Page 76 - 1962-10

PAG. 8 drumul soum ulm vim Nr. 2437

s. ?u^yszKfxrnA.mMin

Organizarea şi asistenta tehui' tím m o e m M L b e

m producfiei — în centrul diseufiilor 27 OCTOMBRIE 1962

In conferinţa de partid, comuni­ tivitate. Eficienţa lor în sporirea pro­ „La noi — a subliniat în cuvîntul Programul I? 5,07 Din cînte- nicu; 13,10 Uverturi; 14,00 Mu­
cele ţărănimii noastre colecti­ zică uşoară cerută de ascultă­
ştii de la Exploatarea minieră Te- ductivităţii muncii şi reducerea preţu­ său tov. COSMA CULC.EA — unii viste; 5,40 Muzică populară ro­ tori; 14,30 Din muzica popoare­
mânească din diferite regiuni ale lor; 15,45 Actualitatea literară în
liuc au analizat printre altele, felul lui de cost este însă scăzută. Mai maiştri se eschivează de la îndepli­ ţării; 6,07 Melodii de excursie; ziarele şi revistele noastre; 16,00
6.20 Emisiunea pentru sate; 6,30 Muzică uşoară de compozitori
cum au fost duse la îndeplinire sar­ există la unii dintre noi părerea, gre­ nirea sarcinilor ce le revin. Despre ce Cîntă ¦taraful uzinelor „Griviţa romîni; 16,15 Vorbeşte Moscova;
roşie“ şi formaţia artistică a 16,45 Orchestre de muzică popu­
cinile de plan pe anul curent. In a- şită, că tot vechile forme de muncă asistenţă tehnică, coordonare şi în­ Căminului cultural din Sîmbă- lară romînească; 17,10 Arii şi
teni, raionul Lipova; 6,45 Salut duete din opere; 18,20 Prograrr>
cest răstimp minerii au avut şi au sînt mai bune. Reţinerile nejustificate drumare poate fi vorba dacă unii din­ voios de pionier; 7,30 Sfatul me­ muzical pentru fruntaşi in pro­
dicului: Apendicita acută; 7,45 ducţie din industrie şi agricul­
ca sarcina, sporirea continuă a volu­ tre aceştia nu intră în abataj luni dc- Cîntece sportive; 8,08 Mici for­ tură; 19,00 Scrisori din ţară;
19,30 Muzică de dans; 20,15 Cîn­
mului de minereu extras şi creşterea Conferinţa de dare a rîndul? Atîta timp cît ci nu vor co­ maţii de muzică uşoară; 8,30 tă Maria Lătăreţu; 21,15 Canţo­
conţinutului de metal în minereu. borî în mijlocul minerilor, acolo unde Muzică de balet; 9,00 Roza vîn- nete şi serenade; 22,20 Muzică
turilor; 9,25 Cîntece pentru cei de dans.
Darea de seamă, a analizat multi­ de seamă şi alegeri se hotărăşte soarta producţiei, treaba mici; 9,40 Muzică de estradă;
lateral înfăptuirile comuniştilor şi a Comitetului de partid nu va merge bine. Noul organ ales Buletine 'de ştiri şi radiojur­
cauzele care au dus la ncîndeplinirea trebuie să determine pe fiecare mai­ 12.20 Album sportiv; 12,30 Cin-
tă orchestra de estradă a Radio- nale: 5,00; 6,00; 7,00; 11,00;
cantitativă a planului pe anul în al E. M. Teii ne stru să facă o cotitură în munca sa, televiziunii dirijată ele Sile Di- 13,00; 17,00; 20,00; 22,00; 23,50
curs. In cuvîntul său tov. CONSTAN­ să devină îndrumătorul dirCct şi ne­

