Page 80 - 1962-10

PAG. 3
LA E. M. CERTEJ
© agitaţie vizuala
cfssicioetă, operativă!
Agitaţia vizuala este Una Hln
formele Importante ale muncii
politice de masă. Acest lucru
e bine cunoscut şl de tovarăşii
din Comitetul de partid şi din bi­
rourile organizaţiilor de bază de
la E.M. Certe]. De aceea, la înce­
putul anului curent au şi acordat
o atenţie mal mare conîecţio-
nărli şl afişării de lozinci şl
panouri prin care se făceau Cu­
noscute muncitorilor de aici an­
gajamentele exploatării, prin
care colectivul minei era Îndem­
nat să lupte pentru îndeplini­
rea şi depăşirea indicilor de
plan.
Unul dintre panourile afişate
la loc vizibil, de exemplu, popu­
larizează angajamentele luate
de E.M. CerteJ în întrecerea cu
E.M. Muncelul Mic, îndemnînd
pe mineri să lupte pentru Înde­
plinirea lor. Printr-un alt pa­
nou se arată Importanţa creşte­
rii productivităţii muncii Bpu-
nindu-se: „Prin sporirea pro-
ductivităţil muncii cu 1 la sută,
în 1962 se va realiza o economie
de 210.000 lei, echivalentă cU
valoarea unul bloc sau a două
compresoare „Reşiţa“. Alte lo­
zinci vorbesc despre importan­
ţa calificării, a ridicării nivelu­
lui cunoştinţelor politice şi Pro­
fesionale.
Toate acestea slnt bune şi ele
au contribuit într-o oarecare
măsură la mobilizarea colecti­
vului în lupta pentru îndeplini­
rea sarcinilor. Dar, dacă pen­
tru organizarea agitaţiei vizua­
le cu caracter permanent, Co­
mitetul de partid de la E. M.
Certej a avut o preocupare tnal
mare şi merită să fie evidenţiat,
în ceea ce priveşte organizarea invăţămîntul de partid, dar nu
unei agitaţii vizuale operative, se spune nici un cuvînt despre
concrete şi pe locuri de mun­ agitaţia vizuală.
că, nu a făcut aproape nimic. Acest lucru este neglijat chlaî
Comitetul de partid (secretar şi de către Comitetul raional
tov. Avram Filipaş), mulţumin-
du-se numai cu organizarea agi­
taţiei vizuale la nivelul exploa­
tării. a neglijat să îndrume bi­
rourile organizaţiilor de bază
în scopul asigurării unei agita­
ţii vizuale la fiecare sector şl
atelier, care să reflecte periodic
succesele, să popularizeze pe
fruntaşi şi metodele lor, să în­
demne pe muncitori pentru a
urma exemplul acestora. Acest
lucru se desprinde din faptul
că în afară de lozincile şl Pa­ mai la citeva lozinci, cu carac­
nourile cu caracter permanent, ter permanent şi unele gene­
Ia E.M. Certej — excluzind gra­ rale, afişate odată pentru tot
ficele de producţie — nu mai anul. Acest lucru trebuie să dea
există nici o altă agitaţie vi­ de gindit comitetului de partid
zuală cu toate că, pentru aceas­ şi birourilor organizaţiilor de
ta existau destule teme. Bună ¦ bază. Ele au datoria să ia ime­
oară, exploatarea stă încă slab diat măsuri pentru organizarea
cu îndeplinirea indicelui de ca­ unei agitaţii vizuale vii, ope­
litate. Dacă, alături de alte for­ rative, interesante, care să ducă
me ale muncii politice de ma­ la mobilizarea colectivului în
să era folosită şi agitaţia vi­ scopul îndeplinirii sarcinilor ce
zuală, care să militeze pentru stau in faţa exploatării.
