Page 8 - 1962-10
P. 8
PAG. Y dríjm ub m c m trsm w l JMr. 2417
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * UL T I ME L E ŞTIRI ULTIMELE ştiri a n t e s » Federaţiei Sindicale Mondiale
rSŞVîSErS-"’:«rittoî-1
Marele avînt pe care l-a cunos- devenit cea mai cuprinzătoare orga- rea colonialismului. După cum se a-
cut mişcarea muncitorească interna nizaţie sindicală de pe glob. Forţa rată în „programul de acţiuni al
ţională după cel de-al doilea răz ei constă nu numai în acest fapt. sindicalelor în etapa actuală pentru
boi mondial a făcut posibilă unirea Tăria F.S.M. constă în justeţea poli- apărarea intereselor şi drepturilor
JLwerârîle A d u n ării Un nou record mondial într-o singură Federaţie a majori ticii pe care o promovează. Fiind o oamenilor muncii“ problema men
Ceiaeral© a O.N.U. la viteza de zbor tăţii organizaţiilor sindicale de pe organizaţie a clasei muncitoare ţinerii şi consolidării păcii, a pre-
glob. Nu se stinsese încă ecoul ui- întîmpinării unui nou război mon-
MOSCOVA 2 (Agerpres). - ’ ***''' mente ale zborului viteza depăşea timelor bubuituri dc tun, cind re- clasa cea mai înaintată a societăţii dini constituie problema de impor-
prezentanţi a peste 50 de milioane contemporane — F.S.M. are în pro- tanţă vitală a contemporaneităţii.
de oameni ai muncii din 35 de ţări gramul său de luptă problemele şi
sarcinile fundamentale ale clasei F.S.M. are în faţă nobila sarcină
NAŢIUNILE UNITE 2 Corespon a cerut Adunării Generale să ‘ resfabi Pilotul sovietic, locotenent-colonel 2.500 km. pe oră. ale lumii se întilneau la 6 februa- muncitoare. de a generaliza experienţa organiza
dentul special Agerpres, G. Râducanu, Jeaseă de îndata drepturile legitime ale A. A. Koznov, a stabilit zilele acestea Viteza atinsă de pilotul de încer rie 1945 la Londra, la prima Con Mişcarea sindicală internaţională a ţiilor sindicale din ţările socialiste,
transmite: Republicii Populare Ghineze la O.N.U un nou record tv :dial la viteza de care A. A. Koznov în cursul acestui ferinţă sindicală mondială, care a acumulat o bogată experienţă în din ţările capitaliste, din ţările care
zbor. Gu prilejul încercării unui avion
La 2 octombrie în Adunarea Gene şi să se ocupe de. restructurarea apara „T. 431“ cu un singur motor turbo- zbor depăşeşte cu 345,8 km. pe oră re constituit un pas important pe ca- lupta împotriva capitalismului. Apă- şi-au dobîndit recent libertatea şi
rală au continuat dezbaterile generale. tului organizaţiei internaţionale, ţi reactor, într-un circuit închis de 500 cordul mondial oficial care a fost sta lea realizării unei depline unităţi din cele care luptă pentru indepen
Pînă acum au vorbit 51 delegaţi ai ţă nîndu-se seama de cele trei grupări de hm., el a atins o viteză medie de bilit în ani a 1950 de pilotul american rătoarc hotărită şi consecventă a in- denţă.