TIN COLOJI a arătat că principala în promovarea tehnicii noi vor tre­ mijlocit al procesului de producţie". Echipa de lăcătuşi condusă de Nicolae IBolţ de la atelierul Oficiul fa r ia e a tie regional Dm
cauză a neîndeplinirii planului o bui înlăturate. Utilajele de care dis­
constituie lipsa unui control sistema­ punem să fie introduse în abataje cu Luînd cuvîntul pe marginea dării de întreţinere-reparaţii vagoneţi al E.M. Barza, îşi depăşeşte A N SJ MŢ As
tic asupra îndeplinirii sarcinilor, pre­ mai mult curaj, să fie exploatate la de seamă prezentate, comunistul COR­ zilnic planul cu 25 la sută.
cum şi deficienţele manifestate în or­ capacitatea lor maximă. NEL’ POPA a arătat că este inadmi­ !n oraşul Deva se vor deschide în anul acesta
ganizarea producţiei. Comitetul de sibil ca şefii dc sectoare să nu cu­ In foto: Membrii echipei in timpul lucrului. cursurile unei ŞCOLI TEHNICE SANITARE la
partid, a arătat el, ocupîndu-se de Folosirea neraţională a utilajelor, noască zilnic realizarea sarcinilor dc specialitatea ASISTENT DE FARMACIE.
diverse probleme mărunte a pierdut aplicarea unor metode cu randament plan, dacă nu pe întreaga exploa­ Foto: V. ONOIU
din vedere problemele majore ale ac­ scăzut, risipa de materiale şi depă­ tare, cel puţin în sectoarele lor. Din Se pot înscrie absolvenţi ai şcoîifor medii de
tivităţii politice şi economice, a scă­ şirea consumurilor specifice au dus la păcate însă unii şefi de sectoare ştiu Jurnal de actualităţi cultură generală cu examen de maturitate.
pat din atenţie perspectiva muncii. creşterea cheltuielilor de producţie care de-abia la sfîrşitul lunii cum au mun­
6-au răsfrînt negativ în preţul de cost. cit. In cadrul manifestărilor cultural- Durata de şcolarizare este de 3 ani. Şcoala tehnică sanita­
Comunistul DRANCIUC DUMITRU, Considerăm că în această direcţie re­ educative consacrata tradiţionalei ră nu are internat, in perioada de şcolarizare elevii vor primi
referindu-se la problema organizării zervele de care dispunem sînt mari. Va trebui ca pe viitor ei să aibă luni a prieteniei romîno-sovietice, o bursă lunară astfel: în anul I — 300 lei, în anul II — 400
producţiei a spus că munca s-a des­ E necesar însă să existe o preocupare zilnic o strictă evidenţă a muncii, să la chtbul muncitoresc al sindicate­ lei, în anul III — 500 lei.
făşurat mai mult sporadic, lipsită de mal intensă din partea conducerii teh­ urmărească îndeaproape îndeplinirea lor din oraşul Deva a fost orga­
îndrumarea necesară. nice şi a comitetuljui dc partid în tuturor indicilor de plan. nizat un jurnal de actualităţi, în Absolvenţii şcolilor medii care doresc să frecventeze cursu­
acest sens". care au fost prezentate ştiinţa şi rile Şcolii tehnice sanitare, vor anunţa telefonic pînă la 5 no­
IOAN ENĂŞCAU şi ing. IOAN -A- tehnica sovietică. Cu acest prilej, iembrie 1962 Oficiul farmaceutic regional din Deva, telefon
HUMĂ, luînd cuvîntul, au spus prin­ Discuţii vii, deosebit dc utile şi Discuţiile purtate au dovedit hotă- 1.60.
tre altele: „cerem noului comitet de interesante s-au purtat cu privire la rîrea tuturor comuniştilor de a înlă­
partid ce va fi ales să pună în cen­ rolul maiştrilor şi a şefilor dc sec­ tura lipsurile existente şi a îmbună­ Şcoala îşi va putea începe cursurile numai în cazul cînd
trul atenţiei sale educarea comunistă tăţi activitatea lor în viitor. vor fi cel puţin 25 de cereri de înscriere.

a oamenilor. Comitetul de partid va toare în producţie. ,H, i , S. TRUŢĂ a vorbit tov. ing. Nicolae Halda
de la Trustul minier Deva.
trebui să dea dovada de mai multă i'îsp:
In continuare a fost vizionat fil­
combativitate şi intransigenţă faţă de i mul sovietic „Primul drum spre
stele",
lipsurile manifestate. De faptul că ne
yiRG III GREAVU
găsim în situaţia de a nu putea ra­ Slj ! ! ţ e p i ! § p i f f i i Ţ f i i ţ n g f j n f t W ^ corespondent
porta conferinţei îndeplinirea planului

ne facem vinovaţi în primul rînd noi.

