Page 78 - 1962-10
P. 78
PAG. 4 TJRVlHUn !SOcrAUSM ULUl Nr. 2 4 Ô 7
¦nugananr«
n p reajm a aniversării M a rii
Revoiuisi S ocialiste d in O c fo m b ria
Noi exponate la Muzeul contrai
„V. I. Lenin“
MOSCOUA 25 (A- cian militar care a e- terialele consacrata *
gerpres). — laborat multilateral Marelui Război pen- \
Popoarele lumii sînt hotărîte să zădărnicească Muzeul ceniral „V.I. problemele apărării tru Apărarea Patriei.
Lenin“ din Moscova patriei socialista. O serie de mate
a fost completat cu Materialele demon riale din noua sală
noi materiale despre relatează despre m a
strează în mod con
viafa şi activitatea re vingător şi elocvent rea misiune eliberatoa
provocările agresorilor americani voluţionară a marelui cum Partidul Comu re a armatei sovietice.
conducător. Aici s-a nist, călăuzindu-se du Expoziţia prezintă de
deschis expozifia inti pă marea învăţătură asemenea, documentele
tulată „V. 1. Lenin leninistă, a luptat îm care vorbesc despre
despre apărarea patri potriva duşmanilor sta lupta Partidului Co
Şedinţa Consiliului de Securitate Alături de cauza Cubei ei socialiste“. Nume lului sovietic apărînd munist şi a guvernu
roasele exponate ilus cuceririle marelui Oc lui sovietic pentru
trează în mod preg tombrie. Un loc im consolidarea păcii şi
NEW YORK 25 (Agerpres). — TASS pra participanţilor Ia şedinţă, cuvîn- nei, care a luat apoi ctivînful, a subli revoluţionare nant rolul lui Vladi portant în cadrul ex prieteniei intre popoa
transmite : tarea reprezentantului R.A.U., Mahmud niat caracterul ilegal al acţiunilor mir Ilici ca teoreti- poziţiei îl ocupă ma re.
Riad. El a subliniat că acţiunile uni S.U.A. care încalcă legile mării libe
Luînd cuvîntni în şedinţa din seara laterale ale S.U.A. privind instituirea re. Actuala şedinţă a Consiliului de ° Louis Saillant, secretar ge o Comitetul Centrali al Parti întîlniri ale leningrădenilor cu vechi
zilei de 24 octombrie a Consiliului de carantinei în Alarea Caraibilor, con Securitate, a spus el, are loc în mo neral al F.S.M., a adresat lui dului Comunist din Germania revoluţionari
Securitate, U Thant, secretar general travin legilor mării libere şi implică mentul unei crize serioase. Declaraţiile Lazaro Fena, secretar general s-a adresat populaţiei din Ger
provizoriu al O.N.U., a declarat că o primejdie pentru pacea şi securita şi acţiunile Consiliului pot fi hofărî- al Comitetului executiv ai Cen mania occidentală chem.tnd-o LENINGRAD 25 socialiste. 'Aici mem fost dezbătută proble
toate părţile interesate trebuie să se tea internaţională. Cuba, a declarat toare „pentru însăşi existenţa omenirii“. trului sindical revoluţionar al să sprijine eroicul popor cu (Agerpres). — bri ai echipajului na ma insurecţiei armate,
abţină de la orice acţiuni care pot în Mahmud Riad, are dreptul la un sis Consiliul trebuie să preîntîmpine o ca oamenilor muncii din Cuba. un ban. In declaraţia C.C. al P.C. vei povestesc celor ve în casa din strada
răutăţi situaţia şi care pot atrage după tastrofă mondială. mesaj în care se spune că, faţă din Germania difuzată de pos In preajma celei niţi la întîlnire des Serdobolskaia unde
ele pericolul unui război. Pe de o parte, tem politic propriu. Ea are aceleaşi de actul de agresiune fără pre tul de radio „Deutsche Freiheit- de-a 45-a aniversări pre glorioasele fapte conducătorul revolu
