Page 77 - 1962-10
P. 77
Nr. 2437 vnvM ffií PAG. S
EBE3BgS^ ,gS ia! l ^ fi
y i * a i l u a t m1 1 a n g a j a m e n t ? I n d e p l i n e Popa s în noua gara
%cm r ă s p u n d e r e n u * JL c ă l e a c u v m t u l a Braşovului
Călătorului care de la fereastra din alte puncte ale staţiei, 'Aceasta
trenului priveşte noua panoramă a se realizează prin intermediul te-
Braşovului îi este dat să descopere, leinfarmatoarelor, care funcţionează
AAAAAAAAAA/ încă dc departe, o mare cupolă: printr-o simplă apăsare a unui bu
< Apreciind bogăţiile unei ţări, te glndeşti, desigur, la re- este partea cea mai înaltă a noii ton. Noua staţie aduce în acelaşi
\sursele solului şi subsolului, dar mai ales în secolul nostru,''. staţii C.F.R. de călători. timp şi importante soluţii tehnice
<secol al tehnicii în plin progres, te gîndeşti la producţia de o- Ocitpind o suprafaţă dc 230.000 noi în ceea ce priveşte aerisirea
<ţel. Oţel înseamnă putere. Făr ă oţel, mi e posibil să extragi m.p., noua staţie de cale ferată, continuă a încăperilor; sistemul de
<din adîncuri ţiţeiul, să prelucrezi lemnul pădurilor, să smulgi ¦ aflată in apropierea uzinelor de încălzire, iluminatul interior al pe
*pămîntului recolte mai mari. F ără oţel, fără metal, economia tractoare, a fost dată în folo roanelor şi al tunelului dc trecere
<unei ţări e ca un corp omenesc fără şira spinării. De aceea, sinţă în cinstea zilei de .23 Au peste linii, filtrarea luminii natu
<pentru toţi oamenii muncii cl in ţara noastră, programul de gust. In primăvara anului 1960 rale etc.
<industrializare socialistă, în cure sporirea producţiei de metal arhitecţi’ însemnau traseele, trac Au fost create dc asemenea cele
<ocupă un loc de frunte, este o cauză scumpă. \ toarele grele desţeleneau terenul, mai bune condiţii dc muncă pen-
< Ca o adevărată inimă., Hunedoara, alături de Reşiţa, cea- \ excavatoarele f ă - ________________ _ _ _ _ _ _ _ _ _ . .t ceferişti. Ală
<laltă „cetate de foc“, pulsează metal întregii economii naţio- ; ccau loc primelor turi dc clădirea
temelii. Lucrînd fHfif_fP iOMFRlF^JHUIL. destinată călători
<nale. Hunedoara, puternica cetate a oţelului, a fost, în anii de lor, au fost con
fără întrerupere 7 /m ia centrate, într-o no-
\ăupă naţionalizare, leagănul atîtor şi atitor iniţiative. Vicia- cu maşini moder
<viile obţinute în lupta pentru mai mult metal şi de bună caii- > ne, constructorii au uă construcţie, cele
L tate au făcut să crească prestigiul Jmnedorenilor în ochii ce-\ reuşit să termine noua clădire in mai importante activităţi privind
\ lorlalte colective de întreprind eri. In acest an, bunăoară, co- > tr-un timp scurt. circulaţia trenurilor: regulatorul de
$ lectivele celor două oţelării Martin din C.S.H, au redus rebutul ' Noua construcţie este menită să circulaţie şi biroul de mişcare. Pen
< sub admis, îndsplini’ndu-şi angajamentul luat, au asimilat pro- < răspundă celor mai exigente ce tru lucrătorii din transporturi, a-
> ducţia a noi mărci de oţeluri. Succede de seamă a obţinut ş i ; rinţe ale publicului călător. Sub flaţi în deplasare, a fost amenajat
s colectivul oţelăriei electrice. > uriaşa cupolă se află sala centrală un cămin compus din 14 camere,
> Dar, în primele 9 luni ale acestui an colectivul siderurgiş- ¦’
<tilor huneăoreni nu numai că nu şi-a realizat în întregime > a staţiei. Aici funcţionează casele dotate cu mobilier elegant, confor
ţ angajamentul luat, dar în une le din secţii n-a fost îndepli- ţ dc bilele, o agenţie de voiaj, o tabil. Formarea trenurilor, spălarea,
<nit nici măcar planul de producţie, in primul rind la oţel. Care secţie a O.N.T.-Carpaţi, chioşcuri curăţirea şi repararea vagoanelor se
, au fost cauzele acestei rămîneri în urmă ? In cele ce urmează pentru ziare şi cărţi. In corpul realizează într-o construcţie — grup
ne propunem să subliniem cîteva din aceste cauze. principal al gării au fost amena tehnic format dintr-un complex de
jate săli moderne de aşteptare, uti linii şi instalaţii care permit o
late cu mobilier elegant, cu apa manevrare rapidă a trenurilor.
