Page 74 - 1962-10
P. 74
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2436
t&gy?M3!5?regy <•flraawct«/.’ltj-.j taiKtaBSMt a
ULTIMELE S T IP I Record mondial ia elaborarea otelului* ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * U L T IM E L E Ş T iP l * U LTIM ELE ŞTIRI
JSPS^I _ — ................. 1 - 7 1 = 1 ...................—... — “ “¦
& sn ACŢIUNILE A G R E S I V E A L E S . U . A . DNEPROPETROVSK 24 (A- blă In complaraţle cu cea pre
ÎMPOTRIVA C U B E I ! văzută In proiect.
,js» gerpres). —
Sîdorurgiştii ucraineni au Oţelarii ucraineni au sta
â w fl bilit acest record prin folo
stabilit un nou record mon sirea unei noi metode de to
SĂ ÎN CETEZE dial la elaborarea oţelului în- pire a metalului: întregul
tr-un cuptor Martin de ma proces de elaborare a oţelu
re capacitate. Reducînd du lui se desfăşoară exclusiv cu
rata procesului de elaborare ajutorul oxigenului tehnic
de la 13 ore şi 20 minute, la pur. Acesta se Introduce prin
5 ore şi 50 de minute, ei au clteva guri speciale montate
obţinut de pe fiecare metru în cuptor şl se distribuie uni
pătrat de suprafaţă de vatră form pe Întreaga suprafaţă
cite 19,5 tone metal, realizînd a băii agregatului.
o productivitate aproape du-
Şedinţa Consiliului de Securitate Cuvîntarea lui Fidel Castro Dedaraţia P. C. Cuvîntarea lui S. K. Ţarapkin Ea tratativele
Francez pentru încetarea experienţelor cu arma nucleară
NEW YORK 24 (Agerpres). — TASS HAVANA 24 (Agerpres). — ferent de unlde ar veni. Toţi cu
Cubei suverane şi independente. Dea Primul ministru al Republicii
transm ite: J supra Cubei, a spus Inchaustegui, pla Cuba, Fidel Castro a luat cu- banezii s-au ridicat la luptă, el PARIS 24 (Agerpres). —
nează primejdia războiului, dar po vintul la 23 octombrie la postu sînt ferm hotărîţi să-şi îndepli-
După oum e-a mai anunţat, Ia 23 porul cuban este hotărît să moară în \ dut|n 6soeianruanzisiltei Fdrean2c3ezocatomdbartie.puP5ă1rictii. GENEVA 24 (Agerpres). — aceea că puterile occidentale leagă
octombrie, n avut loc la New York şe luptă pentru libertatea şi independenţa rile de radio şi televiziune che- nească datoria lor patriotică şl l.ă..ţ..i.i o d.ec-laraţie in care cere să.. se La 23 octombrie, a avut loc la Ge această interzicere a experienţelor nu
dinţa Consiliului de Securitate al patriei sale. mtnid poporul cuban să s.e uneas rrpeTvro.rlmurţhinorntcaj/ri’ăo““. pună capăt agresiunii americane împo neva o şedinţă a subcomitetului celor cleare de stabilirea unul sistem inter-
O.N.U., convocată la cererea a trei de că şi să dea o ripostă agreso triva Cubei. Cei şase milioane de cubani trei puteri pentru încetarea experien- naţional de control, căutînd cu încăpâ-
legaţii — U.R.S.S., Cuba şi S.U.A. V. A. Zorin, reprezentantul perma Castro a vorbit pe larg des nu ameninţă pe nimeni, se spune în ţelor cu arma nucleară, prezidată de ţînare să-şl asigure posibilitatea inves
nent al U.R.S.S. la O.N.U., care a luat rilor nord-americani. Condam- pre toate actele de provocări şi declaraţie, ei construiesc o viaţă nouă, reprezentantul S.U.A., Steelle. tigaţiilor şl spionajului.
V. A. Zorin, care a prezidat şedin apoi cuvîntul, a arătat că chiar şi exa nînd politica agresivă a Statelor agresiune care au avut loc pînă liberă, independentă şi socialistă. Delegatul sovietic S. K. Ţarapkin, a
minarea fugitivă a declaraţiei reprezen Unite ale Americii faţă de Cu acum împotriva Cubei din par arătat că experienţele subterane nu pot S. K- Ţarapkin a demascat poziţia
ţa, a prezentat propunerea ca proiecte- tantului american, scoate în evidenlă în ba, Fidel Castro a subliniat: ,J.n tea Statelor Unite ale Americii In continuare, în declaraţie se arată fi discutate separat ele fiind strîns le făţarnică a reprezentanţilor occidentali,
le de rezoluţii şi scrisorile prezentate treaga netenieinicie a poziţiei guver faţa provocărilor monstruoase şi a înfierat pe imperialiştii a- gate de experienţele în cele două me care încearcă să arunce asupra U.R.S.S.
