Page 75 - 1962-10

\
s\

S o lid a r i cu lu p ta dr eapt ăPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, 'UNIŢI-VA
a poporului cuban'

Afiăfun de Ciaba este î^frea^a ©aneBiiire C&afea, v a aiavifisgge!

îiubâ^oare de !psee De multă vreme urmăresc e-
venimentele care au loc în Re­

s| Anul XIV. Nr. 2437 Vineri 26 octombrie 1862 4 pagini 20 bani N-au trecut doi ani de cînd pace. Succesele dobîndiie de publica Cuba, acţiunile pline de
Cuba mă bucură. Acum cînd cu­ curaj ale eroicului popor eli­
O rezervă importantă pentru sporirea S.U.A. au suferit un eşec cate­ ceririle ei revoluţionare sînt berat de sub jugul colonialismului:
pioducţiei de cărbune; goric în atacul banditesc îndrep­ ameninţate, gîndul şi inima
tat împotriva paşnicului popor Zilele trecute, întors de la a-
mea sînt alături de eroicul po­ rat împreună cu membrii bri­
cuban. Lecţia primită atunci por cuban. găzii a ll-a de mecanizatori, am
se vede că !a fost Iritată. 'Prin
blocada militară maritimă în­ 2mi afirm, pe deplin unitatea aflat de la radio cu adîncă in ­
dreptată împotriva Cubei şi de vederi cu Declaraţia guver­ dignare despre discursul pre­
calomniile făcute Ia adresa şedintelui Kennedy, despre acţiu-.
nului sovietic. Aprob întrufo- rdle mirşave ale guvernului S.U.A.
U.B.S.S., Kennedy se joacă din tul Declaraţia guvernului Kepu-

Sleallzarea Integrală nou cu focul, ameninţînd grav blicii Populare Kornîne privind Orice om cu judecată sănă­
¦a p lă n u iţii te h n ic pacea, punînd în pericol viaţa acţiunile agresive ale Statelor toasă îşi poate da seama că mă­
Unite ale Americii împotriva surile luate de guvernul S.U.A.
a milioane de oameni. nu fac altceva decît să stîr-
Ca om al muncii dintr-o ţară Cubei. nească protestul şi mînia po­
Sînt convins că glasul raţiunii poarelor.
liberă şi independentă, resping
cu indignare mârşavele măsuri şi al conştiinţei va învinge. Li­

Producţia de' cărbune cocsificării ex­ leriilor a fost realizat în proporţie de criminale luate de guvernul bertatea şi suveranitatea po­ Declaraţia guvernului sovie­
tras din abatajele minei Lupeni spo­ 117,3 la sută. S.U.A. împotriva Cubei. Aseme­ porului cuban nu pot îi înge-
reşte an de an. Minerii nu muncesc nunchîate. Alături de Cuba e în­ tic, Declaraţia guvernului R. P.
însă ;mai g re u ; dimpotrivă, ei depun Toate aceste realizări dovedesc că la nea practici sînt dezaprobate şi treaga omenire progresistă, iu­
eforturi fizice mai reduse. Creşte în mina Lupeni se acordă atenţie înde­ condamnate de toate popoarele bitoare de pace. Romîne, declaraţiile partidelor
schimb productivitatea muncii lor, pen­ plinirii integrale a pianului tehnic. So
tru că în abataje şi pe galerii !sînt in­ desprinde acest lucru şi din felul în iubitoare de pace. Ing. CORNEL ©EHELKANU comuniste şi muncitoreşti din
troduse utilaje tot mai multe şi mai care este organizată activitatea pen­ Am preţuit şi apreciat întot­ diferite ţări, demonstrează uni­
perfecţionate. tru realizarea ritmică a tuturor obiec­ O.S.M. II din 6. S. Hunedoara
tivelor din plan. Comitetul de partid deauna dorinţa şi lupta poporu­ tatea de acţiune, dorinţa unani­
Ne putem da seama de acest lucru a luat măsuri pentru ca şi planul teh­ mă a popoarelor de a prelntîm-
lui cuban pentru libertate şi pina o nouă catastrofă care a-

Acţiuni nesăbuite, sortite eşecului meninţă omenirea.