G iid m există rate de radio şi televizoare. Bufe Clădirea modernă a noii staţii
tul expres şi restaurantul, frizeria, C.F.R. de călători se armonizează
preocupare pentru reducerea călcătoria de haine, croitoria, lus- cu noile construcţii industriale şi
trageria, o unitate pentru desface social-culturale ridicate în ultimii
pierderilor de oţel rea obiectelor de artă populară ani în Braşov, potrivit cu planul
şi artizanat, o florărie, îi oferă că de modernizare a oraşului. In
lătorului o deservire exemplară. apropierea noii staţii a în
Una "din principialele cauze lucru despre colectivele de la !Echipa de oţelari condu Nu numai cît vom produc©; Nici micii călători nu au fost ui ceput construcţia unor blocuri
cuptoare şi hala de pregătire, să de prim-topitorul Safta de locuinţe care se vor adăuga
ale neindeplinirii planului şi unde, în comparaţie cu anul Gheorghe de la cuptorul dar şi la ce preţ taţi. însoţiţi, bineînţeles, de ma miilor de apartamente din cartie
angajamentului la producţia de trecut, pierderile de oţel, au Nr. 5 al O.S.M. nr. 1, a mele lor. ei au la dispoziţie o
oţel o constituie slaba preocu produs în 23 zile din luna încăpere în care se pot odihni în rul muncitoresc al uzinelor de trac
pare pentru reducerea pierde crescut.
rilor de oţel. Faptele despre care Deşi în hala de pregătire au ioctombrie 106 tone oţel linişte, feriţi de zgomot şi contac toare. In piaţa gării se fac ulti
vom vorbi se referă la activita
fost condiţii mai grele de lu peste plan. Partidul nostru a arătat d ar că re etc., cuptoarele au staţionat 231,4 orc. tul direct cu restul călătorilor. mele lucrări de asfaltare şi mon
tea desfăşurată la oţelăria nouă cru, datorită intrării în func IN FOTOGRAFIE: tov. ] ducerea preţului de cost este în inte Dacă ţinem seama de faptul că’ dato tare a noii linii de troleibuz, care
a Hunedoarei. Secţia Martin nr. ţiune, ou întîrziere, a halei de resul oamenilor muncii înşişi. Creşterea rită proastei aprovizionări şi staţionă Un dispensar medical care func¦ va lega staţia C.F.R. de centrul
nord, aceste pierderi sînt mult Safta, împreună cu oame productivităţii muncii, reducerea preţu rilor accidentale s-au pierdut multe tone ţionează continuu şi un punct far oraşului.