a declarat el, aceasta înseamnă oprirea drepturi ca şi toate celelalte ţări. Potrivit propunerii reprezentantului cedent al S.U.A. împotriva suve sender 904“ se arată că actul o Marii Revoluţii So ale „Aurorei“, le a- ţiei proletare, nevoit
da bună voie a tuturor livrărilor de ar Irlandei Consiliul de Securitate urmea ranităţii şi independenţei po făţiş de agresiune săvîrşit de cialiste din Octom rată postul de radio să se ascundă de zbi
mament în Cuba, „iar pc de altă parte, R.A.U. nu poate fi de acord cu ac ză să se întrunească din nou la 25 porului cutoan, Federaţia Sindi Statele Unite a fost dictat de brie. zeci dc mii da care a transmis pro rii guvernului provi
aniînarea de bună voie a măsurilor de octombrie, Ia ora 16 (ora New York- cală Mondială, exprimînd indig teama lor faţă de exemplul Cu leningrădeni participă, clamaţia „Către cetă zoriu, şi-a petrecut ¦,
carantină legate de percheziţionarea ţiunile unilaterale ale S.U.A. uftii). V. A. Zorin, preşedintele Consi narea oamenilor muncii din în bei care I-a alungat pe dictato în cadnd „Zilelor ţenii Rusiei“ scrisă ultimele zile din ile- <,
navelor care se îndreaptă spre Cuba". liului de Securitate, a spus că, in caz treaga lume, declară din nou că rul docil lor şi a lichidat do tradiţiilor revoluţio de însuşi V. I. Le- galitate, la palatul \
Mahmud Riad a cerut părţilor inte este pe deplin solidară :u cla minaţia băncilor şi monopoluri nare“, la întilnirile cu nin. culturii din cartierul
In şedinţa care a durat aproape pa că se vor ivi împrejurări excepţionale, sa muncitoare şi cu poporul din lor americane. Vîborg etc. La accs- L
tru ore, au luat cuvîntu! reprezentan resate să înceapă tratative în vederea el va convoca Consiliul înainte de Cuba. revoluţionarii vechi Alte întîlniri de a- te întîlniri vechi j
ţii Franţei, R.A.U., Ghanei, Chile şi această oră. ® La 24 octombrie, Comitetul cest fel au loc în is membri de partid şi \
ciankaişistul. soluţionării paşnice a problemelor ce Oamenii muncii din întreaga Central al U.T.C.L. şi Comitetul organizate în diferita torica piaţă a gării alfi participanţi la re- •.
lume sint alături de voi, se su Organizaţiilor de tineret din finlandeze din Lenin volufie evocă desfă- i
Reprezentantul Franţei, Seydoux, a s-an ivit şi să se abţină în această U.R.S.S. au condamnat aventu locuri istorice din Le grad, în casa din str,
repetat născocirile calomnioase ale gu bliniază în mesajul lui Louis rismul imperialiştilor americani. şurarea luptelor revo-
vernului american la adresa Uniunii perioadă de la acţiuni de natură să Saillant. Ei îşi vor uni şi mai ningrad. Bolotnaia tinda a avut
Sovietice şi Cubei şi a sprijinit proiec mult eforturile pentru a ajuta 20 milioane de comsomolişti, luţionare din Octom
complice situaţia. fraţilor lor oubani să-şi apere toţi tinerii şi tinerele din Una din aceste ma loc sub conducerea
tul de rezoluţie american. independenţa şi cuceririle revo U.R.S.S., se spune în declaraţie, brie care au fost du
Quaison-Sackey, reprezentantul Gha luţionare ale patriei lor, peri- „sprijină In unanimitate măsu nifestări are loc pe pun lui Lenin istorica şe
O puternică impresie a produs asu- tru menţinerea păcii. rile guvernului sovietic pentru se sub conducerea
M ăspaisisiiI lua N * 8 . H ru ş c io v tea legendarului crucişă dinţă a C.C. al
La Havana domneşte te le g ra m a la i U T h a n t ° Federaţia Democrată Inter apărarea păcii din întreaga lu partidului lui Lenin.