îmbunătăţirea calităţii minereu­
(Urmare din pag. l-a)
Lucrurile nu stau mai bine nici la
gospodăria colectivă din Băieşti, unde
din 215 ha. au fost însămîntate doar
!6, la Sîntămăria unde s-au însămîn-
ţat 60 ha., iar fa Rîul de Mori nici
nu a început semănatul, Rămînerea în
urmă a însămînţărilor se datoreşte
faptului că conducerea S.M.T. din O-
răştie şi cea a secţiei S.M.T. din Or-
lea nu au luat măsuri corespunzătoare
pentru a asigura folosirea raţională
şi funcţionarea neîntreruptă a întregu­
lui număr dc tractoare şi maşini a-
gricoie existente în raionul Haţeg. A-
cest lucru se poate vedea şi din rea­
lizările obţinute în ultimele două de­
cade. In decada de la 1 la 10 oc­
tombrie s-au realizat în medie numai
cîte 21 hantri pe tractor, iar în de­
cada de Ia 10 la 20 octombrie ran­
damentul a sporit cu 14 hantri pe
tractor.
Există reale posibilităţi pentru spo­ repartizate cinci semănători, din care,
rirea considerabilă a vitezei zilnice Ia efectiv, lucrează numai două. Celor­
arat şi semănat. Conducerea S.M.T.
trebuie să execute însă un control şi
o îndrumare mai eficientă -asupra mo­
dului de folosire a tractoarelor şi
maşinilor, să ia măsuri pentru reme­
dierea în scurt timp a defecţiunilor
ivite la maşini, iar dirijarea tractoa­
relor la gospodării să se facă mai ju ­
dicios, în raport cu volumul lucrări­
lor contractate cu S.M.T..
Din causa semănăfiorilor
In multe gospodării colective ră-
mîncrea in urmă a însămînţărilor de
toamnă se datoreşte şi unor defec­
ţiuni ce se ivesc la maşinile de se­
mănat. Deseori, deşi au terenul pre­
gătit (arat, grăpat şi discuit), colec­
tiviştii nu pot semăna din cauza a-
cestora.
La G.A.C. din Cîrncşti lucrează la
zrături două tractoare. Pentru însă-
mînţat s-a adus o maşină care, după
cc au fost semănate 80 ha. cu grîu-
sccară, s-a defectat şL> defectată a
. ««-.iXYA*«J^cKfcu^io^^VKWi^b'iiV^iwtvifiysass^isUSaja!»í?v5Y»!m#?^«sftstíay*fciíAtS^’AfíKCtt^JKIÍflEWíS^^flií^ísyass *
lui extras, ou siguranţă că re­
zultatele puteau fi mai bune.
La E.M. Certej slnt multe echi­
pe care s-au angajat să-şl de­
păşească planul de producţie,
să dea minereu de calitate. Prin­
tre acestea se aiflă cele condu­
se de Gherman Blaj Ioan din
sectorul I, Petru Luca, Avram
Marina din sectorul m şl al­
ţii. Multe echipe, folosind dife­
rite metode au reuşit să-şl în­
deplinească angajamentele. Sînt
Insă şi echipe care extrag încă
minereu de slabă calitate. Agi­
taţia vizuală nu reflectă nimic
din aceste fapte, cu toate că se
puteau scrie şi afişa lozinci prin
care să fie îndemnaţi cei ră­
maşi In urmă să la exemplul
fruntaşilor, puteau fi aduse la
cunoştinţa minerilor metodele
înaintate de muncă. Dar nici
una din organizaţiile de bază,
secretari Ioan Dudaş (sectorul
I), Petru Gherman (sectorul II),
Dumitru Luca (sectorul m ) etc.,
n-au luat măsuri pentru orga­
nizarea unei astfel de agitaţii
care să fie operativă, concretă,
strîns legată de sarcinile de pro­
ducţie.
De acest lucru se face vinovat
In primul rlnd comitetul de
partid al exploatării, care n-a
îndrumat activitata birourilor
organizaţiilor de bază şi în aceas­
tă direcţie. Chiar în plenarele
comitetului de partid In care
s-au analizat munca politică de
masă, munca de propagandă şl
alte activităţi, nu s-a amintit
nimic de agitaţia vizuală, de ro­
lul acesteia, Se vorbeşte in­
tr-adevăr mult de munca cu agi­
tatorii, de gazetele de perete, de
al P.M.R. 11ia. Nici In Instruc­
tajele făcute de Comitetul ra­
ional de partid pentru Instrui­
rea secretarilor şl birourilor or­
ganizaţiilor de bază din între­
prinderi, nu se pune accent pe
agitaţia vizuală, lucru ce se re­
flectă cu prisosinţă şi în slaba
muncă de agitaţie vizuală de
la E.M. Certej.