rilor prezente la sesiune. In cadrul existente de state. zbor de 2.304 km. pe oră. In unele mo T. Miller, sindicale. Conferinţa a avut ca tereselor de clasă ale oamenilor mun
şedinţei de azi au luat cuvîntul delega punct principal pe ordinea dc zi cii, F.S.M. şi-a întărit necontenit Federaţia Sindicală Mondială con
ţii Republicii Malî, R: P. Bulgaria, In continuarea şedinţei a luat cu =*as crearea mult aşteptatei Federaţii. 'A- sideră participarea la lupta împotri
Etiopiei, R.A.U. vîntul Ketema Yifru, ministrul de eX' cesl eveniment a avut loc opt luni prestigiul, dobîndind preţuirea oame- va colonialismului drept una din sar
terne al Etiopiei. EL a salutat pe noii nilor muncii din toate ţările. Sub cinile sale importante. Popoarele din
mai tîrziu, la 3 octombrie 1945, la steagul de luptă al organizaţiilor sin
Primul vorbitor al şedinţei a fost membri de la Naţiunile Unite şi a suL Şarsfsere studenţeşti în regiunile Paris, cind s-a desfăşurat primul dicale, oamenii muncii din ţările ca- ‘Africa, Asia, America Latină care
ministrul de externe al Republicii Mali, liniat că delegaţia sa, aşteaptă cu in desţelenite din U. R. S. S. suferă încă jugul colonialist văd în
Bocoum Barema. El a cerut să se purtă teres admiterea Algeriei ca şi a veci Coneres Mondial al Sindicatelor. Cu pitaliste au dobîndit succese impor- F.S.M. un apărător şi sprijin de nă
capăt cursei înarmărilor, subliniind că îiiilui Etiopiei — Uganda. Reprezentau tante. F.S.M. luptă neobosit pentru dejde. N u este. întîmplător că in pri
înarmările costă astăzi mai mult decît tul Etiopiei a subliniat că problema acest prilej au fost puse bazele pu unitatea de acţiune a oamenilor mun mele rinduri ale luptei pentru apăra
120 de miliarde de dolari pe an, ceea dezarmării este o problemă fundamen cii din toate ţările ale căror inte- rea revoluţiei cvbane se află sindi
ce înseamnă cu mult peste venitul to tală a zilelor noastre şi că dezvolta ternicei organizaţii a oamenilor rese coincid în lupta împotriva ex- catele din America Latină. Cuba
tal anual al tuturor ţărilor slab dez- rea continuă a armelor de distrugere ploatării capitaliste.- nu este singură, noi nu vom per
volfate. în masă fac din această problemă o MOSCOVA 2 (Agerpres). struit în ultimele luni în ţinutul pă muncii — Federaţia Sindicală Mon mite intervenţia americană, a dccta-
obligaţie fundamentală a O.N.U. de a Din iniţiativa studenţilor sovietici în mînturilor desţelenite peste 1.000 de N u există problemă importantă pe
Trecînd la examinarea problemei co o soluţiona. Ministrul de externe al regiunile desţelenite au fost organizate apartamente pentru muncitorii şi func dială rod al unei îndelungate plan internaţional în care milioanele r e ^ r u ln 'm h in g d c l7 7 io
loniale, ministrul de externe al Repu Etiopiei a sprijinit propunerile pentru o serie de şantiere studenţeşti. ţionarii sovhozurilor şi aproape 800
blicii. Mali a -condamnat continuarea o conferinţă mondială destinată comer Intr-o regiune egală cu 21 de ra mari obiective de producţie şi social- experienţe istorice a mişcării munci- de membri ai F.S.M. să nu-şi spună
dominaţiei Portugaliei .asupra terito ţului şi dezvoltării ţărilor slab ¦ dez ioane, în 128 de sovhozuri-gigant, care eulturale. • t.oreşti*i p*e_ s_c__a_rHă _n/aivţiioi!n«ală v/şvi7i7/ihn»tertrnnai
riilor sale, ceea ce constituie o ame voltate. Yifru a subliniat necesitatea ocupă o suprafaţă de aproape 200.000
ninţare permanentă la adresa păcii. îndeplinirii întocm-i a hotărîrilor Con km.p., — cil două Portugalii — se Cu mîinile studenţilor au fost con ţională. In programul adoptat la
siliului de Securitate şi Adunării Ge află şantierele studenţeşti din regiunile struite anul acesta şcoli pentru 5.000
Reprezentantul Republicii Mali a nerale a O.N-U. pentru Gongo. pămînturilor desţelenite. de elevi, silozuri cu o capacitate de congresul de întemmeeiiere <a F.S.M se
subliniat de asemenea că guvernele Vara aceasta, în Ţinutul pămînluri- 0 milioane puduri cereale, adăposturi
Portugaliei, Africii de sud, Rhodesiei Ultimul vorbitor al şedinţei a fost lor desţelenite (Kazahstan) a plecat un pentru 30.000 vite cornute mari şi pen arată că această organizaţie trebuie cuvîntul, sa nu ia poziţie activa. Un ^
par a găsi în comportarea anumitor ministrul de externe al R.A.U., Mahmud grup de 10.000 de studenţi de la 30 tru 40.000 oi.
