Page 83 - 1962-10
P. 83
p r o l e t a r i d in t ó a t e ţ ă r i l e , u n iţ i-v a i Sîrafem dio foafă mima alături
de lu p ta dreaptă a poporului c u b a n
Voinţa popoarelor Cuba va învinge
va opri mina agresorilor Nutrim sentimente de adîncă bucu
rie şi admiraţie faţă de ţările care
Ann] XIV. Nr. 2439 Duminică 28 octombrie 1962 4 pagini 20 bani Despre noua agresiune pe care gu sa dreaptă, luptă şi ţările socialiste In au scăpat de jugul imperialismului.
vernul american a pus-o la cale împo frunte cu Uniunea Sovietică. Oamenii Printre acestea se află şi Cuba.
triva Republicii Guba am aflat din re cinstiţi din lumea întreagă se ridică
latările presei şi radioului. Ga şi cei şi condamnă pe agresori, intenţiile lor In scurt timp după cucerirea in
lalţi muncitori din gospodăria noastră dependenţei, poporul cuban a obţinut
m-’am simţit profund indignat de aces de a tîrî lumea într-un nou război mari succese în dezvoltarea econo
mondial, înfierează samavolniciile gu
te acţiuni piratereşti. vernului american. miei naţionale, succese care au a-
Cele mai judicioase măsuri ’.•iy.yrrr.-~: m m w tK « p iş, i p i p Orice om cu judecată lucidă îşi poate Alături de oamenii cinstiţi din lu tras admiraţia întregii lumi. Numai
da seama că noua acţiune a guvernu mea întreagă condamn cu toată tăria cercurilor imperialiste americane nu
pentru realizarea planului lui american nu este de fapt decît o noile acţiuni provocatoare puse la cale le sînt pe plac succesele Cubei. Rc-
repetare şi mai gravă a încercărilor din împotriva poporului cuoan şi-mi ex curgînd Ia acţiuni mîrşave, ele caută
de investiţii I anul trecut de a răsturna noua orîn- din nou să subjuge Cuba. Alături de
duire socială pe care poporul cuban prim încrederea că voinţa popoarelor Cuba se află însă Uniunea Sovie
şi-a ales-o singur. iubitoare de pace va opri mîna agre tică, ţările lagărului socialist, toate
sorilor. forţele progresiste din lume. Ca şi
Ga şi atunci însă, Guba nu este sin agresiunea armată din anul trecut, şi
gură. Alături de ea se allă toate po Ing. L'AZĂR DOMŞA acum, planul preşedintelui S.LLA., Ken-
poarele iubitoare de pace. Pentru cauza nedy, se va izbi de forţele invinci
director G.A.S. Sîntămăria Orlca bile ale păcii.
In regiunea Hunedoara, volumul in de punere în funcţiune. Şi aici au exis Nimic nu poate infringe libertatea In fabrica noastră lucrează multe
vestiţiilor industriale a crescut simţitor tat o serie de greutăţi provenite atît
in ultimii ani. Ga urmare au fost dale din lipsa unor materiale cît şi din con Şapte milioane de cubani au dus Iată de ce,' plin de indignare faţă de
în folosinţă noi capacităţi industriale. diţiile de zăcămînt. Bunăoară, la E.M. pe umeri ani în şir povara odiosului această măsură samavolnică ce pri
Numai în anul acesta, la Hunedoara Lonea, lucrările de betonare au mers
au fost puse în funcţiune un cuptor greoi din lipsa cimentului, Ia Aninoa- regim dictatorial al lui Batista; ani mejduieşte pacea lumii, apreciez şi femei. înfierăm cu toată tăria acţiu
?Martin de 400 tone pe şarjă, un furnal sa, ritmul de săpare a galeriei spre in şir, şapte milioane de cubani au susţin cu tărie Declaraţia guvernului nile nesocotite întreprinse de cercurile
de 1.000 m.c. etc., la minele puţul sud a fost încetinit din cauza sovietic şi Declaraţia guvermdui pa imperialiste nord-americane. Cuba va
aparţinînd G.G.V.J. şi trusturilor viiturilor ae apă. Dar au exis stropit cu sîvge şi sudoare pămîntul pe triei noastre. Nimic nu poate învinge învinge! Sîntem alături de voi dragi
miniere din Brad şi Deva s-au tat şi lipsuri mal puţin justifi care trăiau pentru a hrăni lăcomia libertatea popoarelor. Mă declar ală femei cubanc!