'Aşa cum am arătat, agitaţia
vizuală se mărgineşte aici nu­
R. BUDIN
rămas. Tovarăşul Gruia Opric, preşe­
dintele gospodăriei şi Acatrinei Gri-
zantena, tehniciană agricolă au anun­
ţat Consiliul agricol raional, pe şeful
brigăzii de tractoare şi chiar pe ing.
Lupulescu de la secţia S.M.T. Orlea,
dar practic, triunghiul de tracţiune al
semănătorii a rămas totnereparat
timp de S—4 zilfc, deoarece atelierul
mobil al secţiei se afla deplasat la
S.M.T. Orăştie.
Aşa se face că deşi aveau pregă­
tite pentru însămînţat mai bine de
40 ha., colectiviştii din Cîmeşti au
fost nevoiţi să mai aştepte. La fel
aşteptau şi colectiviştii din Boşorod,
care scmănascră 291 ha. şi mai a-
veau pregătite alte 117 ha. Aici lip­
seau furtunele de lapompa hidrau­
lică.
Din păcate acestea nu sînt singurele
cazuri. La cele 6 gospodării colective
din comur.a Bretea Romînă au fost
lalte le lipsesc tuburile şi din această
cauză ele trebuiau demontate dc la
semănătoarea din Băţălari şi duse la
cea din Gînţaga, de aici demontate şi
duse în altă parte şi invers.
Tracîoar© defeefe
In gospodăriile agricole colective
din raion lucrează 63 de tractoare.
Lucrează, c un fel de a spune pentru
că în realitate unele din ele nu fac
nimic zile la rînd, sau lucrează foarte
puţin datorită unor defecţiuni care,
cu mai multă atenţie, ar putea fi evi­
tate sau înlăturate în scurt timp. Vi­
novată de starea lucrurilor se face, în
primul rînd, conducerea secţiei din Or­
lea a S.M.T. Orăştie care nu urmă­
reşte şi nu ia măsurile cuvenite a-
tunci cînd unii tractorişti dovedesc
nepăsare faţă de muncă şi de maşi­
nile care le-au fost încredinţate.
Tractoristul Stelian Anghe! din bri­
gada 26, care lucrează la gospodăria
colectivă din Peşteana, îşi transformă
deseori tractorul în.,, vehicul de mare
DRUMUt SOCIALISM ULUI Nr. 2438
t,*?-?Triytcr^3icwsw!af3 09
oo o „sifădanit*
'Am cercetat împreună cu di­ realizat® ar fi Interesant de ţinut, a plecat conferenţiarul.
ştiut. Iată In continuare plani­ Cu această zi planul calendaris­
rectorul căminului cultural din ficarea pe zile: tic lunar lua sfîrşit.
Lucratorii gospodărie! agricole de stat din Apoldul de Sus, raionul
Sebeş au recoltat pînă In prezent strugurii de pe aproape 200 ha. Paralel Şibot, raionul Orăştie, planul ca­ m ziua de 5 — Informare po­ — După cît se vede n-aţi rea­
cu aceasta au fost vinificate peste t .670 tone struguri. lendaristic lunar. litică — nu so ştie precis pe ce lizat aproape nimic din plan —
temă a fost organizată şl nici am spus directorului de cămin.