state membre ale O.N.U. o încurajare Fawzi. Subliniind importanţa proble de institute din Moscova, Leningrad şi să devină o armă puternică a cla- eveniment important în viaţa acestei din conducătorii sindicali din acea-
în .continuare a politicii lor de discri mei dezarmării, reprezentantul R.A.U. Kiev. In afară de aceasta, tinerii construc uriaşe organizaţii l-a constituit cel stă ţară.
minare rasială. El a exprimat spe a scos în evidenţă poziţia construc- Solii tinerelului din aceste trei mari tori au ţinut 850 lecţii şi convorbiri sei muncitoare internaţionale în lupta de-al 5-lea Congres Mondial al Sin-
ranţa că Adunarea Generală va adop livă a celor opt state neutre la confe oraşe ale Uniunii Sovietice au con la taberele de cîmp, iar artiştii lor sindicală desfăşurată pentru apăra- Mişcarea sindicală mondială ia po
ta- o rezoluţie care să ceară tuturor rinţa de Ia Geneva. El a enumerat o amatori au dat peste 400 de con rea şi ridicarea nivelului de trai al dicatelor care a avut loc în decern ziţie fermă şi împotriva pericolului
membrilor ruperea relaţiilor diplo certe. brie 1961 la Moscova. La acest Con pe care îl reprezintă astăzi milita
matice, economice, comerciale cu gu serie de focare de neînţelegere şi pe oamenilor muncii, pentru drepturi gres, considerat pe drept cuvînt cea rismul vest-german. Militarismul re
vernul sud-african. Declaraţia Partidului Comunist din S.U.A. sindicale şi libertăţi democratice, pen înviat în Germania occidentală este
ricolul care există astăzi în lume, sub în legătură cu nelegiuirile rasiştilor tru eliberarea naţională a popoarelor mai reprezentativă adunare munci- 'duşmanul tuturor popoarelor iubitoa
In continuarea şedinţei a luat cu- din statul Mississippi torcască din istorie — la care au re de pace. a declarat de curînd
vînlul M. Tarabanov, prim-locţiitor al liniind că „situaţia în legătură cu pro de sub jugul colonial, pentru apă participat 1000 dc delegaţi, reprezen- Kurt Meier, membru al prezidiului
ministrului afacerilor externe al R. P. rarea şi întărirea păcii. Intr-adevăr, tind aproape 143 de milioane de oa- de conducere al Uniunii sindicalelor
blema cubană este o sursă de îngri an de an F.S.M. a grupat noi şi noi meni ai muncii — au fost dezbă- libere germane. De aceea a subliniat
organizaţii sindicale, milioane şi mi- tute problemele care-i preocupă pe el, încheierea tratatului de pace cu
lioane de oameni ai muncii. Incer- oamenii muncii din toate ţările. Con- Germania şi rezolvarea problemei
cările elementelor scizioniste din greşul a confirmat în mod convingă- Berlinului occidental este cauza noa
S.U.A. şi alte ţări occidentale de a tor că a sosit vremea cind clasa stră.
Q zdruncina Federaţia Sindicală Mon- muncitoare, împreună eu aliaţii săi
l ’dială prin plecarea lor din rîndul a- fireşti, poale rezolva in mod pozitiv La 17 ani dc la înfiinţare, F.S.M.