2 a reuşit ca în anul 1961 _să-şi prea mari şi nejustificate din nii din echipă, discută des lui de cost, sporirea necontenită a acu de oţel, este clar că în această secţie maceutic stau la dispoziţia călăto
realizeze planul la principalii punct de vedere tehnic. Se pot mulărilor socialiste ale statului con s-ar fi realizat planul de producţie rilor şi salariaţilor staţiei. Noua staţie C.F.R. Braşov este
indici tehnico-economici dînd da exemple concrete de negli Ípre felul cum. s-a muncit stituie o bază trainică a ridicării ni şi s-ar fi dat o cantitate importantă încă o realizare în direcţia îmbu
peste plan 5.690 tone de oţel. In jenţe. Tov. Or.ofrei Ioan a mon velului de trai al celor ce muncesc. de oţel peste plan. Informarea călătorilor a fost re nătăţirii continue a condiţiilor de
tat ansamblul nr. 7 pentru şar în schimbul anterior. zolvată intr-un mod nou. In afară transport în ţara noastră.
anul 1962 însă, oţelăria a rămas ja nr. 1570 neeorespunzător. Ur La Hunedoara se găsesc mulţi comu E drept că nici fonta livrată de fur de sistemele obişnuite — ghişeu, a-
sub plan. Corespunzător nerea- A\.*y v—J * nişti şi muncitori fără partid, printre nale nu a fost la nivelul cerinţelor ca viziere — călătorul poate obţine in TRAIAN CATINCESCU
marea ? A avut pierderi la care topitori şi maiştri, capabili să litative necesare oţelurilor pe care tre formaţia dorită şi de pe peron sau corespondent Agerprcs
lizării sarcinilor de plan nu s-au oţel. La fel, din cauză că nu Se jay fa îimg) masurile elaboreze oţel bun, ca tovarăşii: Băş buie să le elaboreze secţia. Conţinutul
realizai nici indicii de utilizare au controlat modul de mon ică Ioan, Garamalis Teodor, Orelt Paul, ridicat de sulf a dus de cele mai multe S N E D I T U R A P O L I 1 i lc av
planificaţi şi nici productivita tare, tovarăşii Bogdan Grigore tehiîioo - organizatorice? Hangan Pavel, Grigorindc Dumitru, ori la prelungirea duratei şarjelor şi la
Safta Toma, Bîrlea Traian şi mulţi nerespectarea programului de sortimen a a p ă r u f:
tea muncii planificată. Din fi şi Gostoaie Octavian, au provo O aliă cauză a rămînerii în alţii. Rezultate pozitive în reducerea te. Toate acestea, ca şi consumul ridicat
naliza condiţiilor care au fă cat mari pierderi de oţel. urmă : slaba preocupare pentru rebutului au obţinut comuniştii de la de materii prime şi materiale au dus la CORTIN ŞTEFANESCU
cut ca după 9 luni oţelăria să crearea condiţiilor teîmico-orga- organizaţia de bază nr. 3 a oţelăriei depăşirea preţului de cost.
se găsească cu planul de pro Din cele spuse pînă acum se nizatorice. In elaborarea oţelu Martin nr. 2. Ei au redus rebutul sub PROPAGANDA TEHNICA
ducţie nerealizat, rezultă că a- vede că pierderile de oţel prin lui, poate mai mult decît în alte cifra admisă. In luna iulie, într-o şedinţă lărgită
perforări de prag sau perforări ramuri industriale, există un a comitetului de partid, s-au analizat (Jartea redă felul în care sindtca tele, sub conducerea organelor şi or
ceasta se datoreşte unor cauze de cuptoare (cuptorul nr. 2) proces tehnologic complex, în ganizaţiilor de partid, organizează propaganda tehnicii noi şi generalizarea
multiple, determinate de lipsu au crescut mult în comparaţie care fiecare verigă îşi are însem Desigur s-ar pjjtea da multe exemple posibilităţile de eliminare a deficien experienţei înaintate. Broşura înfăţişează formele de propagandă a tehnicii
cu 1961. nătatea ei. Da la pregătirea fie pozitive. Există însă aici şi defecţiuni. ţelor interne care duceau Ia ridicarea noi, modul de organizare a fiecărei acţiuni, prezentîud exemple din activitatea
rile interne care s-au manifes rului vechi la încărcarea cup preţului de cost la oţelăria Martin nr. 2. desfăşurată de sindicale în numeroase întreprinderi din diferite ramuri de
tat in cursul anului, cit şi da De unde provin aceste defec toarelor, Ia elaborarea şarjei şi Prin desfundarea necorespunzăloare a Măsurile luate şi aplicarea lor au creat producţie.