In lupta sa dreaptă, poporul.

Cubei nu este singur. Alături

analizînd felul în care colectivul E.M. nic, la fel ca planul de producţie, să de el sînt popoarele ţărilor so­

Lupení a dus la îndeplinire planul teh­ fie în atenţia întregului colectiv şi să Urmărim eu atenţie claraţia guvernului R. P. Române cialiste, toţi oamenii cinstiţi de

nic în anul în curs. Spre satisfacţia se urmărească realizarea lui integra­ transmise la radio şi în presă au găsit o aprobare deplină în pe planeta noastfă. Cauza ei

harnicului colectiv de aici, bilanţul la lă. Stadiul realizării planului tehnic cu privire la situaţia internaţio­ inimile noastre. Sîntem convinşi dreaptă va învinge. De aceea,

a cest1indicator al planului de stat e Ia principalii indicatori se urmăreşte nală. Declaraţia preşedintelui că orice încercare de a sugruma atît eu cit şi familia mea, pro­

mulţumitor: cu excepţia tăierii cărbu­ zilnic, atît de conducerile sectoarelor, S.U.A., Kennedy, a stârnit mânia independenţa Cubei va fi sortită testăm cu toată tăria împotri­

nelui prin havare, toate celelalte obiec­ cît şi de serviciul tehnic. Acum se în­ întregii lumi. Orice om lucid eşecului. va acţiunilor iresponsabile ale

tive au fost realizate. cearcă să se extindă procedeul şi asu­ înfierează astăzi acţiunile nesă­ CONSTANTIN BERCEA guvernului S.U.A.
buite pornite de cercurile im­ GH. COCOŞ
Cele mai frumoase realizări au fost pra consumurilor specifice. Fiecare NICOLAE MUNTEÂNU

obţinute în ce priveşte susţinerea me­ maistru va fi obligat să consemneze perialiste americane. mineri şefi de brigadă la E. M. agronom dc sector la S.M.T. din
talică. In trimestrul III planul la sus­ zilnic în raportul său cantitatea de ma­ Cuba şi-a cucerit independen­ Petrila Dobra

ţinerea metalică în galerii a fost de­ teriale consumate şi locul întrebuinţă­ ţa cu preţul unor jertfe mari.

păşit cu 47,2 la sută, iar la susţinerea rii materialelor. Dreptatea a fost de partea ace­ Condam n cu hofărîre acfiunile
metalică în abataje frontale cu 30 la De asemenea, decadal, inginerul şef lui care a luptat pentru drepta­

sută. Aceasta denotă că la Lupeni s-a al exploatării este informat despre mă­ te. Politica externă promovată de primejdioase ale guvernului S„U.Â.
reuşit să se facă din armarea modernă sura în care e realizat planul tehnic. guvernul revoluţionar cuban se