Consiliului de Securitate, adresate de nului S.U.A. faţă de opinia publică aie imperialismului american dii. Cît timp experienţele subterane, a vina că nu s-a înregistrat un progres
Uniunea Sovietică, Quba şi Statele mondială, faţă de Consiliul de Securita mericani ca fiind cei mai în- că pretextele pe care le invocă Kennedy spus el, vor continua, va fi greu să al tratativelor. Puterile occidentale, a
;Wnite, s i fie examinate concomitent. te, întreaga zădărnicie a încercărilor poporul nostru declară încă o spus el, încordează Ia extrem situaţia
Această propunere a fost acceptată. S.U.A. de a apăra măsurile agresive dată că este hotărît să-şi apere vetevaţl duşmani nu numai ai pentru a justifica blocada împotriva se pună capăt tuturor celorlalte tipuri internaţională prin politica lor, prin
După aceea, a luat cuvîntul reprezen. fală de Cuba, adoptate de guvernul drepturile, să răspundă la orice de experienţe. Iată de ce un tratat care acţiunile lor, sporesc pregătirile de răz
tantul S.U.A., Stevenson, care s-a în american. Reprezentantul U.R.S.S. a agresiune şi să o lichideze indi poporului cuban ci şi ai tuturor insulei eroice, constituie o minciună să interzică experienţele în atmosferă, boi, ameninţă cu dezlănţuirea unui
scris primul la cuvînt. Timp de o ju subliniat că acţiunile aventuriere ale popoarelor care luptă pentru pa sfruntată. Este îndeobşte cunoscut că sub apă şi în spaţiul cosmic, menţi-
mătate de oră, reprezentantul S.U.A. S.U.A. faţă de Cuba, la fel ca şi decla ce şi independenţă naţională. singura bază militară existentă în Guba nîndu-se libertatea de acţiune a parii- război racheto-nuclear împotriva Uniu
a repetat în mod plictisitor falsurile raţia preşedintelui Kennedy care le dă aparţine americanilor. cipanţilor la el de a efectua experlen. nii Sovietice şi a celorlalte ţări socia
răsuflate ale propagandei americane în vileag, atestă că cercurile imperia ţe subterane, după cum doresc puterile liste.
cu privire la „caracterul agresiv“ al liste americane nu pregetă nimic în Este de asemenea, îndeobşte cunos occidentale, nu ar avea nici o temei
comunismului, a falsificat în mod gro încercările lor de a sugruma un stai nicie. Puterile occidentale — participante
solan politica externă a U.R.S.S. şi' în suveran, membru al O.N.U. cut că taberele militare, bazele pentru ta blocul militar N.A.T.O. nu numai că
general, n-a spus nici un cuvînt despre Nu trebuie să ne slăbim eforturile duc un „război rece“, dar se pregăfesc
Cuba. Trecînd în sfîrşit Ia problema Din împuternicirea guvernului P o p o ru l cuban a p ro b ă în unanim itate rachete şi aeriene, pe care sînt ampla srtre realizarea unei înţelegeri asupra în vederea unui război cald, Iar recen
supusă discuţiilor, reprezentantul S.U.A. sate avioane cu bombe atomice la bord, ta declaraţie a preşedintelui b.u.A.
nu a fost în stare să aducă nici un U.R.S.S., reprezentantul sovietic a pre-
argument cît de cît întemeiat în apăra zentat spre examinare Consiliului de declaraţia guvernului sovietic au fost create de guvernul american
în jurul ţărilor lagărului socialist:
HAVANA 24 (Agerpres). — In întreprinderile, instituţiile, in Japonia, Turcia, Pakistan, Iran,
institutele de învăţămint din Norvegia, Germania occidentală şi în
TASS transmite: capitala cubană au loc mitinguri alte multe ţări, inclusiv Franţa. Ce
Fosturile de radio cubane au la care se citeşte textul integral fac aceste trupe la zeci de mii de ki.