torită unor greutăţi independen ţiuni? Perforările de prag sînt turnarea oţelului, toiul trebuie orificiului de evacuare a unei şarje (este
consecinţa unor neglijenţe şi a să se desfăşoare cu precizia unui ---------------------------------------------------------------------------
te de oţelărie. ceasornic. Dacă intr-un loc se vorba de şarja nr. 20754), de către condiţii de eliminare a unor deficien
In activitatea conducerii teh lipsei de răspundere a unor to- produce o gîtuire, în mod inevi
pitori şefi şi a maiştrilor de tabil producţia scade, iar cali echipa prim-topiforului Mihăilă Simion, ţe şi a întărit, în bună măsură, disci
nice a oţelăriei, cit şi în munca schimb. Nu putem trece însă tatea oţelului nu mai este aceea s-au pierdut peste 11 tone de oţel’. plina în producţie.
cu vederea nici lipsurile colec pe care o doreşti. Anul acesta
comitetului de partid şi a orga tivului de întreţinere la cald a fost dat în producţie cupto Supraîncălzirea şarjei nr. 19753, de că La iniţiativa comitetului de partid
nizaţiilor de bază au existat o a cuptoarelor. Aici tov. maistru rul nr. 6. Era deci nevoie de
serie de lipsuri şi deficienţe care Miculic Ioan manifestă lipsă de tre echipa condusă de tovarăşul Gon- s-a constituit un colectiv de tehnicieni ?a
au influenţat negativ realizarea răspundere faţă de muncă. El măsuri corespunzătoare elabo stantin Mogonea, a dus la rebutarea care a elaborat un plan menit să asi
sarcinilor pe care le-a avut sec nu a ajutat cu toată puterea rării cantităţii de oţel ce urma a 19 tone de oţel. De ce biroul orga gure creşterea productivităţii cuptoa
ţia. Colectivul de muncă din o- sa de muncă acest colectiv. Faţă să-l dea oţelăria. Totul a fost
de 1961, cînd s-au realizat 1,74 prevăzxit în amănunţime: oale nizaţiei de bază a schimbului respec relor. Introducerea apei pulverizate în Mai mare daraita pildă, aici nu se găseşte sticlă
ţelărie nu a reuşit să se ridice la sută reparaţii Ia vatră, în camerele de zgură la cuptoare, folosi pentru geam pe motiv că uni
în ceea ce priveşte disciplina 1962 s-au realizat pînă în pre de turnare, macara etc. Numai tiv n-a organizat o dezbatere serioasă rea capacului chimic cu aluminiu lichid decîf ocaua/ tatea nu a fost dotată cu dia
tehnologică la nivelul sarcinilor zent 1,90 la sută. Această cifră că planurile nu se realizează de în jurul aceslei probleme, în adunarea la oţelul necalmat, au dus la micşora mant pentru tăiat. Dar oare cine
reprezintă totuşi un regres faţă la sine, iar conducerii combi rea rebutului de retasură. Folosirea Aşa sună un vechi proverb. trebuia să se îngrijească de a-
de producţie. Această s-a ma de anul trecut. Deficienţele în generală a comuniştilor sau în consfă lunkeritului la oţelul calmat şi altele, Dar’ proverbul se pare că e cest diamant? 1
nifestat prin încălcările repeta întreţinerea cuptoarelor s-au natului i s-a părut că odată cu vechi pentru unii şi nou pentru
te ale procesului tehnologic, a datorat faptului că nu s-a men elaborarea lor, toate problemele tuirile de producţie ? Faptul că s-a ailţii. E nou pentru tovarăşii din Ce părere aii tovărăşii de Ia
întreţinerii incorecte a agrega ţinut în permanenţă un profil s-au şi rezolvat. De mersul lu cadrul serviciului comercial al O.C.L. produse industriale Hu
telor şi utilajului, fapt ce a dus normal al cuptoarelor. Acest trecut cu vederea peste unele „mici ne U.R.C.C. Orăştie. Şi aceasta nedoara despre faptul că cetă