Cauzele nu trebuie căutate în afară.

Avem oameni harnici şi pricepuţi, cu Execuţind lucrări Bogat program de expuneri
o bogată experienţă în muncă, hotă-

rîţi să-şi ducă la îndeplinire sarci­ agrotehnice de calitate La clubul muncitoresc al sindi­ puneri organizate la club, amin­
nile. Din păcate însă ei nu au fost catelor din Simeria, printre nume­ tim pe cele cu titlul „In lumea
roasele manifestări organizate cu ştiinţei şi tehnicii sovietice", „Rea­
ajutaţi cum trebuia. Există toate con­ prilejul Lunii prieteniei romîno- lizări şi perspective de dezvoltare
sovietice un loc important îl ocu­ a economiei naţionale a U.R.S.S.
diţiile ca planul de producţie să fie Gospodăriei noastre colective Ca lucrări de întreţinere s-au pă expunerile. Acestea informează în anii şsptenalului“, „Realizările
îndeplinit. Şi lucrul acesta trebuie 1-a revenit sarcina să cultive în mai executat încă o praşilă me­ participanţii despre minunatele rea­ Uniunii Sovietice în construcţia
lizări obţinute de poporul sovietic comunismului", „Colaborarea fră­
să-l înţeleagă fiecare comunist. Pen­ acest an cu porumb pentru boa­ canică şi două praşile manuale, care construieşte comunismul, de­ ţească sovieto-romînă şi roadele GOSPODARII AGRICOLE COLECTIVE !
spre eforturile depuse de oamenii ei" etc. care au stîrnit un deose­ MEMBRI COLECTIVIŞTI!
tru aceasta este însă nevoie ca mun­ be o suprafaţă de 135 ha. La în­ deci în total două praşile me­ muncii din ţara noastră pe dru­ bit interes în rîndul auditoriului. DEŢINĂTORI DE OI!
mul desăvirşirii construcţiei socia­
ca politică să se ridice la nivelul demnul organizaţiei de partid canice şi trei praşile manuale. liste. Din bogatid program de ex­ EMIL CREŢU In întreaga ţară se desfăşoară acţiunea de
corespondent
sarcinilor actuale. Ajutorul dat 'de noi am analizat posibilităţile Pentru a ajuta dezvoltarea mai C O N TR A C TA R E A LÎNII

comitetul de partid să fie mai opera­ ce le avem pentru sporirea pro­ bună a plantelor, cînd s-a făcut

tiv, mai calificat. Frecventele cazuri ducţiei la hectar şi am ajuns la cea de-a doua praşilă mecanică

de încălcare a disciplinei socialiste a convingerea că avem mari re­ am mai aplicat cite 150 kg. a-,

muncii, înţîrzierilc şi lipsurile nemo­ zerve în acest scop. Astfel, ne­ zotat de amoniu la ha.

tivate de la serviciu, refuzul îndepli­ am angajat să depăşim pro­ Răritul a fost determinat cu

nirii unor sarcini, sînt şi rezultatul ducţia medie planificată de prilejul ultimei praşile de că­
slabei munci politice".
2.000 kg. porumb boabe la ha. tre oameni bine pregătiţi. Aceas­