naţională a Femeilor a adresat tor revoluţionar „Auro P.M.S.D.R. la care a
calmul... la 24 octombrie telegrame pre me, pentru întărirea capacităţii
şedintelui S.U.A., Kennedy, şi de apărare a ţării“. ra" care a vestit întregii
H A V A N A 25 (Agerpres). — Consiliului de Securitate în ca
.,0 plimbare pe străzile Havanei cu lumi zorile revoluţiei
greu le-ar putea face să crezi cu vase
de război, avioane, infanteria marină MOSCOVA 25 (Agerpres). — te, precum şi măsurile de em Deschiderea conferinţei Uniunii
americană, au inundai Marea Carai TASS transmite : bargo privind controlul nave Interparlamentare
bilor, ameninţind vieţile celor şapte mi lor, anunţate de S.U.A., pe de
lioane de oameni iubitori de pace din U Thanit', secretar general altă parte.
Cuba“, relatează cunoscuţii scriitor provizoriu al O.N.U. a adresat
nord-amerkan Joseph North, care se preşedintelui Kennedy şi pre (Am primit mesajul dv., se
găseşte în Cuba.
„Mă plimbam pe malul mării. Pos mierului Hruşciov, mesaje iden spune în telegrama de răspuns re, in numele celor 200 milioa G uvernul brazilian BRASILIA 25 (Agerpres). — salutaţi dc preşedintele Braziliei, Joao
tul de radio anunţase deja că tara tice în care se spune : După. pă a şefului guvernului sovietic, şi ne de femei care fac parte din a rechem at reprezentantul In capitala Braziliei s-a deschis la Goulart, care a subliniat necesitatea
sc află în stare de război. Toată lu am studiat cu atenţie propune F.D.I.F., protestează cu hotărîre 24 octombrie cea de-a 51-a conferin coexistenţei paşnice între ţările cu
mea ştia ce înseamnă aceasta. Era rerea reprezentanţilor unui mare rea cuprinsă în acesta. Salut sisteme sociale diferite.
vorba de. pregătirea pentru cela mai număr de state membre ale Or iniţiativa dv. înţeleg îngrijora Împotriva blocadei militare in Braziliei la O. S. A. ţă anuală a Uniunii Interparlamentare,
grele momente din viata comunităţii ganizaţiei Naţiunilor Unite, este rea dv. în legătură cu situaţia stituite de S.U.A. împotriva Cu la care participă delegaţii din apro Intensificarea
naţionale. Dar nimeni nu şi-a pierdui important să se acorde timp creată in regiunea Mării Carai bei. construcţiilor militare
cumpătul. Dragostea de libertate a ta pentru ea părţile interesate să bilor, deoarece guvernul sovie RIO DE JANEIRO 25 (Agerpres). ximativ 50 de ţări. Delegaţia grupu
rii este atit de Urcfundă incit nimic nu capete posibilitatea de a se în tic consideră de asemenea că F.D.I.F. oere Consiliului de în R. F. G.
csje jnai adevărat sub soare dccît ceea truni in vederea aplanării pe aoeastă situaţie este extrem de Securitate să condamne agresiu După cum transmite corespondentul lui naţional romîn al Uniuni. Inter
cc spun cubanii: „Nu ne temem de cale paşnică a actualei crize şi periculoasă, ea neeesitînd inter nea guvernului S.U.A'. împotriva din Rio de Janeiro al agenţiei Fran parlamentare este alcătuit din depu BONN 25 (Agerpres). —
nimic şi de nimeni“. normalizării situaţiei din bazi venţia imediată a Organizaţiei Cubei şi să ia imediat măsuri „Strauss construieşte mari cazărmi“,
Colindaţi străzile oraşului şi vă ve[i nul Mării Caraibilor. Pentru Naţiunilor Unite. în apărarea păcii si Cartei ce Presse, încercările Statelor Unite taţii Gheorghe Vasilichi (conducătorul „Trei miliarde pentru construcţia de
convinge de acest lucru. Oamenii se aceasta se cere, pe de o parte, O.N.U. de a atrage Brazilia în aventura mi delegaţiei), Barbu Solomon- şi C. Pa- cazărmi“, sub aceste titluri pre