capitaliştilor autohtoni şi a imperia turi de eroicul popor cuban şi pro
construit mii de m.I. de galerie armată cate. La E.M. Vulcan, spre exemplu, liştilor străini; ani în şir poporul Cu testez cu tărie împotriva actului ne ELENA' NERGEŞ
modern, noi instalaţii de extracţie un motiv al nerealizării planului de in bei, flumînd şi asuprit, a purtat lan săbuit, iresponsabil, al guvernului MARGARETA CEAUŞ
ş.a.m.d. Toate acestea sînt rodul unei ţurile grele ale a lu i mai feroce co S.U.A.. muncitoare Ia fabrica „Viscoza“
munci entuziaste depuse de colective vestiţii a fost şi slaba aprovizionare
le de constructori. îndrumate îndea a locurilor de muncă cu cele necesare lonialism; şi ani în şir năzuinţa fier Dr. OVIDIU CONSTANTINESCU Lupeni
proape de organizaţiile de partid, ele din cauza unor deficienţe în transpor binte spre libertate cuprindea tot mai directorul Spitalului unificat-Deva
tul subteran. La lucrările executate de mult, ca o flacără clocotitoare, inima
au reuşit să obţină o seamă de rezul I.G.M.M. (suitorul central Lupeni, d;u şi mintea fiecărui om din cele şapte S oiiiS ari eu p u p o eu l c u b a n
mul de acces la instalaţia de extracţie milioane. Cu preţul unor mari sacri
tate frumoase, atît în respectarea ter ficii această năzuinţă a devenit faptă. Poporul cuban este un popor paşnic, de aceea nu se dau în lături de la
menelor de execuţie, cît şi în ce priveşte Garolina, rectificarea liniei de garaj care şi-a cîştigat libertatea şi indepen cele mai odioase acţiuni îndreptate îm
calitatea lucrărilor. Rău este însă că U.R.U.M.P. etc.), care şi-a realizat pla Lupta dusă în prezent de poporul denţi prjnk-Q luptă dreaptă. Succesele potriva libertăţii.
se manifestă şi o serie de lipsuri, mai nul pe trimestrul III abia în proporţie cuban pentru înlăturarea defini sale, obţinute în ultimul timp, sînt ur
ales în ce priveşte realizarea planului de 50 la sută, una din explicaţiile ră tivă a înapoierii economice şi a mărite cu viu interes de întreaga lume Astăzi poporul Gubei ml este singur,
fizic şi a preţului de cost. La o serie mînerii în urmă este şi slaba organizare analfabetismului, tristă moştenire a progresistă, de toate popoarele care alături de el este marea şi puternica
de obiective importante s-au înregis capitalismului, pentru clădirea unei şi-au scuturat jugul colonial sau care Uniune Sovietică, întreg lagărul socia
trat rămîneri în urmă din motive mai a şantierelor. Lucrările n-au fost ata vieţi luminoase, este urmărită cu sim luptă în prezent pentru a-şi câştiga in list, toate popoarele dornice de pace
mult sau mai puţin întemeiate. Şi asii- cate din mai multe părţi simultan. N-a patic de oamenii cinstiţi din lumea dependenţa. Duşmanii păcii şi ai po şi libertate.
pra_ acestora, ne propunem să insistăm existat o preocupare pentru completa întreagă. Dar iată că cercurile impe poarelor — imperialiştii americani în
mai mult în materialul de faţă. rea şi plasarea judicioasă a efective rialiste. care dirijează politica guver primul rînd — au căutat şi au încercat Declaraţia guvernului sovietic, Decla
lor. Turnarea betoanelor s-a făcut doar nului S.U.A., sini împotriva libertăţii să subjuge din nou poporul Gubei libere,
La _C.S. Hunedoara, printre lucrările într-un singur schimb. Lana prieteniei O reglare atentă a aparatului popoarelor. Recent acest gtruern, sfi- să-l aducă iarăşi la starea de mizerie raţia guvernului Republicii Populare
întîrziate se numără depozitul de mine şi în faţa ochilor se dezvăluie dind glasul opiniei publice mondiale, Romîne privind acţiunile agresive ale
reu, fabrica nouă de aglomerare, ma Sînt mult rămase în urmă şi o serie Eogat program artistic tainele unei lumi noi. a înfăptuit blocada maritimă militară şi înapoiere. încercările lor n-au reuşit. SfSîelor Unite ale Americi! împotriva
caraua portal şi altele. Executantul prin de lucrări la Exploatările trustului mi împotriva Cubei. Un act odios, fără S-au lovit de forţa unită a poporului
cipal este întreprinderea de construc nier Deva. La E.M. Deva şi Muncel în cadrul manifestărilor cui- In foto: Mariana şi Mircea, precedent, care încalcă în mod fla Gubei, sînt o dovadă a solidarităţii cu
ţii siderurgice Hunedoara. Tot colecti nu s-a realizai planul de locuinţe. Sînt turale închinate Lunii priete elevi în clasa a V lI-a a Şcolii grant prevederile Cariei O.N.U. pe cuban, de forţa lagărului socialist, a poteortiT cuban, a pcUii faţă de apăra
vul acestei întreprinderi execută o se rămase în urmă lucrările la aniezdro- niei romîno-sovietice, în ziua de 8 ani din Pui, se pregătesc care le-a semnat şi guvernul S.U.A. oamenilor de pretutindeni, care sînt
blrea flotaţiei, centrala termică, de 21 octombrie a.c., la cămi să facă observaţii la microscop. rea păcii în lumea întreagă.