un sistem cerut de toţi minerii, înseam­ In acest fel pot fi luate la timp măsuri bazează, încă din primele clipe Declaraţia preşedintelui Ken­ Entuziasmul, căldura şi hotă-
nă că munca organizaţiilor de partid pentru impulsionarea activităţii acolo nedy eu privire la instituirea rlrea cu care poporul cuban işi
în sprijinul reducerii consumului spe­ unde se constată rămîneri în urmă. Strungarul Nicolae Ciurdărescu lucrează Ia secţia a IlI-a ale existenţei sale, pe princi­ blocadei militare maritime de croieşte drumul său în istorie,
cific de lemn de mină a fost rodnică. metalurgică a fabricii chimice din Orăştie. El îşi depăşeşte lu­ piile coexistenţei paşnice. Cer­ către .guvernul S.U.A. împotriva i-au atras interesul şi simpatia
Rezultă acest lucru şi din faptul că In activitatea exploatării, în ceea ce Cubei revoluţionare, a umplut opiniei publice mondiale. De
armături metalice cer nu numai mi­ priveşte îndeplinirea planului tehnic, nar sarcinile de plan cu 8 Ia sută, executînd numai lucrări de curilor imperialiste, care diri­ de indignare sufletele tuturor aceea, astăzi, cînd guvernul
nerii cu experienţă, cum ar fi de pildă s-au manifestat însă şi o seamă de bună calitate. jează politica guvernului S.U.A., oamenilor dornici de pace şi S.U.A. îşi declară făţiş tendinţa
Sabin Ghipancă, ci şi alţii mai tineri, neajunsuri. Aminteam la început că nu le sînt pe plac cuceririle po­ progres, care an urmărit cu sim­ de a dispune de soarta Cubei, de
de curînd, şefi de brigăzi, cum este s-a havat mai puţin decît a prevăzut porului cuban. Prin forţa arme­ patie evoluţia poporului cuban capacitatea ei de apărare, mili­
Constantin Urzică. planul. Se motivează că a lipsit cablul spre libertate şi bunăstare. oane şi milioane de glasuri ome­
special. E adevărat. Dar tot atît de ade­ lor ele v o t să subjuge din nou neşti se ridică cu fermitate îm­
Efectul extinderii armării metalice vărat e şi faptul că mai există Ia unii acest popor eroic. Se pare că e- Urmărind realizarea vechiului potriva acestor măsuri arbitra­
este desigur favorabil. Semnificativ în tovarăşi tendinţe de conservatorism. vis al poporului său, tînăra re­
această direcţie este faptul că mai Unele cadre cu pregătire tehnică medie LA ÎNSÂMINŢa RI şeoul intervenţiei armate de a- publică Cuba a sfărîmat cătuşe­ re şi abuzive.
mult de jumătate din producţia de căr­ şi chiar inginereşti, dau uşor înapoi în nul trecut nu i-a potolit pe dom­ le grele ale dominaţiei capitalis­ Apreciez aşa cum se cuvine
bune a minei este' extrasă din abataje faţa unor greutăţi, acceptînd prea de­ te, a devenit o ţară liberă, stă-
armate metalic şi că s-a economisit în vreme ideea că „nu corespunde condi­ nii imperialişti. Cubanezii ştiu pînă pe destinele sale. A devenit Declaraţia guvernului sovietic şî
acest an o însemnată cantitate de lemn ţiilor“. ţara muncii libere şi paşnice în o sprijin cu toată tăria. înfie­
de mină. Numai în trimestrul III, con­ mult sprijin din partea 8:1,1. oricînd să-şi apere cu străşni­ care s-au deschis larg porţile rez şi condamn cu hotărîre po­
sumul specific de lemn de mină a fost Un exemplu e concludent în acest cie cuceririle revoluţionare. spre lumină şi progres. ziţia guvernului S.U.A. faţă de
redus cu 5 la sută, ajungîndu-se la sens. Se folosesc puţin benzile Ia sec­ Alături de întregul popor ro- Cuba, poziţie care constituie
cifra de 35 m.c. pe mia de tone de căr­ toarele productive. Unii şefi de sectoa­ Eroicul popor al Cubei libere o sfidare a dreptului po­
bune, cifră apropiată de sarcina stabi­ re motivează că se uzează repede şi In comparaţie cu anii trecuţi, în acest să pună Ia dispoziţia S.M.T. un lo­ mîn şi de forţele progresiste din munceşte cu aceeaşi însufleţire poarelor la viaţă, la suvera.
lită de Directivele Congresului al III- încarcă preţul de cost F. adevărat, an în raionul Brad s-a acordat o atenţie cal unde să poată fi amenajat un ate­ lumea întreagă protestăm ener­ pe ogoarele, în fabricile şi şco­ nitate şi independenţă şi mă