duc la treburile lor ca şi cum viata suspendarea de bună voie a tu Vă declar că sint de acord cu sa vest-germană publică la 23
pc această planetă nu s-ar afla în turor transporturilor de arma propunerea dv. care corespunde In telegrama adresată Fede litară împotriva Cubei au avut drept raschivescu-Bălăceanu. Pe ordinea de octombrie amănunte referitoafit 1:1
primejdie. ment în Cuba, pe de altă parte, intereselor păcii. raţiei femeilor cubane, F.D.I.F. planurile de intensificare a con
suspendarea de bună voie a mă îşi exprimă solidaritatea frăţeas rezultat „rechemarea dc către gu zi a conferinţei figurează probleme strucţiilor militare din R.F.G. Din
lată un afiş mare, amintind sosirea surilor de embargo, care prevăd că şi declară că sprijină întru vernul brazilian a reprezentantului importante c a : dezarmarea, comerţul cele 17, miliarde de mărci care
circului din Moscova. controlul navelor ce se îndreap totul femeile. din,TCuba şi în Braziliei la Organizaţia Statelor Ame internaţional, acordarea independenţei constituie cheltuielile militare directe
tă spre Cuba. Consider că o tregul popor cubari în lupta lor ricane, Ilmar Penna Marinho, care a popoarelor coloniale, şi altele. din noul buget al R.F.G., aproximativ
Circul a sosit dar efectivul 'de urşi, asemenea suspendare de bună justă pentru independenţa şi su trei miliarde de mărci urmează să fie
lei, elefanfi se află încă pe drumu voie a acestor acţiuni, pe ter aprobat instaurarea blocadei navale folosite pentru extinderea construcţiei
rile oceanului. Un tînăr miliţian se men de două sau trei săptă- veranitatea patriei. de noi cazărmi, aerodromuri, obiective
întreabă dacă vasele de război ame mini va uşura foarte mult si împotriva Cubei“. Participanţii la conferinţă au fost maritime militare. In comparaţie cu
ricane vor încerca să oprească în tuaţia şi va oferi părţilor tim bugetul anului trecut această sumă es
cărcătura de lei şi urşi. pul necesar pentru a se întîlni !!gnţ — ---- ¦ ------- - te cu 624 de milioane de mărci mai
Te uiţi la copiii care se duc tos!e ş u e ta îşi- vor n iîa spre Cuba
la şcoală, repelîndu-şi lecţiile aşa
cum fac copiii din milioane de TeSegrame adresate de Sordid Russel! STOCKHOLM 25 (Agerpres). - reri asupra situaţiei create în legătură
şcoli de pe suprafaţa globului. In fa TASS transmite : cu blocada instituită de guvernul
brici maşinile duduie ca întotdeauna. Sui N . S . H ruşciov şi JoSm K e n n s d y S.U.A. asupra Cubei.
In port docherii descarcă vasele cu La Ministerul Afacerilor Externe al
LONDRA 25 (Agerpres). — fie evitat un război nuclear. Sper că Suediei a avut loc o consfătuire a re După consfătuire, preşedintele Uniu
o intensitate poate mai mare decît Lordul Russell şi-a exprimat satis domnul Kennedy va răspunde într-un prezentanţilor organelor de stat şi so nii armatorilor din Suedia, P. Karlson,
de obicei. facţia în legătură cu conţinutul răs mod corespunzător“. cietăţilor de navigaţie din ţară cu a declarat că „problema schimbării di
punsului şefului guvernului sovietic, privire la transporturile maritime sue recţiei navelor suedeze care se în
N. S. Hruşciov, Ia telegrama sa. Bertrand Russell a comunicat că deze spre Cuba. Participanţii la con dreaptă spre Cuba nu este de actuali
In telegrama adresată lui N. S. a adresat preşedintelui S.U.A. o nouă sfătuire au făcut un schimb dc pă-
telegramă în care se spune: „Vă tate“.