al. declaraţiei guvernului sovie lometri de teritoriul S.U.A. ?
transmis textul integral al de
claraţiei guvernului sovietic din
rea măsurilor agresive americane îm Securitate un proiect de rezoluţie în 23 octombrie. tic. Poporul cuban hibitor de Poziţia Braziliei unul tratat atotcuprinzător, care să ou privire la 6uba şi dispoziţiunile pe
potriva poporului cuban. care sînt condamnate acţiunile guver pace aprobă în unanimitate a- faţă de politica Interzică experimentarea armei nuclea care Ie-a dat constituie o primejdie
nului S.U.A., menite să încalce Carta In emisiunile radio s-a subli ceastă declaraţie, precum şi mă antienbană a S. U. A. pentru pacea generală, o lunecare pe
Reprezentantul Cubei, Inchaustegui O.N.U. şi să intensifice primejdia răz niat că declaraţia reflectă pozi surile in vederea intensificării re în toate mediile, a spus S. K. Ţa o pantă înclinată spre prăpastia răz
a rostit la şedinţă o cuvîntare înflăcă boiului, şi se cere ca guvernul S.U.A. ţia consecventă a U.R.S.S. în pregătirii de luptă, adoptate de RIO DE JANEIRO 24 (Agerpres) - boiului. Prin aceasta se explică evi
rată, emoţionantă. El a demascat afir să-şi retracteze hotărîrea cu privire la politica externă, că această po guvernul revoluţionar al Cubei. TASS transmite : rapkin. dent politica de obstrucţie şi sabotaj
maţiile Washingtonului cu privire la verificarea navelor aparţirtînd altor ziţie urmăreşte menţinerea şi Din expunerile reprezentanţilor pute- pe care o promovează toate ptilerJe
primejdia care s-ar crea pentru Sta state, care se îndreaptă spre ţărmurile întărirea păcii în lumea întrea Poporul Cubei declară cu Uo- La 23 octombrie, Hermcs Lima, occidentale atît în problema dezarmării
tele Unite din partea micii Gube. Sin Cubei. In proiect se propune de aseme gă şi salvarea omenirii ăe peri tăirlre că este gata să dea o r i preşedintele Consiliului de Miniştri al rilor occidentale în subcomitet, a spus cît şi în problema încetării experien'e-
gura bază străină din Cuba, a spus nea ca guvernul S.U.A. să pună capăt Braziliei, a făcut o declaraţie oficială în continuare delegatul sovietic, se poa lor cu arma nuoleară, blocînd orice
Iirhaustegui, este controlată de Sta oricărui amestec în treburile interne ale colul unui război termonuclear. postă oricărui agresori. în legătură cu poziţia Braziliei faţă te trage concluzia că el recunosc do posibilitate de a se ajunge la un acord
tele Unite. Aceleaşi State Unite care Republicii Cuba şi altor state şi se pro de Cuba. In declaraţie se spune că asemenea necesitatea Interzicerii tutu asupra acestor probleme.
au baze în Talvan, în Coreea de sud, pune ca S.U.A., U.R.S.S. şi Cuba să Scrisoarea lui John Bernal adresată Brazilia n-a sprijinit rezoluţia propusă ror experienţelor cu arma nucleară,
comit intervenţia în Vietnamul de sud, înceapă tratative în scopul normalizării de S.U.A. privitoare la folosirea for tără nici un fel de modificări sau ex
ajută pe colonialişti în Angola şi sprl. situaţiei şi prin aceasta să se înlăture ţei armate „ca mijloc de luptă împo cepţii. Lucrurile se complică însă prin
jină pe imperialişti în Congo. Reprezen primejdia izbucnirii războiului. triva pericolului comunist din Cuba“.