la pierderi de producţie sau la lucru a dus atît la repetate per crărilor nu s-a imai interesat ni pentru că de curînd au pus în ţenii din oraşul nou Călan cînd
pierderi de metal prin erupţii forări de praguri cit şi la ne- meni din conducerea fehnîco- glijenţe“, a făcut posibil ca ele să ia au avut un rol important în realizările reţeaua unităţilor de desfacere trebuie să-şi monteze sticla la un
şi perforări de praguri. In u- administrativă. Urmarea ? Obiş proporţii. Nu este de mirare faptul că obţinute aici în ultima vreme. un ambalaj de-a dreptul curios: geam sînt nevoiţi să facă, cu
nele perioade au avut loc de respectarea greutăţii medii a nuita urmare a delăsării... Aşa hârtie cartonată. In ziua de 3 rama in spate, cale de cîţiva
ficienţe destul de mari în pro şarjelor Ia capacitatea proiecta dar, odată intrat în funcţiune, Ia oţelăria Martin nr. 1, numai din Reducerea preţului de cost este sfrîns octombrie — ne scrie muncito kilometri pînă în oraşul vechi?
cesul de producţie, fiind provo tă a cuptoarelor. Astfel, la cup noul cuptor n-a putut să fie fo lipsa respectării proceselor tehnologice legată de creşterea continuă a nivelu rul Ioan Ţeposu din Orăştie, —
cate de slaba preocupare a torul nr. 5, s-au înregistrat pier losit din plin. (dozări necorespunzătoare care au ne lui tehnico-profesional al muncitorilor am cumpărat 300 gr. de salam, (După corespondenţe trimise de
maiştrilor şi inginerilor 'de deri de ordinul sutelor de tone. şi tehnicienilor. In secţiile combina a 25 lei kg. Nu mică mi-a fost
La fel au existat pierderi de otel ...Am redat aici doar un exem cesitat adausuri de fontă), a crescut tului s-an creat asemenea forme c a : surprinderea cînd am văzut că I. TĂTARU, S. OPREA şi N.
schimb pentru dozarea corectă şi Ia şarja 1.192 elaborată de plu şi poate nu cel mai carac consumul specific, ceea ce a scumpit lectoratul pentru cadrele tehnice, prim- ambalajul (o hîrtie groasă) cîn- GHERMAN).
a cuptoarelor, a montării co maistrul Imbrea Octavian şi la teristic. In acest an, atît con topitori şi şefii de echipă, şcoala de tărea — nici mai mult nici mai
recte a ansamblelor de turnare şarja 1.245 — topitor Stoica Ale ducerea combinatului, cît şi preţul de cost pe fiecare tonă de oţel. calificare pentru oţelari şi pentru alte puţin de 10 grame. Cam greu Cînd ,,cunoştinţele“
şi a turnării oţelului conform xandru, la care s-au pierdut conducerile secţîiloi au neglijat Atît la oţelăria veche cît şi la cea nouă, categorii de muncitori. ambalajul mai ales cînd pipă
mari cantităţi de oţel. această latură foarte impor în primele 9 luni ale acestui an au rează preţul mărfii. Cum s-ar sînt prea multe
instrucţiunilor tehnologice. Ca tantă : crearea celor mai bune fost mari pierderi de metal datorită La Combinatul siderurgic Hunedoa
urmare a acestor deficienţe, -k perforărilor de praguri, erupţiilor ia tre ra există mari rezerve de reducere a zice, mal mare daraua decît o- Buteliile de aragaz repartiza
măsuri tehnice şi organizatorice nurile de turnare, scurgerilor de dopuri preţului de cost. Şi aceste rezerve pot te centrului de distribuţie, Cui
pierderile de oţel In compara Deşi am vorbit aici doar de care să asigure desfăşurarea şi solidificării oţelului pe oale etc. şi trebuie să fie puse în valoare prin caua. Aşa înţeleg oare cel în gir, din anumite „cauze“ nu a-
ţie ou anul 1951 sînt mari. Dacă unei activităţi normale. Poate stimularea iniţiativei creatoare a mun jung tuturor cetăţenilor care-şi