Comuniştii CONSTANTIN PÎRVU- cu cel puţin 300 kg. ta cu scopul de a evita distru­ G.A.C. Sînfandreî Postii! & corespondenţi DIN PRODUCŢIA ANULUI 1963
TA, NICOLAE DĂNAILA şi alţii, de­ Ne-am angajat, de asemenea, gerea unor plante care trebuiau
legaţi la conferinţă, au criticat as- _ ca pe un lot de 10 ha. să cul­ să rămână în cultură pentru a C o n tra cta t! cu unităţile sau cu delegaţii D.C.A.
pru conducerea tchnico-administrativă tivăm porumb de la care, in asigura densitatea stabilită. In ne comunică întreaga pro d u cţie de lînă de pe oile ce le deţineţi.
a exploatării care a lipsit pe mineri teren neirigat, să realizăm o felul acesta, am realizat o den­
de îndrumarea şi asistenţa tehnică atît producţie de 5.000 kg. porumb sitate de 42—45.000 plante re- Prin sistem ul de co n tra ctă ri beneficiaţi d e :
de necesară muncii lor. „Sectoarele boabe la ha.
noastre, au arătat ci, au fost dotate coltabile la hectar. Se dezvoltă sectorul sînt irigate. Atît pregătirea terenului — prefuri avantajoase
şi a răsadurilor, folosirea culturilor du­ — împrumut de 40 la sută din valoarea
Pentru aceasta, încă din toam­ Este adevărat că în iarnă, te­ zootehnic ble cît şi efectuarea la timp şi în bu­
cu utilaje moderne de înaltă produc­ na trecută am dat o mai mare renul a fost mereu acoperit de ne condiţiuni a lucrărilor dc între­ contractului încheiat
In cele trei trimestre care aii tre­ ţinere au stat în atenţia membrilor — scutire de cote
atenţie executării unor lucrări zăpadă. Dar, în perioada ce s-a cut din acest an, veniturile gospodă­ brigăzii noastre legumicole. Drept re­ — prioritate la terenurile de păşunat
riei colective provenite din sectorul zultat, roadele sînt bogate iar veni­
de calitate, de care depinde ob­ scurs de la însămînţarea porum­ zootehnic se ridică la suma de peste turile mari. Prin valorificarea în con­ Surplusurile de lînă din producţia anului 1962 le puteţi
516.000 lei. Din fonduri proprii şi din tinuare a producţiei de cartofi de pe valorifica în condiţii avantajo ase, vlnzînffu-le unităţilor D.C.A.
ţinerea unei producţii bogate. bului şi pînă la înspicare au credite acordate de stat, am cumpă­ la preţurile de achiziţie.
rat anul acesta încă 15 scroafe, 42 vi­ 3 ba., a verzei de pe 14 ha. şi a ră-
Pe suprafaţa destinată produce­ căzut puţine precipitaţii. Execu­ tele şi 5 vaci, In prezent, efectivul 1
de animale al G.A.C. numără 440 bovine dăcinoaselor de pe 3 ha., gospodăria
rii a clte 5.000 kg. porumb boa­ tarea la timp şi de calitate a din care 147 vaci de lapte, 316 porcine i{ jp o n c r o ă 'ik i
din care 45 scroafe şi 681 ovine. In va obţine venitul planificat de 500.000
® In vederea îmbunătăţirii deservirii be la ha., ca de altfel şi pe ce­ lucrărilor de mobilizare a te­ măsura în care se dezvoltă sectorul „DRUM NOU Si
zootehnic vor creşte desigur şi venitu­ lei. Merită să fie evidenţiate pentru
populaţiei, conducerile Uniunii raionale lelalte suprafeţe, am executat renului, a permis însă menţine­ rile colectiviştilor. HUNEDOARA
hărnicia şi priceperea lor colectivistele
a cooperaţiei de consum şi a coopera­ ogoare de toamnă la adîncimea rea apei în sol şi o umiditate ION ANGHEL i x c it i (W/ui\A.uLa.:
vicepreşedinte al G.A.C. Maria Morar, Aurelia Muntean şi E-
tivei „Ţara Haţegului“,- au luat măsuri de 30 cm. Concomitent am în­ corespunzătoare care au con­ lena Poenar. C E A S U R I*