lea al partidului. benzile se uzează repede. Dar de ce ? mai mare executării lucrărilor agricole lier pentru repararea tractoarelor şl ma­ gic împotriva măsurilor pira­ lile sale, pentru o economie nouă declar cu toată căldura alături
Pentru că nu sînt exploatate cu grijă, de toamnă. Consiliile de conducere ale şinilor agricole. Aşa se face că Ia orice tereşti ale S.U.A. în marea Ca­ de eroicul şi harnicul popor al
Realizări de scamă s-au obţinut şi în pentru că întreţinerea lor Iasă de do­ gospodăriilor colective, cît şi sfaturile defecţiune apărută şi care ar fi putut raibilor. 'Asupra Cubei planea­ şî pentru a lepăda total haina Republicii Cuba.
ceea ce priveşte creşterea vitezelor de rit. Si atunci, e normal să încarce pre­ populare comunale s-au străduit să or­ fi înlăturată pe Ioc, tractorul era scos ză acum primejdia unui nou a-
avansare. In trimestrul III viteza me­ ţul de cost. ganizeze mai bine munca, să mobili­ din brazdă şi trimis la S.M.T., întîr- analfabetismului şi a ignoranţei Vroî. DUMITRU SUSAN
die a fost mai mare decît cea plani­ zeze la lucru un număr cît mai mare ziindu-se efectuarea lucrărilor. tac perfid. Dar Cuba nu e sin­
ficată cu 12,5 Ia sută în galerii, cu 8 Şi-apoi mai e o problemă: aceea de colectivişti, astfel îneît lucrările a- gură. Alături de ea se găseşte moştenite de la odioasa stăpî- directorul Şcolii medii „Decebal“
la sută în abataje cu front lung şi cu a calificării. Noile utilaje sînt preten­ gricole de toamnă să fie terminate în Vinovată de întîrzierea îusămiirjănlor întregul lagăr socialist, cave a
10,6 la şută în abatajele cameră. Aces­ ţioase. Numai oameni pricepuţi, cu ca­ epoca optimă. In felul acesta s-a reuşit in raionul Brad se face şi conducerea uire capitalistă. Deva
te succese sîht urmarea folosirii, mai lificare superioară, le pot stăpîni. Dar ca în raionul Brad să se termine recol­ S.M.T. din Dobra. Semănătorile au fost devenit mai puternic ca ori­
raţionale a utilajelor (maşini de încăr­ Ia Lupeni nu se acordă suficientă aten­ tatul porumbului de pe toate, cele 4359 trimise pe teren fără tuburi de rezervă
cat,., craţere,.. perforatoare etc.), precum ţie ridicării calificării. E drept că sînt ha. şi să se are 5700 ha. teren necesar şi cu unele defecţiuni, din care cauză au când, şi oamenii iubitori de pa­
şi a unei organizări superioare a mun­ muncitori cu înaltă calificare, dar ală­ pentru cultura griului, orzului' şi seca­ efectuat lucrări de slabă calitate (de
cii. Realizările obţinute sînt şi urma­ turi de ei sînt alţii cu o calificare mai exemplu la G.A-C. din Rîşculiţa). De ce din întreaga lume. Măsurile
rea faptului că brigăzile de mineri au slabă.
fost mai bine aprovizionate cu mate­ luate de guvernul sovietic şi De­
riale şi vagonefe goale, că efectivul de Pentru viitor, în faţa colectivului
la întreţinere şi-a făcut datoria în ma­ E.M. Lupeni: stau sarcini importante. rei de toamnă. De asemenea, întreaga asemenea, conducerea S.M.T. nu a
joritatea cazurilor. Trebuie extras mai mult cărbune cocsi­
ficabil, Ia un preţ scăzut şi de calitate cantitate de sămînţă a fost condiţio­ ţinut seama că în raionul Brad terenul e
Nici sarcinile departamentale n-au şi mai bună. Vor fi duse 3a îndeplinire
fost scăpate din vedere. Indicele de aceste sarcini mai uşor dacă se va nată şi tratată cu substanţe antimălu- mai tare şi pentru a se crea un bun
mecanizare a transportului în abataje acorda mai multă atenţie îndeplinirii
a fost,depăşit cu 2 la sută, iar cel de integrale a planului tehnic. Şi acest rice. Efectuarea la timp şi în bune pat germinativ el trebuie mărunţit cu
încărcare cu cărucioarele la săparea ga- lucru trebuie să se facă.
condiţii a acestor lucrări ne făcea să polidiscul. Cele două polidiscuri repar­
Ing. N. ANDRONACHE
credem că şi la însămînţări rezultatele tizate (mult prea puţine faţă de cerin­