Z cesteia au înregistrat un eşec total, problemele ce stau actualmente în
\ ]n [imp ce în 1945, la Congresul de
Bulgaria. După ce a arătat că în ul jorare pentru mulţi oameni iubitori de NEW YORK 2 (Agerpres) — teresează întregul popor ameri $ la Paris au fost reprezentaţi 66 de faţa omenirii. Strîns uniţi sub stea- se află in primele rinduri ale puler-
timul an s-a conturat posibilitatea pace şi este în acetaşi timp o ame TASS transmite : can.
soluţionării chestiunilor litigioase, M. ninţare la încălcarea legii în relaţiile milioane de membri, numărul acc- gul F.S.M., oamenii muncii pot con- nicului fcron*t al mişcă~rii muncit1oreşti
Tarabanov a atras atenţia asupra po-' internaţionale“. Noi dorim să credem, Partidul Comunist din S.U.A. ...El nu se poate încheia pînă ţ stora a ajuns în 12 ani la 106 mi tribul la rezolvarea problemelor le internaţionale, mobilizîndu-şi milioa
liticii periculoase a Statelor Unite care a spus ministrul de externe al R.A.U., a dat publicităţii o declaraţie în cind Meredith şi orice alt stu . liornainipe, ianr astăzi ——la 17 ani de lIca gate dc menţinerea păcii şi preîntim- nele dc membri în lupta unită pentru
au deschis uşa pentru intervenţia ar legătură cu nelegiuirile rasiştilor dent negru nu vor fi înscrişi în
din statul Mississippi care în universităţile americane la fel cu înfiinţare — F.S.M. are 142,8 mi pinarea primejdiei de război, la de- interesele de clasă ale oamenilor
lioane de membri. Astfel F.S.M. a zarmarea generală şi totală, lichida- muncii, pentru pace şi progres social,
mată a Statelor Unite în Guba. Rc- că principiul neintervenţiei în afacerile cearcă să nu perm ită negrului colegii lor albi, pînă cind nu li
ferindu-se la problema Berlinului occi interne ale statelor va fi respectat în Meredith să intre în universita se va garanta securitatea şi res
dental, Tarabanov a subliniat că aceas cele din urmă de toate statele membre tea „celor albi“. Partidul comu pectarea demnităţii lor umane, D upă proclam area încheierea conferinţei
ta reprezintă o sursă de conflicte per
ale O.N.U. EI s-a referit apoi la si. nist înfierează pe huliganii fas pînă cind guvernatorului Barnett Federaţiei Internaţionale
manente şi a subliniat necesitatea în-' tuaţia din Africa, atrăgînd atenţia asu cişti şi condamnă atitudinea generalului E. Walker şi consi R epublicii A rabe Yem en de Aviaţie v
pra evenimentelor periculoase din guvernului. liului cetăţenilor albi, precum şi
cheicriî unui Tratat de pace cu Ger Oman, Gongo, Africa de sud, Rhodc- SANAA 2 (Agerpres). — Arabă Yemen „îşi va respecta obliga 'ATENA 2 — Corespondentul A -
sia de sud, unde continuă amestecul In declaraţie se subliniază că forurilor elementelor de extremă Agenţia France Pressc anunţă că ţiile faţă de celelalte state , dacă nu gerpres. Al. Gheorghiu, transmite:
mania. EI s-a ocupat pe larg în cu- din afară şi practicile colonialiste. „uciderea a dci oameni, m altra mai multe siate arabe, printre care sînt în contradicţie cu principiile neu
Gondamnînd crearea blocurilor comer tarea multor alte persoane şi dreaptă nu li se va interzice să R.A.U., Republica Tunisia şi Republica tralităţii ţării". , Republica, preciza co Intre 28 septembrie şi 1 octombrie
vîiiiarea sa de problema dezarmării ciale de tipul Pieţei comune, Fawzi s-a criza care a cuprins ţara repre instige la rebeliune, Ia crime, Democrată Populară Algeria au recu municatul, a hotărît înfăptuirea unor a. avut loc la Alena cea de-a 55 a
pronunţat pentru examinarea proble zintă opera rasiştilor“. „Cazul teroare şi la acţiuni represive noscut Republica Arabă Yemen. reforme în domeniul culturii şi învă conferinţă a Federaţiei Internaţionale
generşle şi totale, subliniind că sta melor . comerţului internaţional, Meredith, se spune în declara După cum se ştie, în noaptea de 25 ţămîntului pentru a lichida înapoierea de Aviaţie (F.A.I.) la care au pârtiei-,
ţie, nu s-a încheiat încă. A.ces- împotriva poporului negru şi a spre 27 septembrie în Yemen a avut şi analfabetismul, va lua măsuri pen pat 33 de ţări. Rominia a fost re
diul actual al dezbaterilor la Geneva ta nu este un caz izolat şi nici loc o lovitură de stat. Un grup de ofi tru lichidarea sistemului feudal şi în* prezentată la conferinţă rib Petre is
americanilor albi cu vederi de ţeri, sprijiniţi de unităţile militare in curajarea activităţii capitalului, liber,
si in Adunarea Generală şi impasul tntîmplător ci un caz care in- mocratice, pînă cind în S.U.A.