analizăm structura pierderilor cele petrecute la oţelăria Mar că din toate aceste neajunsuri Numai la oţelăria Martin nr. 2, da citorilor şi tehnicienilor uzinei. cauză să lupte pentru o bună aşteaptă în ordine rlndul. Aşa
de oţel constatăm că în a mi tin nr. 2, aceleaşi concluzii se torită unor perforări de praguri, vetre s-a întîrnplat şi în una din zi
1961 ponderea mare la pierde se vor trage învăţămintele ne deservire? lele trecute. In faţa depozitului
rile de oţel au fost butucii şi desprind şi pentru oţelăria Mar cesare. Şi n-ar fi de loc rău să rígggjr din Cugir era lume multă. Cu
tin nr. 1 şi chiar şi pentru alte fie asa. Manipulări fără grijă toţii aşteptau sosirea maşinii ce
resturile de bloc ea o consecin secţii din combinat. Organiza Dreptul de control trebuie transportă buteliile de aragaz
ţă a aprecierii greşite a oţelu ţiile de partid, sindicatele, con Despre calitatea plinii fabri de la Orăştie. Insfîrşit, maşina
lui în oala de turnare. Organi ducerile secţiilor trebuie să-şi folosit cu eficacitate sporită cate la Petroşani în ultimul a apărut. S-au descărcat 80 de
timp, minerii au cuvinte de lau butelii. Imediat, şeful depozi
zaţia de bază, comuniştii din îndrepte toată atenţia spre gos Lipsurile subliniate în ceea ce lipsesc măsurile politice care să dă. Ea are un gust plăcut, fiind tului M. Sibişan Ie-a pus în vîn-
hala de turnare au depus efor priveşte activitatea economică, ducă Ia mobilizarea membrilor şi bine coaptă. Dar pînă a a- zare, însă cu o oarecare „re
turi pentru a micşora la mini podărirea atentă a metalului. sînt şi o urmare a unor deficienţe şi candidaţilor de partid, a mem. junge la consumatori piinea mai zervă“. !Aţ distribuit celor care
mum aceste pierderi, ceea ce a brilor sindicatului, a tineretului, trece prin cîteva faze. Una este aşteptau, doar... 60 butelii.
făcut ca în 1962 acest gen de în activitatea organizaţiilor de a întregului colectiv de munci şi transportul de la fabrică la
pierderi să se reducă la jumă partid din combinat. Multe din tori, ingineri şi tehnicieni pentru unităţi. Aici însă nu se acordă S-au tnlrat oamenii şi s-au
ele n-au folosit pînă acum cu realizarea obiectivelor stabilite. aceeaşi atenţie menţinerii cali întrebat (mai cu seamă cei care
tate. Nu putem spune acelaşi destulă eficacitate dreptul de A folosi dreptul de control pre tăţii pîinii. Ea este încărcată, n-au mai primit) cu legitimă
control. In unele secţii dreptul supune să controlezi cum se mai bine zis aruncată în cami curiozitate, unde au dispărut
w m m m m M ,.w m ' ? de control este înţeles în mod creează condiţii pentru îndepli oane, una peste alta, din care celelalte butelii? Răspunsul l-au
îngust şi unilateral. A folosi nirea planului şi să mobilizezi cauză se turteşte şi uneori se aflat tot ei, văzînd că din ma
wm wm dreptul de control nu înseamnă in acelaşi timp pe toate căile crapă. Apoi o nouă manipulare şina de transportat pîine, apar-
I b i s i l J s i B f i m s m _____ __________ masele la -înfăptuirea lui. din camion în rafturile maga ţinînd sectorului de panificaţie
ca secretarul organizaţiei de zinelor. După toate aceste opera din Cugir, a doua zi, de dimi
bază să-l cheme ori de cîte ori Dreptul de control al organiza ţii, la consumatori plinea ajunge neaţă, se descărcau butelii în
vrea pe şeful de schimb sau de ţiilor de bază din întreprinderi sfărîmată. dreptul oaselor familiilor Cri-
secţie şi să-l tragă la răspun înseamnă răspunderea în între şan, Hada şi Munteanu.