vor fi la fel de bune. Pînă în prezent ţe), nu au putut pregăti terenul Ia timp

însă din cele 5720 ha. s-au însămînţat fapt ce a dus de asemenea la întîr­

5335 ha. cu griu, orz şi secară, terminîn- zierea însămînţărilor

du-se însăniînţările doar în gospodăriile Timpul înaintat impune luarea celor

colective din Sălişte, Ribiţa şi Baia de mai grabnice măsuri pentru terminarea

Criş. In raionul Brad au fost create însămînţărilor. Cele 13 semănători vor

condiţii ca însăniînţările să fie termi­ trebui să lucreze cu întreaga lor ca­

nale Ia timp. Teren pregătit şi sămîn- pacitate pentru ca în cel mult trei zile

La E, M. Deva se extinde armarea metalică ţă au existat. Iată cauzele care au dus însăniînţările să fie terminate. In acest La trupul Ţel-
Ia întîrzierea semănatului în unele uni­ scop, conducerea S.M.T. să suprave­ na, aparţinător
In urma rezultatelor bune ob­ urmînd ca el să se extindă la tăţi. In scopul obţinerii unor recolte gheze şi să îndrume mai competent gospodăriei a-
ţinute la experimentarea armă­ sporite, colectiviştii au contractat cu gricole de stat
rii metalice la orizontul -60, mi­ toate galeriile principale de S.M.T., atît efectuarea arăturilor cit munca tractoriştilor, să înlăture pe loc
nerii din Deva au trecut la ex­ transport. De asemenea, se stu­ şi a însămînţărilor. Cum staţiunea do orice defecţiune apărută. din Alba luîia,
tinderea acestui procedeu şi la maşini şi tractoare din Dobra are o culesul struguri­
celelalte orizonturi. Astfel, lai diază posibilitatea aplicării ar­ La rîndul său, Consiliul agricol raio­
orizontul -90 acest procedeu de secţie în raionul Brad, se presupunea că nal Brad să se afle mai mult în teren, lor este în toi.
mării metalice — în funcţie de
condiţiile specifice ale minei — în acest an nu vor mai fi întîmpinate să ajute mai operativ gospodăriile co­

la lucrările de pregătire a aba­ nici un fel de greutăţi. Presupunerile lective la înlăturarea tuturor neajunsu­
însă nu s-au adeverit. Secţia S.M.T. din rilor ce se manifestă.
raionul Brad a funcţionat numai cu
numele deoarece Sfatul popular din De asemenea, împreună cu organele

muncă este aplicat cu succes, tajelor. comuna Baia de Cris nu s-a interesat locale de partid să găsească şi să pună

la dispoziţia S.M.T. local pentru un

atelier de reparaţii, ţinînd seama că in
toamna aceasta mai sînt de efectuat
încă multe lucrări la executarea caro-

ra tractoarele sau maşinile s-ar putea

defecta.