tantul Cubei a subliniat că blocada preşedintelui Consiliului de Securifafe Guvernul brazilian, se spune în de
Cu aceasta, şedinţa din 23 octombrie claraţie, nu sprijină măsurile de con
maritimă militară, stabilită de Statele a Consiliului de Securitate şi-a înche VlENA 24 (Agerpres). — cadă. John Bernal scoate în evidenţă Yâzita l u i Ao A. Gromik®
iat lucrările. John Bernal, preşedintele executiv al netemeinicia referirilor la pretinsa exis
Unite, este un act de război împotriva Prezidiului Consiliului Mondial al f'ă. tenţă în Cuba a unor baze pentru ra
Glasul oamenilor sovietici cii, a adresat la 23 octombrie preşedin chete. Trebuie subliniat, scrie John Ber strângere care încalcă integritatea te aii HeriflBml d e m o c r a t
telui Consiliului de Securitate al O.N.U. nal, că Uniunea Sovietică şi celelalte
MOSCOVA 24 (Agerpres). — Lulnid cuvîntul In Sala coloa o scrisoare în care protestează împo ţări socialiste sînt încercuite de mai ritorială şi independenţa ţării şi pun BERLIN 24 (Agerpres). — TASS Nici Uniunea Sovietică, nici ROG.,
TASS transmite: nelor a Casei sindicatelor din triva. acţiunilor agresive ale Statelor mulţi ani cu o reţea de baze pentru transm ite:
Moscova la o întrunire a parti Unite ale Americii. Iri scrisoare se ara arme rachetă şi nucleare, amplasate în primejdie pacea generală. nici celelalte ţări socialiste nu pot fi
In întreaga Untune Sovietică zanilor păcii, cunoscutul fizician tă că ordinul dat Hotei maritime mili de-a lungul frontierelor lor, dar U.R.S.S. In declaraţie se menţionează în La 24 octombrie, A. A. Gromîko, mi de acord cu încălcarea suveranităţii
au Ioc mitinguri şi adunări de- de renume mondial, Serghei tare a S.U.A. de a reţine şi perchezi şi celelalte ţări socialiste nu recurg ca nistrul afacerilor externe al U.R.S.S. Republicii Democrate Germane. Noi
protest împotriva blocadei ma Vernov, a calificat drept o în ţiona toate navele care se îndreaptă răspuns la aceasta, la operaţiuni mili continuare că guvernul brazilian, „care şi persoanele care îl însoţesc, a vizi am afirmat şi afirmăm că între Est şi
ritime a Republicii Cuba insti călcare grosolană a dreptului spre Guba este absolut ilegal şi că exe tare isterice, aşa cum procedează în luptă pentru îndeplinirea scopului per tat construcţiile de apărare dc la fron Vest este posibilă o înţelegere, însă
tuite de S.U.A. internaţional intenţia S.U.A1. de cutarea tui ar fi echivalentă cu o blo momentul de faţă guvernul S.U.A. manent de a depune eforturi în fa tiera Berlinului democrat. puterile occidentale trebuie să-şi eva.
a institui o blocadă maritimă voarea înţelegerii între popoare, îşi cueze trupele de ocupaţie din Berlinul
La Moscova au avut loc mi împotriva Cubei. El a chemat P e c l a p a l i a [tal :5 ia s exprimă acum convingerea în legă In faţa Universităţii Humboidt de occidental.
tinguri la toate întreprinderile tură cu situaţia grea care s-a creat pe Unter de Linden, a avut Ioc un mi
mari din capitală. Muncitori şi pe oamenii de bunâcredinţă de că Organizaţia Naţiunilor Unite va ting spontan al locuitorilor oraşului L. Bolz, ministrul afacerilor externe
muncitoare de la combinatul lua măsuri pentru ca problema cu care s-a transformat într-o demonstra al R.D.G., care a luat cuvîntul după
„Triohgornaia Manufaktura“ au pe Întreaga planetă să oprească bană să fie rezolvată în folosul men ţie de prietenie şi frăţie cu poporul so aceea, a mulţumit Uniunii Sovietice
scris următoarele cuvinte în re ţinerii păcii*. vietic. A. A. Gromîko a rostit o scurtă pentru lupta neobosită pe care o duce
zoluţia lor : „Ştim că Quba nu tr.îna agresorilor. cuvîntare în care a declarat că Repu pentru rezolvarea problemei germane
este singură. Alături de ea se a- •NEW YORK 24 (Agerpres). — că aceste acţiuni vor îi între La Ministerul Afacerilor Externe al blica Democrată Germană şi politica şi pe această bază a problemei Ber-
fiă patria noastră puternică — Mînia şi indignarea împotriva Gus Hali, conducător al prinse ele s-ar putea solda ou Braziliei au venit 500 de lideri ai sin ei slujesc bine cauza socialismului şi linului occidental. Noi salutăm Uniu
Partidului Comunist din S.U.A., un război nuclear mondial“. dicatelor şi ai studenţilor pentru a democraţiei. nea Sovietică, a spus in continuare L.