Insăm m fari de toamnă
de deschidere a unui nou magazin ali­ corporat în sol cite 40 tone gu­ tribuit la dezvoltarea viguroasă ELISEI BORDEIANU mmm
noi de grajd la ha. De asemenea, a tuturor plantelor. Pe ogoarele gospodăriei agricole co­ brigadier legumicol
mentar în oraşul fiaţeg. lective din Sîntandrei se desfăşoară UN JOC SIMPLU ŞI CU MARI ŞANSE DE C1ŞTJG
din plin însămînţărîle de toamnă. Pînă MARIA VINEREANU
Noul magazin, situat în centrul ora­ imediat ce au apărut primele Munca stăruitoare depusă de acum au fost însămînţate 40 ha. cu ajutor contabil PRONOSPORT
secară (cu 15 ha. mai mult decît pre­
şului, a fost deschis într-un local spa­ semne de desprimăvărare, tere­ colectiviştii noştri şi de mecani­ vederile planului), 75 ha. cu orz şi Furaje în cantif§§i
peste 300 ha. cu grîu.
ţios fiind dotat cu mobilier modern şi nul a fost grăpat, iar înainte de zatorii S.M.T. din Dobra, care în d e s tu lă to a re
Urmează ca în aceste zile să fie ter­
aprovizionat cu bogate sortimente de semănat s-au făcut două discui- au deservit gospodăria, pentru minată şi însămînţarea griului. Sămîn- Ca urmare a dezvoltării sectorului
produse din carne, derivate din lapte, ri. Ultima discuire am făcut-o executarea unor lucrări agroteh­ ţa folosită este provenită din soiurile zootehnic, noi am acordat o atenţie
de înaltă productivitate Ponca, Be- deosebită şi asigurării bazei furajere.
paste făinoase, conserve etc. (NîGlJ cu 3 zile înainte de semănat. nice de calitate, a fost răsplă­ zostaia şi Harrach. Problema însilozării furajelor ne-a
preocupat din timp. Am însilozat se­
SBUCHEA). Invăţînd din experienţa anilor tită din plin. Acum, la recol­ In efectuarea la timp a lucrărilor cară furajeră, porumb furajer şi co­
agricole din campania de toamnă me­ ceni de pe o suprafaţă de 42 ha.,
o Treptat, magazinele comerciale îşi trecuţi am acordat o deosebită tare, am constatat cu satisfac­ rită să fie evidenţiaţi Mihai Visiron toate în amestec cu resturi de la gră­
(brigada I-a) şi Petru Mihuţ (brigada dină, capitule de floarea soarelui şi
schimbă înfăţişarea. Sînt utilate cu mo. atenţie calităţii semănatului. ţie că de pe lotul demonstrativ a îl-a). mohor. Cantitatea însilozată este de
bilier modern şi aprovizionate din abun­ Această lucrare s-a executat în s-a realizat o producţie medie 1.500 tone furaje. Continuăm însiloza-
denţă cu sortimente variate de pro­ primele zile din luna mai, cînd de peste 7.200 kg. porumb la IULIUS DUGACI rea frunzelor de varză de pe 12 ha.
duse, iar cetăţenii sînt serviţi civili­ temperatura în sol, era, la adîn­ ha., iar de pe restul suprafe­ brigadier de cîmp în amestec cu pleavă şi sfecla fura­
jeră de pe suprafaţa dc 30 ha. Pen­
zat şi respectuos. Vizitlnd cîteva din cimea de semănat de peste 9 gra­ ţei cu peste 500 kg. porumb boa­ Cuvtfiüis! b rig ă z ii tru hrana de iarnă a animalelor, gos­
unităţile O.G.L Alimentara din Vulcan de. Au fost folosite semănători be la ha. mai mult decît s-a podăria mai dispune dc 70 tone lu­
legum icole cerna, coceni de pe suprafaţa de 100
întilneşti des asemenea aspecte. Strâ- mecanice, însămîţîndu-se la dis­ planificat. O asemenea produc­
Grădina noastră se întinde pe o su­ ha. şi însemnate cantităţi de concen­
duitidu-se să servească în mod exem­ tanţa de 80 cm. între rînduri şi ţie nu s-a mai realizat de multă prafaţă de 43 ha. din care 17 hectare trate.

