele. Tot Conducerea întreprinderii ex­
Iii această perioadă s-a'u plă­ plică această rămlnero în urmă De curlnd in cadrul întreprin­
3-aP scurs din acest an. €u acest prin anumite cauza obiective derii, ca urmare a deficienţelor
prilej s-a constatat c’S angaja­ tit 'desinlgubirl pentru daune di­ cum ar fl lipsa de materiale pre­ semnalate, pianul de măsuri teh­
mentele luate au fost depăşit». ferite în valoare do 807.000 Iei cum şl imposibilitatea desface­ nico-organizatorice a fost îm­
Astfel, planul producţiei glo­ rii unor produs®. Oare numai bunătăţit cu alto obieotive. Deja
bale a i’ost îndeplinit în propor­ cetăţenilor şi 2S5.000 lei la uni­ acestea să fie cauzele neîndepll- au şi fost luate unele măsuri.
ţie de 104,83 la sută, planul pro­ tăţile socialiste. (AVEAM !PE- . nlril sarcinilor de plan de către Amintim întărirea echipelor de
I.I.L. „Horea“ din Alba Iulla? alimentare cu argilă în carieră
ductivităţii muncii în proporţie T R IC ). Desigur că nu. In cadrul între­ pentru asigurarea lucrului pe
prinderii eixstă o serie de defi­ două schimburi la sectorul Sîn-
de 108,3 ’la sută, s-au realizat cienţe care au frînat realizarea tlmbru şi altele. Considerăm to­
planului şl faţă de care mal tuşi că atît conducerea între­
economii la preţul de cost peste ® Amatorii de şah din cadrul ales conducerile sectoarelor au prinderii cit şl întregul colectiv
avut o atitudine pasivă. Iată mal au multe de făcut pentru
plan în valoare de 57.000 lei, D.S.A.P.C. şi I.K.E.a Deva au cîteva exemple: secţiile de tîm-
recuperarea rămînerii în urmă
precum si importante beneficii participat zilele trecute la o in­ plărie aveau de executat diverse şl îndeplinirea planului anual
obiecte din lemn în valoare da
(L CHIB'AŞ). teresantă întrecere. Echipele re­ înainte de vreme. Pentru aceasta
peste 1.200.000 lei, dar au reali­ este necesar să se pUnă . mai
© Comunistul Manase Trîf esta prezentative şi-au disputat în­ zat doar în valoare de 68.000 multă ordilno la toate secţiile şi
tâietatea, Au cîşîigat şahiştii lei. Motivul? Mu a existat su­
conductor In staţia C.F.R. Sî- ficientă preocupare pentru folo­ sectoarele în buna organizare a
pnerla-călătorî. tn cei 10 ani do de Ia DJS.A.P.O. cu scorul 'de sirea resurselor locale In exe­ muncii, in întărirea disciplinei
ciîîd lucrează aici şî-a îndeplinit 41/2 la Ii/,,. Cea mai hună com­ cutarea produselor socotite ca în muncă, folosirea raţională a
flinld mărunte dar foarte cău­ utilajelor, asigurarea desfacerii
In mod conştiincios sarcinile do portare au avut-o PamfJI Bote­ tate. De asemenea era planifi­ produselor, aprovizionarea rit­
cat să se exiVagă 3.570 tone bon- mică cu materiale etc. Este ne­
serviciu. Dar tov. M. Trtf este za,; şl Doina Turturea 'de la tonltă din care nu s-a realizat cesar de asemenea ca şl Comi­
nimic din lipsă de beneficiari. tetul executiv al Sfatului popu­
cunoscut şi pentru munca de. fii- D.S.AP.C. (C. TURTUREA)'.
lar raional Alba să îndrume cu
A t f 1i , mai multă competenţă activita­
*1 îi:
tea Întreprinderii de industrie
locală. Pînă în prezent, e vorba
de acest an, comitetul executiv
raional s-a mulţumit doar să
analizeze activitatea întreprinde­
ea face că Ana Molnar, ajutată de Abia aram s-s trezit conduce­ rii într-o şedinţă de comitet şl
comuniştii din secţie, s-a specializat rea întreprinderii că un aseme­ aceasta la începutul anului.