IN FOTOGRAFIE: Aspect de la vinificarea strugurilor la trupul din 2 OCTOMBRIE — „Seară de cine a participat; în ziua de 6,
Gîrhova. — Da, cam aşa-i! Dar să ve­
film“. Pe marginea planului deţi. Şl cu aceasta începu cu
— Ce aţi organizat cu acest o serie de justificări: „N-avem
de muncă al unui cu cine lucra, colectiviştii sînt
prilej? — întreb pe directorul la cîmp (şl în special aci in­
cămin cultural sistă de citeva ori), tinerii riu
căminului cultural. prea vin, n-are cine face mo­
— Ce să organizăm? O seară — audiţie colectivă la radio — bilizarea, cam asta-il... La noi
'după expresia directorului, „am e greu tovarăşei“.
de film! A rulat un film. pus radio să cînte“; In ziua do
— După clte ştiu, la dumnea­ (7 — conferinţă — nu s-a ţinut ~k
că a Intervenit altceva; In ziua
voastră rulează în fiecare seară de 9 — audiţie colectivă la ra­ Intr-adevăr, e greu cînd nu
cîte un film, cum de l-aţi tre­ dio — acelaşi program ca In ziua faci nimic, cînd la căminul cul­
cut tocmai pe acesta In plan? de 6, adică „am pus radio să tural nu organizezi lucruri in­
cînte“; In ziua de 10 — infor­ teresante, frumoase, atrăgătoa­
— Păi, ce să trecem? — îmi mare politică — „documentare re. Cînd brigada artistică, for­
răspunse directorul căminului. personală a directorului“; în maţia de teatru, echipa de dan­
ziua de 11 — Joia tineretului — suri, corul etc., vor prezenta un
3 OCTOMBRIE — „Citirea pre­ n-a venit nimeni dar nici nu spectacol, cînd conferinţele pla­
sei în colectiv“. s-a organizat nimic; In ziua de nificate se vor ţine cu regulari­
12 — seară de film — în afară tate şl vor fl interesante, clnd.
— Cum aţi organizat această de alţi cetăţeni, a participat la jolle de tineret nu vor figura
acţiune? film şl directorul căminului cul­ numai în plan, ci într-adevăr se
tural şi bibliotecara; în ziua de vor organiza — atunci cu sigu­
— Cum s-o organizăm? !Am 13 — seară literară — nu se mai ranţă nu va mai fi greu. Co­
ţine minte tema, dar se ştie lectiviştii, tineri şl vîrstnici, vor
Magazin filatelic la Deva citit ceva din presă. precis că a fost ceva; în ziua veni cu plăcere la cămin. Pen­
— Şi ce anume? Cine a pai-: de 14 — conferinţă — nu s-a
tru acest lucru trebuie însă în
tlcipat? primul rînd muncă, o muncă
bine organizată.
— Ceva, du participat nişte
tineri. Colectiviştii slnt ocu­ I. CIOBOTA
paţi. 1
In cvartalul „23 August“ din Prin munca depusă de perso­
Deva a fost deschis un magazin nalul care deserveşte acest ma­ 4 OCTOMBRIE — „Joia tine­
filatelic. Magazinul este apro­ gazin, s-a reuşit să se obţină re­ retului“. Sjfí mO BM M U L
zultate frumoase. încă din luna
vizionat cu un bogat sortiment septembrie 1962, planul de des­ — Pe ce temă aţi organizat 28 Octombrie 1962
de timbre şi accesorii filatelice. facere a fost realizat în pro­ joia tineretului?
Din primele zile, magazinul a porţie de 179,1 la sută.
fost vizitat de numeroşi îilate- — Nu s-a ţinut, n-a venit ni­
lişti. meni,
— Dar !ce-aţl pregătit?
— N-am pregătit nimic.
Este inutil să relatăm mal de­
parte discuţia cu directorul că­
minului cultural. Ea s-a desfă­
şurat fără nici o modificare, pe
aceeaşi linie ca mai sus. Ce ac­
ţiuni au fost totuşi trecute In
planul calendaristic pentru zi­
lele următoare şl cum au fost
*"...'...1..' .... ..... ............. ... (J M 9»«o9mI» ¦' ...•...•.....:.... ' Programul I: 6,00 Concert de miera „Cinci fete + Plgulete“.