în care aceste dezbateri se găsesc, se nu va mai rămîne nici cea mai
mică urmă de segregaţie sau a
datoresc poziţiei puterilor occidentale
care se opun oricăror propuneri con-;
strudive. j
'Reprezentantul R. P. Bulgaria’ a sub-: :K sistemului de persecutare a ne subordine, au înlăturat regimul monar fără a permite însă transformarea lui tm ti. secretarul general al Federaţiei
liniat, de asemenea, că grupările eco hic şi au proclamat Yemenul republică. în capital monopolist“. romtne de aviaţie.
grilor“.
nomice pe care le organizează puterile
occidentale sînt periculoase şi ele au IN in d ia : Ziua dezarmării şi luptei Partidul comunist cheamă or Ultimul rege, imamul Muhnmmed ben In cadrul unei adunări organizată la In cadrul conferinţei s-au decernat
efecte dezastrubase, aşa cuni au ară împotriva experienţelor nucleare ganizaţiile sindicale şi demo Ahmed a murit sub dărîmăturile pala Cairo de Federaţia yemeniţjlor care lo un număr de medalii şi diplonje u-
tat şi alţi delegaţi, asupra dezvoltării cratice să ceară preşedintelui tului său, supus tirului de artilerie în cuiesc în R.A.U., ministrul afacerilor r.or piloţi care au stabilit recorduri
noilor state independente din Africa S.U.A. să ia măsuri pentru „a noaptea de 26 spre 27 septembrie. Pos externe, Moiisin Ahmed al Aini, a ară- mondiale în 1961, printre care cos
tat printre altele : „întindem -mîna monauţilor sovietici Gagarin şi ‘lilov.
şi Asia. El a sprijinit propunerile în
scrise pe ordinea de zi, la cererea de DELHI 2 (Agerpres). — publicii, Radhakrishnan, şi pri pune capăt terorii împotriva tul de radio Sanaa a transmis imediat tuturor ţărilor arabe. Nu avem nici un şi cosmonautului american Shepard.
legaţiei sovietice, în legătură cu pro La 2 octombrie s-au împlinit mul ministru Nehru au vizitat un comunicat al Ministerului Afacerilor fel de intenţii agres’ve. Sînfem gata
93 de ani de la naşterea emi locul de incinerare al lui Gandhi negrilor din statul Mississippi Externe în care se arată că Republica să.stabilim relaţii de prietenie cu toate La şedinţa de închidere, conferinţa
gramul unei asistenţe economice pen nentului conducător al mişcării — Radjghat — şi au depus co şi din tot sudul ţării". ţările în conformitate cu Garta O.N.U. a discutat problema discriminărilor,
'de eliberare naţională a Indiei, El a subliniat că ţara sa nu va tolera adoptînd o hotărâre potrivit căreia
tru ţările slab dezvoltate pe baza fon Mahatma Gandhi. Această dată roane. La 2 octombrie, la Delhi zjwZfi— nici un amestec în treburile interne şi „ţării care va recurge la discriminări
este sărbătorită pe larg în în au avut loc numeroase mitin s-a pronunţat împotriva politicii răz faţă dc unul din membrii F.A.I. la
durilor eliberate de dezarmare şi pen treaga ţară ca ziua dezarmării guri în apărarea păcii, Împotri încă un pas spre înjghebarea alianţei desfăşurarea campionatelor mondiale
şi luptei împotriva experienţe- va cursei înarmărilor nucleare. boiului rece“. nu-i poate încredinţa organizarea a-
tru o conferinţă mondială asupra co lor nucleare. In dimineaţa zilei militare franco-vest-germane ceslor campionate“.