I. COSTEA

Noi succese In întrecerea socialistă
io a n w iw v.i ojaxnv.a
maonenwetu«

Sector fruntaş CONSTRUCTORII HUNEDORENI

Minerii din Petrila muncesc cu multă La Combinatul siderurgic Hunedoa­ Constructorii dc pe şantierul aglo- lanjor — s-a terminat construc­
însufleţire pentru a-şi îndeplini cu suc­ ra au fost terminale fi date anul meralorului au montat şi turnai pînă ţia metalică a halei şi a fost
ces angajamentele anuale luate în în­ acesta în funcţie mai multe agregate acum 405 vagoane de armături me­ montat podul rulant cu o capacitate,
trecerea socialistă. Aşa se face că, de siderurgice moderne, de mare capa­ talice şi betoane. Sînt executate în da 125 tone. Acum se lucrează cu
la inceputul anului şi pînă în prezent, citate, printre care un cuptor Martin proporţie de peste 70 la sută staţia eforturi sporite la asamblarea melan-
ei au dat peste plan mai mult de 12.600 de 400 de tone, furnalul dc 1000 m.c. de sortare a minereului şi staţia de jorului propriu-zis.
tone cărbune. ele. Acest mare centru siderurgic n-a primire a cocsului mărunt. Se fac
dezbrăcat însă haina schelelor. El ultimele lucrări dc construcţie la ca­ Aplicarea unor procedee avansate
La această realizare cea mai de sea­ continuă să fie mai departe un vast nalele subterane pentru instalarea ben­ de lucru şi folosirea utilajelor de mare
mă contribuţie au adus-o minerii sec­ fanlier.
torului III. Productivitatea muncii a zilor transportoare. Zilele trecute s-a productivitate au permis ca lucrările
crescut in luna octombrie la acest sec­ O parte dintre constructorii side­ început montajul părţii metalice la
tor la 3,3 tone cărbune pe post rurgici lucrează la estacadele bunche- corpul principal al aglomeratorului şi de construcţie a halei să fie termi­
rclor de încărcare pentru un alt agre­ la siloztd de dozare.
Printre brigăzile cu cele mai frumoa­ gat siderurgic important. Alţii şi-au nale în mai puţin de 5 luni faţă de
se rezultate se numără cele conduse de concentrat eforturile la ridicarea de La un alt obiectiv — noul me-
minerii Nicolae Randoc, losif Bartoc, noi obiective care sînt necesare fur­ aproape 2 ani cît a durat construc­
Constantin în că şi alţii. nalelor şi oţelăriilor în vederea spo­ ţia halei la primul mclanjor.
ririi producţiei de metal. Recent a fost
Hotărîrea tuturor minerilor din Pe­ terminată şi dată în funcţie noua Se dezvoltă mişcarea de inovaţii
trila este ca pînă la finele anului să ¦turbosuflaniă pentru asigurarea aeru­
In cadrul şantierului de construcţii din Otigir, echipa de dulgheri condusă de loan Holtzinger depăşeşte lu­ adauge la succesele obţinute, altele, lui necesar la furnalul de 1000 m.c. Inovatorii de la preparaţia cărbune­ fişele de generalizare S.E., înregistrîn-
nar sarcinile de plan cu 25 la sută. mai de seamă, să dea peste plan cît lui din Petrila obţin noi succese. Ei du-se 13 propuneri, din care 10 au fost
mai mult cărbune de cea mai bună ca­ Brigăzile de constructori conduse de au propus de la începutul anului şi aplicate, iar 2 se află în experimentare.
In fotografie: Şeful de echipă studiază împreună cu tovarăşii Iui de muncă planul unul nou bloc cu 32 litate, să facă din exploatarea lor o loan Covaci, Slelian Traian, Andrei pînă în prezent 101 inovaţii, din care Printre inovatorii care au propus cele
de apartamente a cărui construcţie va începe zilele acestea. 44 au fost aplicate în procesul de pro­ mai valoroase inovaţii se numără to­
unitate fruntaşă pe bazinul carbonifer Beer, Francisc' Laslo şi altele, care ducţie iar 22 se află în experimentare. varăşii Galinski Rudolf, Breazu Gor­
al Văii Jiului. ilei, Rad Ghcorghe, Hog losif, Io.niţă
au lucrat la furnalul de 1000 m.c., O deosebită importanţă s-a acordat loan, Szedlacsek Eugen, ©aproş Aii-
IOAN BERCEA inovaţiilor cuprinse în planul tematic, gustin, Iancu Aurel şi alţii.
muncesc acum cu multă hotărîre pen­ înregistrîndu-se 8 propuneri, din care
corespondent 7 au fost aplicate, iar una se afla în MARIA MAIER
tru lichidarea rămînerii în urmă la experimentare. De asemenea s-a acor­ corespondentă
dat atenţie inovaţiilor introduse prin
lucrările altor obiective industriale.