în executarea acestei operaţiuni. Cu- nea sortiment nu este căutat şl
rînd ea «-a clasificat printre munci­ XX XVXX XXvXXi că întreprinderile republicane întreprinderea do Industrie
toarele cu cele mai bune rezultate. locală „Horea“ are toate con­
Calitatea lucrărilor executate de - ea m m. m m\ a:a din ţară au nevoia da bentonită diţiile să-şi Îndeplinească planul
a crescut din zi în zi. Conştiinciozi­ a tratată. De asemenea, unele o- anual la toţi indicii şl să se si­
tatea cu care muncea a făcut ca re­ hleotive din planul de măsuri tueze din nou In rîndul între­
butul să scadă, iar de la o vreme liililflft '''WKmm tehnîco-organlzat'orîce, obiective
lucrează fără rebuturi. Acest lucru »§ prinderilor fruntaşe p'o regiune.'
l-a confirmat şi un control efectuat determinante în îndeplinirea Pentru aceasta trebuie mal muL
nu de mult de către o comisie de ifc ÉuÉ ll sarcinilor de plan n-au fost în­ tă străduinţă, mal multă preo­
specialişti din cadrul secţiei. Comi­
siei i se prezentau zilnic cîte 50 deplinite. De pildă obiective ca cupare. v. ALBU
montarea unor noi lihnii tehno­
executa operaţiunea de lipire a cu­ logice la sectorul ceramic Sîn-
tinibru, punerea in exploatare a
excavatorului Kesller, aplicarea
unui dispozitiv pentru Încărca­
Constituită 'din iniţiativa biroului cadre medicate cu studii superioare
organizaţiei de partid, comisia a e- mîndria d a (1 t întregului co­ La începutul acestei luni a a- Din anul 1948 şl pînă aCutii
fectuat această verificare . timp de lectiv. j vut loc repartizarea în produo Institutele de medicină şl far­
o lună de zile. In fiecare zi toate cu­ | ţie a absolvenţilor facultăţilor macie au fost absolvite de
tiile cu nr. 6 erau foarte bine lu­ Dar nu numai în producţie s-a c- 19.868 de medici, din care circa
crate. Timp de o lună, nici un re­ videnţiat utemista Ana Molnar. Pe celor cinci institute de medicină
but la nr. 6. Cine să fie munci­ tărim obştesc ea s-a remarcat ca cca şi farmacie din ţară — promo­ 6.000 numai în ultimii trei ani-
toarea căreia i s-a dat acest număr mai bună difuzoare voluntară de pre­ ţia 1962. S-a asigurat ca în
să din secţie iar pe pieptul ci stră­ In prezent în Ramlînia există uiţi
de ordine? La sfîrşitul perioadei de luceşte insigna de brigadier al mun­ prezent toate circumscripţiile
sanitare rurale din ţara noa­ medic la aproximativ 715 locui-«
cii patriotice. Pentru rezultatele ob­
verificare, cînd s-a aflat că numă­ ţinute în producţie ca a fo3t de multe stră să dispună de cadre cu ca­ tori faţă de un medic la 1.900
rul 6 îi aparţinea tinerei Ana Mol­ ori premiată iar la panoul de onoare, lificare superioară. O parte din­ de locuitori în 1938, ţara noas?
nar, nimeni din comisie n-a fost printre fruntaşii secţiei P.C.C. se află tre proaspeţii absolvenţi au fost tră situlndu-se astfel înaintea'
surprins. Cu toţii ştiau că tînăra şi fotografia tinerei Ana Molnar. trimişi In diferite unităţi de in­ unor ţări ca S.U.A., Belgia, Fran-<
muncitoare este un exemplu de con­ teres republican, în sectorul ţa, Suedia, Glalrida, Norvegia şl
ştiinciozitate. Calitatea muncii cric F. NEDELCIU baineo-olîmat’ic, dispensare, sa­ altele.
corespondent natorii etc.