Uniunea Sovietică, ţările socia noii provocări faţă de Cuba au a condamnat cu tărie noâle ac protesta împotriva blocadei instituite Bolz, pentru acţiunea ei in apărarea
Gus Hali cere „să fie oprită de S.U.A. împotriva Cubei libere. In Aveţi cunoştinţă, a spus el, că noi
liste, întreaga omenire iubitoa fost exprimate şi de marinarii ţiuni agresive întreprinse de Wa- cursul convorbirii cu delegaţia, Iler- ducem tratative cu puterile occidentale poporului cuban. Populaţia R.D.G işi
această echilibristică în praguil mes Lima a declarat: „Noi nu vom In problemele referitoare la reglemen
re de place“. Textiliştil au spri din Odes-sa, petroliştii din Baku, hîngton împotriva Republicii războiului“ şl „să se asigure so tarea paşnică germană. Noi nc stră- exprimă solidaritatea deplina cu Cuba.
Quba. luţionarea paşnică a problemei fi niciodată de partea acelora care do duim să încheiem definitiv capitolul
jinit în întregime declaraţia gu minerii din Siberia de vest, fe relaţiilor dintre S.U.A. şi Cu celui de-al doilea război mondial şi ¦A
Gus Hail a dat publicităţii o ba“. resc să priveze ţara frăţească Cuba de
vernului sovietic şi au promis roviarii din Taşkent, oţelarii din dreptul la autodeterminare“. BERLIN 24 (Agerpres). — IASS
declaraţie în care se arată că
ca prin munca lor să contribuie Donbas, colhoznicii din regiunea transm ite:
„ţara este alarmată de aceste ac
La Întărirea puterii U.R.S.S. Minsk, constructorii de maşini La 24 octombrie, A. A. Gromîko. mi- '
din Sverdlovsk. ţiuni, întrucît orice om ou ra w
nistrul afacerilor externe al U.R.SS.,
ţiunea sănătoasă înţelege că da Scăderi la bursa din Londra
Proteste energice în lumea întreagă LONDRA 24 (Agerpres). — Ziarele arată că această scădere se doritn ca în Europa să nu existe febra şi persoanele care îl însoţesc, au pără
La 23 octombrie, la bursa din Lon datoreşte în primul rînd agravării si războiului şi ca oamenii să trăiască în sit Berlinul, pierind spre Moscova.
dra a continuat scăderea cursului ac tuaţiei internaţionale în diferite re pace. Depunînd eforturi în această di
in aceeaşi zi A. A. Gromîko şi per
agresiunea imperialistă împotri ţiunilor. Comentatorii din Londra ex giuni ale lumii şi în special în regiu recţie, noi ţinem seama că suveranita soanele care îl însoţesc au sosit Ia
va eroicului popor cuban. plică această scădere în special prin Moscova.
• La 24 octombrie, în faţa clă rate de detaşamente întărite ale neliniştea cercurilor de afaceri din nea Mării Caraibilor. tea R D.G. va fi riguros respectată.
dirii ambasadei americane din poliţiei pedestre şi poliţiei că • O serie de organizaţii de City în legătură cu acţiunile agre
Moscova, mari grupuri de stu masă din Grecia îşi exprimă In sive ale S.U.A. faţă de Cuba. S curte ştiri © S c u r t ştiri © Sc
denţi şi elevi, purtînd pancarte, lare. mod public îngrijorarea în le
şi-au exprimat protestul faţă de gătură cu măsurile agresive ale După cum sc relatează, valoarea ge MOSCOVA. — La 24 octombrie portul de activitate al Comitetului Monnerville Gaston, preşedintele Se
blocada instituită împotriva Cu Demonstraţii şi mitinguri de S.U.A. faţă de Cuba. Partidul nerală a acţiunilor a scăzut în dimi N. S. Hruşciov l-a primit la Kremlin Central pentru perioada de doi ani
bei. protest au avut Ioc şi în alte E.D.A. a dat publicităţii o de neaţa zilei de 23 octombrie, cu mai pe William Edxvard N ox, preşedintele şi jumătate care an trecut de la con natului şi Maurice Simonnel, secretar
oraşe ale S.U.A. claraţie în care condamnă mă multe milioane de lire sterline.