merţului. Pe adresa Comitetului cetăţe Imediat după lovitura de stat, preşe-’
nesc pentru dezarmare din Del- PARIS 2 (Agerpres). — Mesmer a discutat cu Strauss probleme dinte al Consiliului comandamentului S-a hotărît, de asemenea. ca în
Tarabanov s-a pronunţat pentru sta A fost făcut încă un pas pe calea revoluţionar, comandant suprem al ar 1963 să se organizeze festivalul fil
spre înjghebarea alianţei militare fran- legate de „fabrica-ia în comun a unor matei şi şef al guvernului a fost numit
bilirea unui termen fix pentru acorda tipuri de armament“.
re_a__in_de_p_e_n_de_nţei popoarelor care se
mai află* sub dominaţia colonială. El | de 2 octombrie preşedintele re- hi care desfăşoară campania vo-vest-germane. La baza militară ae După cum transmite France Presse, colonelul Abdallah Sallal, care în aju mului F.A.I. pe teme de aviaţie; s-a
_________ _____ pentru stringerea de semnături riană franceză de la Saint Raphael miniştrii c război francez şi german nul loviturii de stat a fost comandan organizat un comitet special al F.A.I.
împotriva primejdiei războiului (pc litoralul Mării Mediferane) Mes- au discutat de asemenea despre lărgi tul suprem al armatei Yemenului. pentru aslronaurică.
< 7)L ti ( 'il. <Ţ). nuclear au sosit mesaje de salut mer, ministru' de Război, a dus la J rea schimbului de ofiţeri ai forţelor ar !n prezent, potrivit unor ştiri trans In încheiere a avut loc alegerea or
din partea preşedintelui Indiei,
octombrie tratative cu colegul său de mate vest-germane şi franceze care mise de agenţiile de presă occidentale, ganelor de conducere ale F.A.I.
Radhakrishnan, al lui Bertrand Ia Bonn, Strauss. După cum relatează vor fi delega;! la centrele de instrucţie, rude ale decedatului rege, duc o in ooofMooo
tensă activitate. Seif Ul-Islam Hasan,
s ' • ¦¦-\-Z-W.ir. Rusell şi John Berna!. printre altele agenţia France Presse, şi vor participa la manevre comune. fratele imamului Ahmed şi conducătorul Stare excepţională
delegaţiei Yemenului la O.N.U., a pă in Nigeria
pmU-.Vi"-ip¦*¦L¦:<¦:, , Mm răsit urgent New Yorkul pentru a merge
VW''" în Arabia Saudită, unde intenţionează LAGOS 2 (Agerpres). —
¦I O declaraţie a secreîaru ui 0 noua înfrîngere a adepţilor lui Brandt să ceară sprijin în lupta împotriva Primul ministru a! Federaţiei Nige
noului regim din Yemen. ria, Abubakar Tafawa Balewa, luînd
Í ; y,-, * M w W ţyi Mr general a) P.C. din Spania BERLINUL OCCIDENTAL 2 didaţi pentru senatul vest-berli- cuvîntul h p. tul T. radio a declarat că
(Agerpres). — nez. O Înfrîngere asemănătoare Consiliul de Miniştri al R.A. Yemen în ţară a fost descoperit un complot care
* gr f V :r?f i l l PARIS 2 (Agerpres). — au suferit acum partizanii lui a anunţat la 2 octombrie crearea unui avea „drept serp înlăturarea guvernu
» -V. ! ' ,< L 2 i Prin torturi, închisoare şi condam Partizanii politicii periculoase Brandt în cartierele vest-berli- Consiliu naţional al revoluţiei şi un lui". In Nigeria, după cum transmite
nări la moarte franchiştii vor să tero a „oraşului de front“ promovată neze Schoneberg şi Wedding. Consiliu superior al apărării, în care din Lagos corespondentul agenţiei
rizeze clasa muncitoare şi masele popu de primarul Berlinului occiden Presa informează că ia confe vor intra toţi şefii triburilor yemenile.