'dimineaţă; 7,10 Piese orches­ Comedie de Constanţa Bratu;
— De veghe la turbine trale; 7,40 Muzică populară ro- 21,01 Muzică Instrumentală;
mînească; 8,00 Sumarul presei 21,20 Muzică uşoară de com­
eisajul industrial de la Gura- muncă şi pregătirea profesională a struire şi ridicare a calificării oa­ centrale; 8,10 Şcoala şi viaţa; pozitori romîni.
menilor. 8,30 Muzică distractivă; 9,30 Tea­ Programul II: 7,00 înfrăţiţi în
Pbarza trezeşte vizitatorului de oamenilor. tru la microfon pentru copil: muncă, In clntec şi joc — pro­
la început curiozitatea. Prepararía Asupra acestui fapt merită să ne Periodic, în sala turbinelor au loc ,,Katia şi crocodilul“, prelucra­ gram de muzică populară ro­
minereului, centrala termoelectrică şoiprim puţin. Toţi muncitorii care instructaje profesionale de tehnica
stilpii de înaltă tensiune sînt cărţaiu o calificare mai înaltă se stră­ securităţii muncii şi exerciţii fictive re şl dramatizare radiofonică mînească şl a minorităţilor na­
de vizită nescrise, dezvăluind fiecareduiesc şi-şi reîmprospătează cuno­ de avarii. Înaintea fiecărui exerciţiu după povestirea scriitorilor so­ ţionale; 7,30 Cintă fanfara re­
un anume proces de muncă. Asupraştinţele. Vitrina întitulată sugestiv şeful de tură explică oamenilor na­
cărei „cărţi de vizită“ să ne oprim?„întrebări şi răspunsuri“, stîrneşte tura avariei şi consecinţele ce pot vietici Igkleld şi Ghermet; 11,00 prezentativă a Armatei; 8,00
In cele din urmă ne îndreptăm interesul întregului colectiv. avea loc. Turbina fiind în exploa­
Muzică populară romîn&ască Muzică uşoară; 8,30 Clubul vo­
paşii spre inima uzinei — centrala Să spicuim citeva din întrebările tare, se înţelege de la sine că nu se pentru fruntaşii recoltelor bo­ ioşiei; 9,00 Solişti şi formaţii ar­
termoelectrică. şi răspunsurile expuse în vitrină. pot face manevrele de închidere şi gate; 11,30 Vorbeşte Moscova: tistice de amatori; 10,30 Revis­
12.00 Interpreţi de muzică uşoa­ ta presei străine; 10,38 Muzică
Uzina electrică de la Gurabarza, „Care sînt cauzele înrăutăţirii ule­ deschidere a ventilelor. Căutările oa­
ră; 12,25 Programe muzicale al­ uşoară; 13,00 Din folclorul po­
racordată la sistemul energetic na­ iului de ungere la turbină?" Răs­ menilor au găsit şi aici soluţia cea cătuite de ascultători; 13,10 De, poarelor; 14,30 Satira şl umorul;
ţional, are un rol de seamă mai punde şeful de tură loan Popa: „U- mai nimerită. Pe ventilele cu „pri­ toate, pentru toţi; 14,00 Muzi-' 16,08 Interpreţi de frunte ai mu­
ales pentru reţeaua electrică transil­ leiul de turbină se poate înrăutăţi, cina“ se atîrnă una din etichetele că populară romînească cerută zicii populare romineştl; 17,25
de ascultători; 14,40 Pentru fie­ Muzică uşoară cerută de ascul­
văneană. Importanţa uzinei va spo­ adică îşi pierde din calităţile sale cu iniţiala „1“ sau „D“ — închis care cîte o melodie; 15,24 Tri­ tători; 19,00 Muzică uşoară:
plu concert în Do major pentru 19,30 Din cele mai cunoscute
ri mai mult prin darea în exploa­ hibrefiante în timpul exploatăm, din sau deschis. Exerciţiile de avarii fic­ vioară, violoncel, pian şi orches­ romanţe; 20,05 Calendar muzi­
tră de Beethoven; 16,00 Muzică cal — emisiune muzloal-litera-
tare, zilele acestea, a modernei in­ mai multe cauze: intrarea unei can­ tive creează muncitorilor deprinderea uşoară; 17,00 La şezătoare; 17,55 ră; 21,15 Vitrina cu noutăţi de
Pagini alese din muzica de es­ muzică uşoară; 22,00 Muzică de
stalaţii de termoficars. In felul a- tităţi de apă în ulei, tulburarea u- acţiunilor sigure şi operative, dez­
tradă a compozitorilor romîni şl dans.