plar populaţia, unităţile nr. 46, (res­ 25 cm. pe rînd. Pentru a executa vreme pe meleagurile noastre. ARONIN OCOŞ
brigadier zootehnic
ponsabil luliana Dănilă), nr. 44 (res­ un semănat de calitate, pe se­ Astfel, practica a dovedit în-
ponsabil Petru Calea) şi unitatea nr. mănători au fost puşi oameni căodată că de calitatea lucră­
60 din Goroieşti, (gestionar Tereza bine instruiţi, iar în timpul lu­ rilor agrotehnice aplicate depin­
de creşterea producţiei la hectar,
Secărea), au obţinut rezultate bune, crului s-a făcut zilnic de cit'
îndeplinind şi depăşind planul de des­ 2- 3 ori controlul calităţii. Indiferent dacă este vorba de
facere. Astfel, pe luna septembrie uni­ porumb sau de altă cultură.
tatea nr. 44 a depăşit planul de des­ La circa o săptămînă de la
facere cu 121.645 lei, iar unitatea nr. semănat, încă înainte de ră'-; Hot'ărîrea noastră este ca în
50 din Coroîeşli, cu 11.000 lei. (AUREL anul ce urmează să folosim pe
HOZU). rirea plantelor, întreaga supra­ scară şi mai largă experienţa
faţă a fost grăpată, lucrarea acumulată în decursul anilor, să
® Muncind cu însufleţire, organizîn- efectuîndu-se cu grapa reglabilă, executăm numai lucrări agro­
du-şi cu pricepere locul de muncă şi perpendicular pe direcţia de se­ tehnice de bună calitate, pen­
dînd numai lucrări de bună calitate,
mănat. De îndată ce s-au cunos­ tru a obţine recolte tot mai