lare, să slăbească şi să submineze spi rinţa raională a P.S.D.G. din France Presse, a fost introdusă starea
ritul lor de luptă de care au dat do. tal, Brandt, au suferit o nouă excepţională.
vadă în urma g rv eio r din lunile apri înfrîngere. După cum s-a mai Schoneberg nu a fost ales prin
lie şi mai, a declarat la postul de ra anunţat, conferinţa raională a PE SCURT ® SCURT
dio „Spania independentă" secretarul P.S.D.G. din Tiergarten (Berli tre candidaţii în alegeri pentru
general al Partidului Comunist dm nul occidental) a votat acum
Spania, Santiago Garrillo. trei săptămîni împotriva desem adunarea municipală a Berli
nării lui Schlegel şi a altor a-
Secretarul general al P.C. din Spa depţi ai iui Brandt drept can nului occidental Rheingold Lan-
nia a amintit că unul din conducăto
rii partidului comunist Ramon Orma- ge, adept al lui Brandt. BELGRAD. — In dimineaţa zilei de
sabal şi tovarăşii săi au devenit vic 2 octombrie, L. I. Brejnev, preşedin
timele samavolniciei judiciare. Inirea- Majorarea preţurilor în Danemarca tele Prezidiului Sovietului Suprem al WASHINGTON. — La Santa Marîa,
ga Spanie ştie că partidul comunist U.R.S.S., s-a reîntors la Belgrad din statul Galifornia, s-a prăbuşit un avion
se pronunţi pentru o largă unitate a COPENHAGA . (Agerpres). — Legea prevede majorarea preţurilor călătoria tăcută în ţară. împreună cij bimotor de tip „Havilland". 11 persoa
tuluror forţelor antilranchiste fără ex La I octombrie a intrat în vigoare c i 15 la sulă, iar ziarul „Ekstrabladet" L. I. Brejnev a sosit I. Broz Tito, pre- ne, în majoritate experţi americani tn
cepţie. Carrillo a chemat la pregătirea legea adoptată de Folketing (parla scrie la 1 octo brie că, de fapt, pre şedinţele Iugoslaviei. construcţia d; rachete, au fost victi
şi org an izaşi unei greve politice care ment )potrivit căreia în Danemarca se ţurile la carnea de vită şi de porc au mele acestei catastrofe aeriene.
„va ii im „nu“ răspicat al poporului majorează preţurile la carnea de vită, crescut în medie cu 25 la sută, iar la HAVANA. — Osvaldo Dorticos To-
adresat guvernului lui Franco, uciga de porc, vînat şi ouă cu 15 la sută. vînat şi ouă cu peste 30 la sută. rrade, preşedintele Republicii Guba, va 6ANBERRA. — După o întrerupere,
şilor săi plătiţi, regimului său de asu conduce delegaţia cubană la cea de-a parlamentul federal al Australiei şi-a
Situaţia precară 17-a sesiune a Adunării Generale a reluat lucrările. Sesiunea va dezbate
prire, minciunii şi jefuirii poporului“. a învăţămîntului în Italia O.N.U. Preşedintele va pleca săptă- problema eventualei aderări a Angliei
mîna aceasta la New York şi va fi în la Piaţa comună şi urmările acesteia
Noua fabrică de superîosîaţi din cadrul Uzinelor chimic.e din Acfuini îm potriva ROMA 2 (Agerpres). Numai la Roma este nevoie de 80.000 soţit de ministrul afacerilor externe, pentru Australia, precum şi problema
1 octombrie a fost prima zi a de locuri pentru elevii şcolilor pri Râul Roa. şomajului.