:. rv-AyA » A i r i f t B i U L M A I S T R¦iml J L U
Sirena anunţă terminarea lucrului. gîndurat intr-un colţ al atelierului. aţi învăţat, deşi aveţi posibilităţi. şi am văzut o bucată de fier moa­
In atelier se făcu linişte... — Ce-i cu tine Dinule? Hai de Cînd eu am intrai la patron aveam le. L-am aruncat în foc. După ce
15 ani. Nici nu puteam ţine cio­ s-a încins l-am scos şi am început
Maistrul Nicala, după ca stătu maniacă — îl îndemnă maistrul. canul într-o mină. Cît era ziulica să-l ciocănesc. Priveam la fierul în­
puţin pe gînduri, în faţa dulapului Dinu tăcea, continuînd să stea lo­ de mare încălzeam fiend, apoi pu­ roşit şi la trandafir. Cum să-l facT
cu scule, îşi luă săpunul şi plecă să neam mina ps baros şi-i dădeam. Mă întrebam? E foarte greu... II
se spele. Nu termină bine. In faţa cului. - Eram complet extenuat, sleit do pu­ voi face din mai multe bucăţi —
lui apăru şeful atelierului mecanic, — Ii este necaz — interveni N e­ teri. Au trecut aşa zile amare, ani am liotărit pe loc. Mă dezbrăcat de
sprijinit hi cîrja-i nedespărţită. grei. Numărul palmelor şi înjură­ haină şi începui treaba. Pa la două
lu — că nu poate să meargă pe . turilor primite do la patron nu le după-amiază terminai. "Ţineam in
— -Ce-i de făcut tovarăşa Nicula'? coastă, să-i ţină de urii Mărioarei... mai ţin minte. După ce am termi­ mină trandafirul şi-l priveam cu
ii zise şefid. Azi după masă pornim nat ucenicia m-am angajat la acest duioşie. După mai multe încercări
cuptorul. Avem nevoie de cîrlige. Dinu sări ca ars şi părăsi ate­ atelier. Am dat peste aceleaşi neca­ mă cuprinse o bucurie, bucuria
Va trebui să opreşti cîţiva băieţi lierul fără să scoată o vorbă. Se zuri: muncă istovitoare, salariu da
peste orele de program... Piuă la 6 uită In jur, apoi îşi opri privirea pe mizerie. După mulţi ani de muncă succesului. Comisia n-a avut încotro
trebuie să terminaţi lucrarea. coasta din dreapta atelierului. Nu am înaintat acte pentru a da exa­ şi mi-a apreciat lucrul, dîndu-mi şi
văzu nimic deosebit. Oftă adînc şi men de maistru. M-am dus la Si­ titlul de maistru... Am continuat să
Maistrul Nicula, mic de statură, se întoarse în atelier... biu. învăţ mai departe, să-mi îmbogă­
puţin gîrbovit, cu ochi mici că­
prui, îi răspunse fără să stea rmdt ...Era o zi senină de mai. Dea­ Am început cu examenul practic ţesc cunoştinţele teoretice şi practica.
pe gînduri. lurile din jiirul atelierului erau aco­ — continuă el după o pauză scurtă, Repet, nu mi-a fost deloc uşor. N u­
perite de un verde deschis. După însoţit de un membru al comisiei, mai datorită strădaniilor mele am
— Cu doi băieţi o voi scoate la amiază, în parcul din apropierea am pornit spre atelierul de fierăria. putut să mă menţin.
capăt. Apoi, îşi luă haina şi se atelierului, tinerii, perechi, perechi Cînd ieşirăm 'din birou, în faţa uşii
îndreptă spre atelierul de fierărie. se plimbau şi admirau frumuseţile era o fetiţă cu un trandafir în mi­ Dinu şi Nelu ascultau, iar după
In atelier nu găsi decît doi ucenici naturii, linii stăteau pe bănci şi dis­ nă. Insoţitond luă fetiţa cu noi. A- ce maistrul încheie discuţia, se ri­
Nelu şi Dinu. cutau, alţii se gîndeau departe, în junşi în atelier, cel din comisie dicară în tăcere şi porniră spre
viitor... luă trandafirul din mina fetiţei şi casă. Fiecare se gîndea la acelaşi lu­
— Au plecat toţi? mi-l întinse, spunîndu-mi: cru, fiecare purta în suflet un sen­
— Da, răspunseră ci. ...Dinu modela cu ciocanul o bu­
Maistrul rămase cîteva clipe in cată de fier roşu. N u era prea a- — Faci acest trandafir din fier. timent nou; dorinţa de a urma e-
uşa ateliendui, apoi spuse: tent. Gîndiirile îi zburau hăt de­ Numai din ciocan! şi părăsi ate­
parte... lierul. xcmplul unui om trecut prin multe
— Nu ştiam ce să fac! Să în­ dar care stăpîneşte meseria şi de la
cep executarea „trandafirului“ sau
Nu-i nimic! O să ne descurcăm Terminînd lucrul, maistrul opri să plec acasă? Am privit in jur care se pot învăţa multe lucruri
noi... Pînă vine magazionerul să ne ventilatorul, îşi şterse fruntea de
dea materiale, .haideţi să îmbucăm sudoare şi se aşeză pe bancă. frumoase.
ceva.
— Ascultaţi la mine —• se adresă FL. ISTRATE
Deschise dulapul, scoase mîncarea el celor doi tineri. In curînd voi
;i o împărţi în trei. terminali ucenicia, dar nu ştiţi să
lucraţi încă aşa cum trebuie. Nu
Dinu nu se apropie. Stătea in-
\