şi a discuta in vederea rezolvă Hruşciov, lordul Russell îl felicită pe rog foarte insistent să daţi un răs Bonn~ul în sprijinul provocărilor De c e ; s-a sinucis
rii paşnice a problemei. şeful guvernului sovietic pentru „ati puns conciliator la propunerea extrem războinice ale S. U. A. Bezzaneila
tudinea sa curajoasă“ în favoarea bu de importantă a domnului Hruşciov
In răspunsul său, adresat Iui nului simţ. şi să preîntîmpinaţi o ciocnire cu na BONN 25 (Agerpres). — Corespon La şedinţa fracţiunii parlamentare TORINO 25 (Agerpres). —
U Thant, N. S. Hruşciov a ară vele ruseşti pentru a face posibilă dentul TASS I. Borisov transmite : U.C.D. — U.C.S., Adenauer a decla Ziarul „Stampa“ din Torino rela
tat că este de acord cu propu Intr-un interviu acordat unui co desfăşurarea unei întîlniri şi a unor rat că este „absolut necesar“ să se tează că elevul Loris Bezzaneila s-a
nerea sa de a se amina cu 2-3 respondent al agenţiei Press Asocia- tratative. După ce va începe schim Cu greu s-ar putea găsi un alt loc acorde Statelor Unite sprijin în ac spînzurat în camera sa în timp ce-şi
săptămini toate livrările de ar tion, lordul Russell a declarat: „Sânt bul de focuri, va fi probabil prea unde uneltirile agresive ale imperia ţiunile lor împotriva Cubei. La 24
mament în Cuba, pe de o par- foarte mulţumit că domnul Hruşciov tîrziu. Vă rog să aveţi o întrevedere liştilor americani împotriva Cubei să
a întreprins o acţiune conciliatoare. In cu domnul Hruşciov“,
momentul de faţă principalul este să
fi fost primite cu atîta aprobare cini octombrie sub preşedinţia cancelaru pregătea examenul. Alături de el se
că ca la Bonn. Reprezentanţii guver lui Adenauer a avut loc o consfătui afla o revistă ilustrată pentru tineret
nului dc la Bonn şi ai principalelor re secretă a „Consiliului federal al de genul „comics“-urilor în care se
S ă înceteze acţiunile agresive partide politice nu numai că îşi afir apărării“ în cadrul căruia, după cum descria o sinucidere care semăna ca
mă solidaritatea deplină cu acţiunile relatează presa, au fost dezbătute mă două picături de apă cu sinuciderea
piratereşti ale Washingtonului, dar şi surile necesare pentru intensificarea lui Bezzaneila. Această descriere pur
S . U . A . împotriva Cubei îndeamnă pc partenerul lor mai marc „securităţii“ R.F.G. Aceasta demon ta titlul de „Moartea călăului“. Re
din blocul nord-atlantic la noi provo strează că cercurile guvernante din zultatele anchetei permit să se tragă
R.F.G. intenţionează să speculeze si concluzia că băiatul a hotărît să re
cări.
Opinia publică mondială a aliat eu teritoriul S.U.A. au declanşat atacul forţă materială în stare să impună răspundere în politică, deosebită grijă La Bonn a sosit Acheson, consi tuaţia creată pentru o accentuare şi pete întocmai ce citise în carte. La
profundă indignare de noile acţiuni de la Playa Giron, în 1961, şi au co respectarea legalităţii internaţionale. pentru menţinerea şi întărirea păcii şi lier special al preşedintelui S.U.A., mai pronunţată a încordării interna tul s-a strîns în jurul gîlului său şi
agresive ale S.U.A. împotriva Republi mis acţiuni piratereşti in toamna anu eliminarea pericolelor care planează fost secretar de stat al S.U.A., pen ţionale. l-a omorît înainte ca el să-şi dea sea
cii Guba, care primejduiesc pacea şi lui 1962 împotriva navelor unor state Au apus pentru totdeauna vremu asupra lumii. De la înţelegerea a- tru a informa în detaliu pe cancela ma de primejdie. „Dorinţa de a imi
securitatea în întreaga lume. Ordinul străine, care se îndreptau spre Guba, rile cînd agresorii puteau acţiona ne cestui imperativ trebuie să pornească rul Adenauer asupra măsurilor pira Liderii de dreapta ai social-demo-
dat de preşedintele S.U.A., Kennedy, autorităţile S.U.A. au încercat să-şi pedepsiţi. Demascînd caracterul agresiv orice guvern, orice oin de stat cu tereşti ale Statelor Unite împotriva Cu craţilor din Germania occidentală sus ta faptele „eroului“ a fost mai pu
de a se institui o blocadă a coastelor decline răspunderea ce le revine pentru ăl măsurilor întreprinse de S.U.A. îm sentimentul răspunderii faţă de propriul bei. Rezultatele acestei întîlniri sînt ţin de asemenea primejdioasa aven
Cubei, reprezintă un act unilateral de aceste acţiuni criminale. Acum, prin potriva Cubei Declaraţia guvernului lui popor şi faţă de toate popoarele". păstrate în cel mai strict secret. tură americană. ternică decît instinctul de conseniare ,
sovietic, publicată la 24 octombrie a.c.,
subliniază „Stampa“.