Seolnok. regim ului dicta toria l noului an de învăţămînt in şcoli, şco mare. La Bari se simte lipsa a 700
Această nouă întreprindere — care a intrat in funcţiune în lile tehnice, institutele şi universităţile de locuri, iar la Milano de 2.500 în BERLIN. La 1 octombrie s-a deschis ISTANBUL. — Oamenii muncii din
din P ortugalia italiene. căperi pentru clase. la Berlin a patra conferinţă a Uniunii Turcia continuă lupta pentru dreptu.
cursul lunii mai 1962 •— va oro duce încă în acest an 129.000 Din 6,5 milioane copii în vîrstă de internaţionale a sindicatelor oameni rile lor vitale. La Iztnir, 1.700 de mun
de tone de îngrăşăminte chimice, LISABONA 2 (Agerpres). — la 6 la 14 ani pentru care s-a sta Pentru învăţămîntul superior prima lor muncii din industria metalurgică şi citori de la întreprinderile textile au
In întreaga Portugalie — relatează bilit îhvăţămîntul obligatoriu, aproxi zi dc cursuri a coincis cu prima zi a constructoare de maşini. cerut ma mea salariilor cu 30-50 la
in clişeu: In noua fabrică agenţia France Presse — au fost di mativ 800.000 nu au putut să fie grevei profesorilor şi studenţilor care sută. „Ţinînd seama de aciuatele con
fuzate manifeste ale „Juntei patriotice înscrişi la şcoală. Mulţi copii sînt ne va dura o săblămînu. Profesorii cer NEW YORK. — La l octombrie A. diţii de viaţă, au declarat ei, cerem o
portugheze“ prin care jLe cere popu voiţi să meargă să lucreze pentru a majorarea salariilor şi sporirea aloca A Groraîko a făcut o vizită lordului majorare a salariilor ca-c să .’e îngă
laţiei să transforme ziua dc 5 octom aduce în familia lor o sumă cî.t de ţiilor pentru achiziţionarea de mate Home. duie să ducem o viaţă cit de cît ome
brie, aniversarea proclamării Repu mică de bani. rial didactic, iar studenţii —acordarea nească“.
blicii portugheze, înfr-o zi de acţiune Încă o piedică care stă în calea în de burse pe care in prezent le pri MOSGOVA. — La I octombrie, sta
pentru apărarea libertăţilor fundamen văţămîntului public in Italia este lipsa mesc, potrivit datelor ziarului „Paese ţia seismică centrală „Moscova“ a în TOKIO. — In Japonia continuă să
tale şi pentru amnistierea deţinuţilor de profesori şi de localuri de şcoală- Sera“, numai 0,9 la sută din cursan registrat un cutremur al cărui epicen se înregistreze un număr mereu sporit
politici. Populaţia este chemată să ma ţii institutelor de învăţămînt superior. tru este la 3.500 km. de Moscova, în de falimente ale întreprinderilor mici
nifesteze împotriva războaielor colo sudul Iranului. şi mijlocii. După cum scrie ziarul
niale duse de guvernul lui Salazar şi „Nikkan Kogio“, în septembrie în Ja
să organizeze acţiuni împotriva regi PARIS. — Poliţia franceză a desco ponia au dat faliment 152 de între
mului dictatorial de la Lisabona. perit un adevărat arsenal de arme în
tr-un garaj particular din Marsilia şi prinderi. Suma totală a datoriilor între
anume: 44 pistoale automate, cinci
puşti mitraliere, patru puşti, 49 de gre prinderilor falimentare a fost de peslc
nade etc. Armele au fost aduse de
O.A.S.-işti din Algeria. 13 miliarde yeni, adică aproape de
două ori mai mare decit în septembne
anul trecut
Keaaejia şi administraţii rulm ; str. b Martie nr. 9. leletoh: IS& Î89, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobiru Direcţiei Generale P.T.I.R. nr. 2133.328 din b noiembrie 1949. — Tiparul; Întreprinderea Poligrafica „1 Alai“ — 1)“