dere. Dreptul de control nu se gime a organizaţiei de bază faţă De ce oare nu se iau măsuri
pentru ca pîinea să se transpor De, avea şi M. Sibişan micile
rezumă numai la a asculta ra de îndeplinirea sarcinilor de te în lăzi speciale? Oare condu lui „obligaţii“. Şi-apoi, de ce să
portul şefului de secţie, în legă plan. Organizaţia de partid tre cerea fabricii nu este interesată Ie pună în vînzare Ia depozit
buie să fie în primele rînduri, in să menţină calitatea pîinii pînă la preţul oficial, cînd poate să
tură cu diferite aspecte ale ac ajunge la consumator? transporte citeva şi unor „cu
tivităţii economice. fruntea luptei pentru aplicarea noştinţe“, unde mai iese ceva
Lipseşte sticla... în plus! O astfel de desfacere
In multe adunări generale se sarcinilor de plan şi mobiliza îl „încălzeşte“ pe grijuliul şef
discută probleme strict tehnice, In oraşul nou Călan s-au dat
se termină discuţiile şi se iau rea întregului colectiv. în folosinţă sute de apartamen de depozit, însă prejudiciază
măsuri tehnice. In multe cazuri te. Cum e şi firesc, pentru de
servirea noilor locatari aici s-au buna deservire a populaţiei.
-•'•ţ deschis şi unele unităţi comer
ciale printre care şi un maga Oare direcţiunea Bazei a VIII
'¦ '' l'4b > -v* *îw tffM ? > t\ ? Liiîndu-şi cu dragă inimă angajamente în producţie, side- zin „Universal“. Dar magazinul
) rurgiştii Hunedoarei au făcut, desigur, şi o analiză temeinică a Competrol Timişoara nu găseşte
O parte din lingourile de ofel care aşteaptă in depozitul blumingului să fie laminate Citeva din ele sint i căilor concrete care pot să ducă la înfăptuirea lor. Lipsurile ma_ este universal doar cu numele.
soluţii pentru ea buteliile să
rebut, altele nu sa încadrează în programul de laminara. Vinovaţi, printre alţii şi maiştrii Cuşmir Nicolae, Ga- ( nifestate în organizarea şi conducerea producţiei, în organiza- Mulţi cumpărători pleacă ne
bor Samoilă. Varga Hcrman şi şeful de echipă Ion lu p u . ' rea întrecerii socialiste, nu le-au permis să-şi îndeplinească însă fie distribuite şi Ia Cugir In mod
i pînă acut1, angajamentele luate. mulţumiţi pentru faptul că nu
cinstit, fără suprapreţuri? I
! Realizarea lor pînă la sfîrşitul anului trebuie socotită ca găsesc mărfurile solicitate. De
L o chestiune de onoare pentru fiecare colectiv de secţie, pentru GOSTIN ALBEANU
) fiecare muncitor, tehnician, inginer sau funcţionar’ în parte. (după o scrisoare primită de la
Li. ROCOTA 5i ,C; lYINŢAN),.
\„Ţi-ai luat un angajament? In deplineşte-l cu răspundere;
<nu-ţi călca cuvîntul d a t!“.
\ în bătălia pentru îndeplinirea angajamentelor luate, fie-
( care — de Ia ultimul muncitor pînă la directorul general al
combinatului — poate şi trebuie să aducă Iă locul său de muncă,V
vcu mijloacele şi pe căile ce-i stau ia mclemînăj o importantă con
i tribuţie.