Demonstranţii s-au adunat în general al Partidului catolic M.R.P.
grupuri şi spre seară, peste 300 ® Potrivit relatărilor agenţiei
de oameni, manifestînd în mijlo Prensa Latina, în dimineaţa zi surile agresive ale S.U.A. şi sub -A- societăfii „Weslinghouse Electric Inter gresul precedent. (Mişcarea republicană populară). Ei au
cul străzii, îşi exprimau indig lei de 23 octombrie, Centrala
narea prin strigăte şi fluieră unică a oamenilor muncii din liniază că ele constituie un peri BERLINUL OCCIDENTAL 24 (A- national", la cererea acestuia. Knud Jespersen, preşedintele P. C. chemat pe alegătorii francezi să vo
turi. Vîntul rece care sfîşia pan Chile a chemat toate organiza
cartele de hîrtie scrise în grabă, ţiile sindicale să fie vigilente şi col pentru Grecia, deoarece în gerpres). — Convorbirea dintre N. S. Hruşciov din Danemarca, a rostit la congres teze la referendumul de la 2S oc
nu putea să răcească elanul de a anunţat că se află în şedinţă
monstranţilor care timp de două permanentă pentru „adoptarea această ţară există numeroase La bursa din Berlinul occidental s-a şi Nox a decurs într-o atmosferă prie o amplă cuvîntare despre politica in tombrie împotriva proiectului de re
ore au încercat să treacă peste măsurilor necesare, ce pot in
cordoanele de miliţieni ce îi se clude o grevă pe scară naţiona baze ale N.A.T.O. şi în conse înregistrat o nouă scădere considera tenească. ternă şi externă a ţării. formă a constituţiei al lui de Gaulle
parau de zidurile ambasadei. Pe lă, dacă acest lucru va fi cerut
pancarte era scris : „Sîntem ală de evenimente“. Comitetul na cinţă în caz de război ea se ex- i bilă a cursului acţiunilor. Acţiunile în COPENHAGA. — La 21 octombrie Preşedinte al Uniunii Tineretului calificîndu-l drept un atentai la de
turi de tine, insulă a libertăţii!“, ţional pentru apărarea revolu şi-a încheiat lucrările la Copenhaga Comunist din Danemarca a fost ales
„Ruşine agresorilor !“, „Jos’mîi. ţiei ciibane a chemat întregul pune la contralovituri. treprinderilor industriei chimice şi e- M. Hansen, iar secretar ]an Ander- mocraţie.
nile !“. popor „să fie pregătit pentru cel de-al 25-lea congres al Uniunii sen.
a-şi îndeplini datoria sa de so Exprimîndu-şi îngrijorarea fa lectrotehnice au scăzut cu 15-20 de LONDRA. — Armatorii englezi ca
® In după-amiaza zilei de 23 lidaritate cu cauza revoluţiei
cuba,ne“. ţă de măsurile luate de S.U.A., puncte, iar ale companiei de auto re au obiectat pe faţă împotriva mă
Comitetul elen pentru apărarea mobile „Daimlcr-Benz“ cu 69 de Tineretului Comunist din Danemarca. PARIS. — La 24 octombrie a so surilor S.U.A. de instaurare a unei
păcii a publicat de asemenea o puncte. Congresul a ascultat şi a dezbătui ra- sit la Paris într-o vizită oficială pre blocade împotriva Cubei au fost „in
declaraţie în care subliniază că ygHH şedintele Finlandei, Urho Kekkonen. La vitaţi“ la 23 octombrie la Ministerul
măsurile agresive ale S.U.A. sînt aeroportul Orly, el a fost întîmpinat
transporturilor. După cum relatează >\\
în totală contradicţie cu Carta de generalul de Gaulle, preşedintele agenţia Press Asociation, armatorilor
O.N.U. şi dreptul internaţional. Franţei, şi de alte persoane oficiale. li s-au cerut „să colaboreze cît mai
octombrie, în faţa clădirii O.N.U. Apeluri pentru reglementarea ATENA. — Ziarul democrat „Av- mult cu autorităţile americane în ce
unde s-a întrunit Consiliul de
Federaţia studenţilor din paşnică a crizei cubane au lan Un marc număr de muncitori din Uruguay — membri ai ghi" a împlinit zece ani de la apari priveşte situaţia din regiunea Carai
Securitate, s-au desfăşurat una Chile a reafirmat la rindul ei sat şi alte organizaţii obşteşti Federaţiei muncitorilor din industria linii (F.O.L.) — au orga ţia lui. Cu acest prilej, în seara zi bilor\
după alta, demonstraţii ale lo solidaritatea cu Cuba şi a anun nizat la Montevideo o demonstraţie de protest împotriva poli lei de 22 octombrie a avut loc la
cuitorilor New Yorbului. Apro ţat organizarea de mitinguri şi din Grecia. Atena o adunare festivă a reprezen LONDRA. — La 23 octombrie s-a
ximativ 800 de femei, reprezen- demonstraţii în toate facultăţile o La 23 octombrie în cîteva ticii economice a guvernului. tanţilor opiniei publice. La adunare deschis la Londra conferinţa care tre
tînd organizaţia „Greva femei în semn de protest împotriva ÎN FOTO : In timpul demonstraţiei. a fost citită telegrama adresată zia buie să elaboreze noua constituţie şi
lor în apărarea păcii“, s-au în acţiunilor agresive ale S.U.A. mari oraşe din Anglia, ca şi la rului şi colaboratorilor lui trimisă din să stabilească data acordării indepen
trunit în piaţa din faţa clădi Londra, au avut loc demonstra închisoarea de pe insula Egina de ero denţei coloniei engleze Guyana Bri
rii sediului O.N.U. „Preşedinte • Acţiunile provocatoare ale ţii împotriva provocărilor ame ul naţional al Greciei, M. Glezos, fos tanică.