cut rîndurile de porumb, a fost

zugravii Pavel Banciu, Ion Zudor şi aplicată prima praşilă mecani- bogate.
Pompiliu Pîţan de la l.G.O. Alba lulia, că, iar prăşitul manual a înce­ MARIA HAIDÂ
îşi depăşesc cu regularitate sarcinile
lunare de plan. (I. ŞTEFĂNESGU). put cînd plantele nu aveau încă tehnician agronom la G.A.C.
trei frunze.
Gurasada

N T R -U N I P A R O I E T S F R R IE S IS IIE R JUCINB PE BULETINE COMBINATE VA MĂRIŢI ŞANSELE
DE CSŞTIG.

F) rumul forestier care se in- luna octombrie, de pildă, vom rapid şi economicos al buşteni­ să crească prestigiul colectivu­ dragostea pentru meserie, bu­ ¦ v^ -V V V -.
înregistra cea mai mare depă­ lor. lui de muncă de aici. curia vieţii pe care o trăiesc.
^ tinde de la ieşirea din co­ şire. In 8 zile noi am şi li­ In tabăra lor domneşte ordi­ e\
muna Roşcavi, aidoma unei vrat 281,083 m.c. buşteni de fag L îngă funicular, amenajarea Toţi muncitorii erau veseli. nea şi curăţenia. Au la dispo­
panglici argintii, străbate în­ pentru gater, 267 m. steri lem­ noii rămpi de încărcare era Printr-o mai bună organiza­ ziţie dormitoare, un magazin imtreprinderea pentru « operarea,
treaga vale a viului Dobra. Ară- ne de foc, 14 m. steri lemn co­ pe sfîrşite. A fost nevoie de re a muncii, lucrul a devenit alimentar şi bibliotecă. Seara,
tînău-şi măiestria, natura a jit pentru celuloză etc., pre­ muncă intensă. Albia rîuliu a mai uşor, mai spornic. în jurul celor trei aparate de :RECONOIŢIONAREAştVALORIFICAREAAMBALAJELOR
creat şi pe această vale splen­ cum şi 10 m.c. bile manele în fost curăţată de stinci, s-a radio se stringe multă lume să
dide peisaje ce rămîn înti­ afara planului. Faţă de sar­ construit un pod, s-a lărgit lo­ — Prin folosirea raţională a asculte buletinele de ştiri, pie­ — DEVA —
părite mult timp în amintirea cina de plan lunară avem deja cul unde urmau să fie depozi­ sele de teatru, muzică.
vizitatorului. Liniştea aăîncă a înregistrate depăşiri. taţi buştenii. funicularului va creşte mult ANUNŢĂ <
pădurii este străbătută doar de productivitatea muncii, ss va De curînd, a început con­
răbufnirile copacilor care cad — Cum a-ţi obţinut aceste Luneclnd pe cablul funicula- uşura efortul muncitorilor, ne strucţia unor noi cabane. Chiar ,următoarele posturi vacante la birourile central c
sub lama fierăstraielor, a buş­ rului primul transport de buş­ spunea tov. Petru Ciuculescu. la noua rampă de încărcare se
tenilor care coboară ca nişte succese ? teni ajunge la rampă. Cu mul­ Dacă pînă acum expediam sub construiesc două cabane, iar al­ din Deva şi la depozitul Hunedoara: \
tă îndemlnare muncitorul Le- 50 m.c. buşteni pe zi, în te două se vor construi sus, pe
bolizi pe coama muntelui. Du­ — In primul rină, organiza­ ordean Alexandru dezleagă viitor nu vom trimite mai pu­ coama muntelui pentru munci­ —~ un post de revizor principal gestiune ?
buştenii care sînt apoi luaţi in ţin de 60 m.c., zilnic. Contri­ torii de la ăoborît şi fasonat.
pă 35 Tem. drumul ajunge sus, rea mai bună a muncii la noua primire de corhănitorii Gavri- buim astfel mai mult la lupta — un post de merceolog aprovizionare!
în lanţul munţilor Poiana Rus- rampă de încărcare amenajată lă Petrovoi, Ionaş Dunca şi pe care o dau toţi muncitorii — Noi — spunea comunistul pentru depozitul din Hunedoara)
că unde este amenajat parche­ recent. Să mergem la faţa lo­ Ioan Leordean. Cu ajutorul ţa- din I. F. Dobra pentru îndepli­ Ţ if •— simţim în fiecare zi
tul forestier „Valea Ţiganului“ . pinelor, buştenii sînt traşi spre nirea planului anual. — un post de contabil
cului. locul de încărcare cu mai puţin condiţii de muncă şi viaţă tot
înainte de a ajunge la punc­ L-am urmat pe tov. Vasile efort. Prin siguranţa cu care Prima maşină încărcată cu mai bune. Ştim că izvorul lor IOcuparea acestor posturi se m face prin concurs.1
tele de lucru ale parchetului, mînuiesc această unealtă a buşteni a pornit. In privirile
te intîmpină tabăra muncito­ Şofronici. La trei kilometri de muncitorilor forestieri, ei fac muncitorilor care o urmăreau constă şi în munca noastră, de Candidaţii pentru toate posturile trebuie să
rilor forestieri. Aici l-am gă­ putea fi citit sentimentul aceea facem totul pentru ca ea (Ctibă la bază studii medii de specialitate.
sit pe şeful de brigadă Vasile tabără ne-am oprit. ca din cîteva mişcări buştea­
Şofronici. El ne-a vorbit detai­ nul să ajungă la rampa de în­ bucuriei că munca lor contri­ să devină tot mai spornică. Aşa Cererile de înscriere la concurs se depun la sediul unităţii j
lat despre munca forestierilor. — Vedeţi buştenii răsfiraţi cărcare. Comunistul Siminic buie la ridicarea noilor con­
Lăscuţ, sortator, are grijă ca cum ne învaţă partidul, vom . din Deva str. Traían Vuia nr. 20, pînă la data de 1 noiembrie \
—- Parchetul nostru a fost pe porţiunea aceea ? "Au sosit strucţii ce ce înalţă In patria
prin alunecare pe pantă. Aşa buştenii expediaţi să întruneas­ noastră. lupta cu mai multă perseve­ 1962. '
de curînd declarat fmntaş pe am lucrat mult timp. Pierdeam
I. F. Dobra — ne spunea el. că calitatea cerută. Grija şi a- A m stat de vorbă cu mulţi renţă pentru mecanizarea lu­ l Informaţii suplimentare se pot cere la serviciul personalu-t
îndrumaţi de comunişti, depu­ sumedenie de timp cu scosul muncitori. Toţi ne-au vor­
nem multă strădanie pentru lor din albia rlului. La propu­ tenţia lui faţă de calitate face crărilor de scos-apropiat in /’ lui, telefon 334.
depăşirea planului lunar. In nerea comunistului Gheorghe bit despre munca şi viaţa lor.
Ţ if am montat un funicular In vorbele lor distingeai uşor parchetul nostru.

Wyssen. Aceasta permite ex­ S. GERBU
ploatarea mai raţională a ma­
sei lemnoase, un transport mai