cesta la confortul noului cvartal de leiului-şi depunerea lui, temperatura voltă spiritul răspunderii personala sovietici; 18,30 Muzică uşoară:
locuinţa din oraşul Brad îşi aduce ridicată a lagărelor, din cauza cu­ a fiecărui muncitor, asigură un mers
cu prisosinţă aportul său şi colec­ renţilor vagabonzi care circulă in­ continuu şi fără avarii a turbinei.
tivul acestei uzine.
umzet monoton de bondari u- tre bornele generatorului, lagărele După ce am cunoscut citeva as­
riaşi. Simfonia mecanică a a- respective şi placa de fundaţie...“
Răspunsul continuă cu aceleaşi argu­ pecte din pregătirea profesională a 19.00 Muzică de operetă inter­
barului in turbine. Sînt primele im­ mente întemeiate. Comunista Roza­ celor ce lucrează la turbine, nu ne pretată de cîntăreţl romîni; 19,35 întreprinderea
„Melodii... melodii...", emisiune
presii ce le culegem în sala maşi­ lia Circu răspunde bine întrebării: mirăm să auzim că avariile din vina de muzică uşoară romînească; comercială raională
nilor. „Care este rolul barajului de la personalului au rămas de domeniul
Investigaţiile insă nu se opresc Criş şi ca întrebuinţare are pentru trecutului. Şi încă ceva: două tur­
aici. In afară şi dincolo de impre­ uzină. Ce instalaţii de deservire
bine sînt deservite de un singur 20.00 Teatru la microfon: pre- ZALĂU
siile de moment descoperim oame­ sînt?“>
str. Ghcorghe Dozsa nr. 25
nii, făurarii şi stăpînii adevăraţi ai Asemenea răspunsuri pe tema cu­ om. Tura întreagă e formată nu­
telefon 149
maşinilor. Intre două turbine facem noaşterii şi exploatării turbinei sînt mai din 5 oameni, lată eficienţa u- \ Usi Joc sîmp!©, atrac- ţ
cunoştinţă cu şeful de tură loan multe şi diferite. In diversitatea lor, nei înalte calificări a oamenilor. tiv şi cu mari şanse S
Popa, iar la tabloul de comanda al răspunsurile au totuşi ceva comun: La locurile lor de muncă oame­
turbinei nr. 3 cu utemistul llie Ste­ documentarea temeinică şi cunoaşte­ Vinde din sfoc
pau. Oameni, fapte importante, in­ rea profundă a problemelor. nii veghează, îşi îndeplinesc exem­ tmamoaam
de clştig <
e la secretarul organizaţiei de plar datoria, învaţă şi se perfecţio­ isupranorm afiv:
teresante, pline de conţinut. Dintre
¦— Diferite materiale elec­
partid, loan Cernatoni, aflăm că nează necontenit. trice ;
Dtoate problemele una pare că se e- PRONOSPORT
aceasta nu e singura metodă de in- TRUŢĂ SEBASTIAN — Aparate de radio Enes-
videnţiază mai mult: disciplina în cu şi Opera;
—• A, licolo de menaj (cu­
Reţineţi ! ţite mezeluri, plinii, din
tablă albă ;
tinţa colectiviştilor. Mai sînt însă şi crul ctt mai tîrziu, şl uneori ora 9
— Textile şi Încălţăminte
tractorişti care procedează altfel. Ve­ şi chiar 10 dimineaţa îi găseşte nu diferiţi,;
stea că în gospodăria lor vor lucra pe tractor ci... în aşternutul patului. \ în care vă mai puteţi — Ciorapi platlrt Import;
— Lină import.
viteză. Plimbările inutile cu tractorul, trei tractoare a fost primită cu bu­ Cu toate ca nu stau rău cu realiza­ completa buletinele.