Kennedy, fii prudent !“, „Bloca tul director al ziarului „Avghi".
da este un drum spre război 1“, Statelor Unite împotriva Repu ricane faţă de Cuba. LONDRA. — După cum reiese din
avertizau lozincile purtate de blicii Cuba au suscitat o pro Studenţii de la Universitatea NAIROBI. — „Toţi oamenii, indi 'dalele publicate la 24 octombrie ds
femeile americane. fundă indignare în rîndul opi ferent de rasă, care vor să adera la buletinul „Lloyds Register for Mcr-
niei publice italiene. „Jos mîi- din Manchester, împreună cu re partidul Uniunea Naţională Africană chant Shipbuilding", industria navală
Tineri şi tinere au sosit în nile de pe Cuba 1“, „Cuba da, prezentanţi ai personalului uni din Kenya pot să o facă, a declarat engleză continuă să se afle în criză.
faţa O.N.U. direct de la şcoli şi yankeii nu !“, „Libertatea Cubei versităţii, au organizat un marş Jomo Kcnyatta la un miting care a In cel de-al treilea trimestru al anu
colegii. „Nici un fel de debar este şi a noastră I" — acesta de protest spre consulatul S.U.A. avut loc la 23 octombrie la Nairobi. lui în curs, tonajul navelor construite
care 1“, „Să fie anulată bloca este strigătul de protest şi de Demonstranţii purtau panouri la şantierele navale engleze din Irlan
da !“, au scandat tinerii ame solidaritate cu poporul cuban „De azi înainte, a spus el, europenii da de nord este mai mic decît în ori
ricani. „Să fie preîntîmpinat ce izvorăşte din mijlocul tutu cu inscripţii: „Jos mîinile de şi asiaticii care vor să colaboreze cu care alt trimestru de după război.
războiul m o n d i a l „ T r a t a t i v e pe C uba!“. noi, care sînt de acord cu faptid că
ror păturilor populaţiei italiene. africanii sînt cei care trebuie să con In primele nouă luni ale anului
nu provocări 1“, „Tineretul vrea Studenţii Universităţii din ducă ţara, au porţile deschise“. 1962 şantierele navale au primii co
pace cu Cuba glăkuiau pan Prin zeci de manifestaţii, gre menzi petitru construcţii de nave cu un
Leeds au defilat prin centrul ¦ PARIS. — In seara zilei de 23 tonaj total de numai 317.000 tone laţă
cartele. Piaţa şi străzile de acces ve, adunări şi moţiuni de pro oraşului, purtînd panouri cu l octombrie in faţa telespectatorilor şi de 502.000 tone în primele nouă luni
lozinci: „Jos mîinile de pe
spre sediul O.N.U. au fost ba test votate In fabrici şi institu C uba!“, „Nu, blocadei şi răz I radioascultătorilor au luat cuvîntul ale anului 1961.
ţii, masele muncitoare italiene boiului 1“.
de la oraşe şi sate condamnă In Liverpool a avut loc o de
monstraţie de protest, care a du
rat două ore.
Rcdacţi» fi «dmlnistr.; ziarului iştr. 6 Marti« »% 9. Telefon : 188, 189 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P-l.T.R. m. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — l iparul: întreprinderea Poligralicâ „t Mai L)e\a.