încălcare a legalităţii internaţionale. instituirea blocadei navale, imperia cheamă toate statele şi popoarele lu In. actuala criză creată de măsurile
Politica de forţă „pe marginea prăpas- lismul american intră direct şi deschis mii să-şi întărească unitatea în lupta agresive ale S.U.A., Organizaţiei Na
tiei“ esfe împinsă dincolo de orice li îu acţiune. Pretextul că în Cuba ar exis împotriva agresorilor americani şi în ţiunilor Unite îi revine o răspundere
mită, intensifieînd. încordarea interna ta „arme ofensive", invocai de autori acelaşi timp subliniază că în cazul cînd deosebit de mare. Cererile Republicii
ţională. incercarea de a priva Republica tăţile S.U.A., nu poate fi luat cit de Cuba şi Uniunii Sovietice ca Consiliul
Cuba, stat suveran, membru al O.N.U., cit în serios, deoarece nimeni nu poa S.U.A. îşi vor traduce în fapte ame de Securitate să ia în discuţie pro
de drepturile sale decurgind din suve te să considere că mica Insulă a Li ninţările, U.R.S.S. este hotârîtă şi blemele amestecului S.U.A. în trebu
ranitatea sa internă şi externă, consti bertăţii ar ameninţa din punct de ve pregătită să dea agresorilor cea mai rile interne ale Cubei şi primejdiei
tuie o expresie a politicii agresive a dere militar Statele Unite ale Ame- puternică contralovitură. Declaraţia gu create de acţiunile agresive ale S.U.A.
imperialismului. ricii. vernului sovietic este o chemare la sînt întru totul îndreptăţite. O.N.U.
tratative şi înţelegere şi în acelaşi trebuie să contribuie la încetarea in
Zarva războinică stîrnită la Washing Istoria anilor care au trecut de cînd timp un avertisment serios dat celor tervenţiei S.U.A. în Cuba, la înlătu
ton, care a culminat cu ordinul preşe poporul cuban a înfăptuit revoluţia şi rarea blocadei navale ilegale impusă
dintelui S.U.A. ele blocare a coastelor şi-a luat soarta în propriile sale mîini, care îşi pierd minţile. Uniunea Sovie de S.U.A., la iniţierea de tratative în
cubane, reprezintă o sfidare la adresa confirmă că S.U.A. au atentat în per tică, ţările socialiste şi celelalte state tre S.U.A., U.R.S.S. şi Cuba pentru
luturor popoarelor iubitoare de pace manenţă la independenţa şi suverani iubitoare de pace dispun de forţe şi reglementarea pe calea tratativelor a
din lume. In virtutea căror legi îşi pot tatea Republicii Cuba. Guba însă nu mijloace suficiente pentru a pedepsi situaţiei încordate care s-a creat. în
aroga Statele Unite dreptul de a dicta a săvîrşit nici cel mai mic act agre pe agresori. Consiliul de Securitate R. P. Romină
Cubei pe ce drum să-şi dezvolte viaţa siv împotriva S.U.A. şi-a ridicat glasul în apărarea victi
internă şi cu cine să întreţină relaţii Alături de toate statele şi popoarele mei agresiunii şi pentru respectarea
de prietenie? Merită menţionat faptul In realitate, nu forţa militară a Gu iubitoare de pace, poporul romîii îşi Cartei O.N.U. şi a normelor dreptu
că încălcarea flagrantă a dreptului in liei, ci ideile revoluţiei cubane, în care afirmă solidaritatea deplină cu lupta lui internaţional unanim recunoscute.