virajurile brusce i-au adus acestuia, curie de către colectiviştii din Vâlce­ rea sarcinilor de plan, tractoriştii ca­ Listele complete sau ex­
după numai două zile dc muncă, o lele Rele. Bucuria n-a fost însă de­ re lucrează pe ogoarele colectivişti­ saao«®&cof>ttoaocee<»OQftQO9sceQ<D00490 090 trase se trimit la cerere. De
defecţiune, spărgîndu-i-se un rulment plină pentru că, la cîteva zile, trac­ lor din comuna Bertbelot ar fi pu­ asemenea cumpără: mo­
la cutia de viteză a tractorului. Repa­ toristul Trandafir Grozoni i-a părăsit tut face şi mai mult. Repartizarea lor o ÎNTREPRINDEREA bilă combinată de tip II
raţia a solicitat intervenţia atelierelor în plină campanie de însămînţări şi în cadrul brigăzii este însă făcută ne­ INDUSTRIALĂ ORĂŞENEASCĂ Sibiu, lanţuri pentru vite,
S.M.T. Orăştie şi astfel tractorul n-a vreo două zile n-a mai fost văzut potrivit. Aşa de pildă, tractoristul O-
lucrat vreo 5-6 zile. Despre „hărni­ nici el nici tractorul. Pînă la urmă pruţ Drăgălin, care de loc este din „ELECTRO-METÂl*4 apă minerală Borsec şi Bi.
cia“ acestui tractorist ne putem da s-a aflat că-şi făcuse rost de o re­ Fărcădin, lucrează la G.A.C. Tuştea,
seama arătînd că el a executat de ia morcă şi se „dedicase“ transportului iar Iosif Vlădoni, care c din Tuştea, CLUJ borţeni, frigidere Fram şi
1 septembrie şi pînă acum doar 38 de lemne pentru persoane particulare. face arături la Fărcădin. Poate că Str. Budai N. Antal nr. 33
hantri din cei 242 planificaţi pe acea­ n-ar fi nimic deosebit în aceasta dacă Alka, aspiratoare de praf,
Nu se ştie dacă tractoristul Dumi­ cei doi tractorişti nu şi-ar fi făcut telefon 14-75
stă campanie. tru Obrejan din brigada 26 a împru­ o obişnuinţă din a merge în fiecare maşini de gătit emailate,
mutat această , metodă“ de la colegul seară acasă şi, bineînţeles, nu pe jos s VINDE IMEDIAT
Defectarea motoraşului de pornire a său, sau din altă parte, realitatea e în­ ci folosindu-se de tractoare care în aparate de radio Mioriţa,
fost un „motiv“ pentru ca tractoristul să că şi el a fost găsit făcînd tran­ felul acesta fac zilnic între 4-5 hm. în o
Tăurescu să nu lucreze timp de 8 sporturi particulare de lemne în vre­ plug, consumă o cantitate mai mare calele, ultvamarin Timiş,
zile. Dar, la gospodăria colectivă în me cc colectiviştii din Clopotiva îl de comlmstibil şi pierd un timp care g cHn sîoc supranormativ
care ara el mai lucrau şi alte trac­ aşteptau să le are terenul pentru în­ ar putea fi folosit la efectuarea ară­ ¦ iară repartifie ACID pile de fierăstrău, tablă
toare care, dimineaţa, puteau să-l a- sămînţări. In ce-1 priveşte pe Obre­ turilor şi însămînţărilor. galvanizată.
jan, aceasta nu e singura sa meteah­ FLUORHIDhIC DIN
nă, mai are omul şi altele. In munca In asemenea situaţii ne mai putem s IMPORT
sa el se conduce după principiul „să lu­ oare mira că tractorişti ca Stancu Re­ ',®^eeöö3aooco«aciooeB0«oQooeoooöOGOOo
crezi numai în miezul zilei“ şi, cu toa­ ce şi alţii au realizat într-o decadă
jute la pornire prin remorcare. Dacă te că n-au organizat un concurs în a- abia 16 hantri sau că însămînţările în- SEA, ţ
din planul de 149 hantri cît are pe ccst sens, se întrece totuşi cu colegul tirrie mult timp într-o scrie de gospo-
campanie, Tăurescu a făcut arături său Nicolae Simedru în a începe lu­ rii colective ?