ternaţional de către S.U.A. s-a produs toate popoarele latiuo-americane văd eroică a poporului cuban. In „Decla
înainte de convocarea Consiliului de întruchiparea propriilor lor năzuinţe raţia guvernului R. P. Romîne privind Poporul romîn antrenat în munca
Securitate, iar acum guvernul american de eliberare naţională şi socială, sînt acţiunile agresive ale Statelor Unite creatoare de desăvîrşire a construcţiei
încearcă să obţină aprobarea Consiliu privite cu îngrijorare de cercurile con ale Arnericii împotriva Cubei" se su socialismului în ţara noastră, condam
lui de Securitate, singurul organ care, ducătoare americane. Spiritul revoluţio bliniază c ă : „Guvernul Republicii nă cu mînie provocările împotriva păcii
potrivit Cartei O.N.U., este împuternicit nar, lupta împotriva imperialismului, Populare Romîne, ataşat principiilor puse la cale de imperialismul ameri
să adopte măsuri extreme. Plîngerea făurirea unei vieţi eliberafe de exploa coexistenţei paşnice, militează împotri can. Poporul romîn este solidar cu e-
adresată de S.U.A. la O.N.U. nu este va oricăror manifestări ale politicii dc roicul popor al Cubei care s-a ridicat
altceva decît o acţiune făţarnică, me tare, iată ce doresc S.U.A. să sugrume ca un singur om pentru apărarea in
pe poziţii de forţă, acţionează pentru dependenţei sale naţionale şi a cuceri
prin forţă. De partea Cubei însă se rezolvarea pe calea tratativelor a tu
turor problemelor litigioase şi consi
nită să camufleze nerespeciarea preve află staiele socialiste, toate statele iu deră necesar să atragă atenţia asu rilor revoluţionare. Ponorul romîn spri
derilor Gârlei O.N.U. şi atentatul im bitoare de pace, oamenii muncii din pra gravei răspunderi ce revine gu jină măsurile guvernului ţării noastre Cinci mii de cetăţeni din Takeyama, Japonia, an organizat un miting de proleit împotriva construirii la
perialist la adresa păcii mondiale. America Latină, întreaga omenire iu vernului S.U.A. pentru toate consecin care împreună cu U.R.S.S. şi cu ce Takeyama a unei baze pentru lansarea de rachete, după care s-au îndreptat spre Yokosuka, uncie au cerut des
bitoare de pace. In aciuatele condiţii ţele care ar putea rezulta de pe ur lelalte state socialiste, a i toate statele
întreaga omenire este martora corn- ma continuării politicii sale actuale iubitoare de pace, se pronunţă pentru
portării primejdioase a S.U.A. în rela ale raportului de forţe pe plan mondial, faţă de Guba". ,.Mai mult ca oricine! înlăturarea primejdiei de război, pentru fiinţarea bazei navale a S.U.A. instalată acolo. In foto: La mitingul de protest de la Takeyama. Pe pancarte
ţiile internaţionale. Atunci cînd ban de partea Cubei se află nu numai idei — se spune în continuare în Declaraţie menţinerea şi întărirea păcii tn întrea scrie: „Sîniem pentru prevenirea unui război nuclear!“, „Sînrim împotriva înzestrării forţelor defensive japoneze
dele de contrarevoluţionari aciuiţi pe le dreptăţii şi progresului social, ci şi — se impune înţelepciune şi simţ de ga lume. cu rachete nucleare!“, „Sîntem pentru dezarmare generală !“.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Alartie i \ 9. letelun r< \ 189, 75, 674. Taxa plătii a con Turin apt »băni Direcţiei Generate !l?ii j,„ 6. nuiembrle 1919..— Tiparul: Întreprinderea Poligral: „t Mai“ — Deva.