doar de 28 de hantri, e explicabil cc lei
de ajutor le dă el colectiviştilor pen­ O rg a n iza re mas fem eim eă — — DEVA —
tru ca aceştia să termine însămînţă-
rilc cît mai repede. oooooo<kk>o m ăsyri mas eficiente ANUNŢĂ
Tot din cauza defecţiunilor n-au lu­
crat cîteva zile trei tractoare aflate 0 Su ocazia raidului s-a constatat că numeroase gospodării colectiv« uncleS
la G.A.C. Ruşi, două la G.A.C. din
Bretea Romînă, unul la Tuştea etc. 1 munca a fost bine organizată, unde forţele sînt folosite judicios lucrările $ ’urmaioarele ponturi vacante la birourile centrale
Rău este că uneori lipseşte mult timp din Deva şi la depozitul Hunedoara:
din raion şi atelierul mobil al secţiei, gsint avansate. Recoltarea culturilor prăşitoars şi însăininţarea cerealelor au y
care ar putea interveni şi înlătura în '— un post de revizor principal gestiune
a fost terminate sau se apropie de sfîrşit. Sînt însă multe unităţi în care a-X
scurt timp pe loc unele din neajun­
surile survenite. Vceste lucrări, îndeosebi semănatul se desfăşoară anevoios. Este suficient să ?
xarătăm în această privinţă că în întreg raionul mai sînt de însăm înţat'
$ peste 3.500 ha. g — un post de merceolog aprovizionare
pentru depozitul din Hunedoara
o Timpul este destul de înaintat. Orice întîrziere la semănat nu poate aduce 5
Tractorişti cu aife ocupaij» gdecît diminuarea producţiei. De aceea, sarcina principală care trebu.e să 3
Oştea în atenţia Gonsiliului agricol raional şi a organelor locale de partid şiO
Timpul întîrziat face ca problema ^d e stat este să îndrume şi să sprijine în mai mare măsură conducerile gos-^ — un post de contabil
însămînţărilor să fie în aceste zile o ^podăriilor colective, pentru ca acestea să ia măsuri corespunzătoare în ve-g
preocupare de seama în viaţa satelor. >derea urgentării ritmului însămînţărilor. Pentru însăminţarea cerealelor în 5 !Ocuparea acestor posturi se va face prin concurs.
Din zori şi pînă noaptea tîrziu, sub >tlmpul cel mal scurt este necesar, de asemenea, ca şi conducerea S.M.T. din $ Candidaţii pentru toate posturile trebuie să
îndrumarea organizaţiilor de partid şi )>Orăştie să organizeze mal bine folosirea tractoarelor, astfel Incit ele săCA>
a specialiştilor, colectiviştii eliberează >funcţioneze cu randament maxim, prin organizarea lucrului în schimburi pre-o 'aibă la bază studii medii de specialitate.
terenurile de culturile de toamnă, se­
5)
lecţionează şi tratează sămînţa, parti­ >lungite şi acolo unde există posibilităţi chiar pe două schimburi. X { Cererile de înscriere la concurs se depun la sediul unităţii)
cipă efectiv la lucrările de însămînţări. Organizarea mai judicioasă a muncii, folosirea din plin a tractoarelor^ y din Deva str. Traian Vuia nr. 20, pînă la data de 1 noienibriex
Alături de aceştia majoritatea trac­ ţşi a timpului bun pentru lucru slnt factori de care depinde în mare mă-X 7 1962. '
toriştilor pun mult suflet în munca pe
?sură executarea însămînţărilor la un nivel agrotehnic ridicat şi obţinerea* L Informaţiisuplimentare se pot cere Ia serviciul personalu-^
care o efectuează, fac lucrări de calitate
)unor sporuri mari de recoltă. A / lui, telefon 384. ţ
şi astfel îşi atrag respectul şi recunoşi >ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooc ^oooc