rie do lucrări şi la Gălan. Rămîneri turnul de extracţie Muncel etc. La E.M. nul cultural din Gurasada a alături de revoluţia Gubei.
Săcărîmb n-au fost puse în funcţiune avut loc un bogat program ar INSAMINTAR1LE DE T O A M N A Ultimele acţiuni agresive ale guver Noi, care iubim pacea, protestăm cu
în urmă se înregistrează şi la acestea. o seamă de construcţii miniere şi de tistic. Cu acest prilej, în faţa
Ce-Î drept, printre cauzele care au dus locuinţe. La Teliuc au decurs anevoios a peste 120 spectatori şi-au ____________________ *__________________________________________________ nului S.U.A. îndreptate împotriva Gu tărie împotriva noilor acţiuni agresive
lucrările Ia instalaţia de preparaţic şi dat concursul numeroşi reci bei — blocada maritimă — sînt fără pre ale S.U.A. îndreptate împotriva Gubei,
Ia nerespectarea graficelor de execuţie dcscoperfă. Sînt rămase în urmă o serie tatori, solişti vocali şi instru - G R ABN IC TERMINATE cedent şi ne-au umplut de Indignare
sînt şl unele bine întemeiate, ca de pil mentişti iar brigada artistică pe fiecare dintre noi. Imperialiştii ame le vom demasca în faţa oamenilor mun
dă, nesosirea la timp a unor uzinale de lucrări miniere la Gliei ar. Este bine de agitaţie a prezentat un pro Nici o zi pierdută cii şi vom face totul pentru ca munca
şi materiale. Multe din ele însă sînt ca organizaţiile de partid, conducerile gram artistic. în continuarea ricani se tem de libertatea popoarelor,
de ordin intern. Printre acestea amin exploatărilor şi frustului, să ia toate programului, a rulat filmul noastră să ducă Ia întărirea păcii,
tim slaba organizare a muncii pe une măsurile necesare pentru a Ie urgenta. „Soldaţi fără uniformă“. înv. FLORIN IZDR.AILA
le şantiere, nefolosirea judicioasă a Este necesar acest lucru cu atît mai
mult cu cît de darea în funcţiune a o Jraraa! de actualitate metodist al Comitetului pentru
serie dintre ele, depinde producţia anu cultură şi artă — oraşul Hunedoara
lui viitor. La Clubul din Lonea a avut
utila ielor, lipsa de calificare a cadrelor. loc zilele trecute un interesant Folosind din plin fiecare zi griu, orz şi sedară. In acţiunea EHT
Aceşti factori de altfel au dus şi la o In cele de mai sus ne-am oprit doar jurnal de actualitate pe tema prielnică pentru însăminţări, de însăminţări o contribuţie de
productivitate a muncii scăzută, la nc- asupra umLăţilor industriale mai mari „în lumea ştiinţei şi tehnicii membrii gospodăriei agricole co seamă au adus-o colectiviştii din Scade preţui de cost al produselor
realizarea preţului de cost diri regiunea Hunedoara. După cît se sovietice“. în faţa a’peste 200 lective „Octombrie roşu“ din Sl- brigada nr. 3 Uroi care au exe
vede rămînerea în urmă a multor obiec participanţi, tovarăşul Nico meria au reuşit să obţină rezul cutat lucrări de calitate. Din
Este bine ca organizaţiile de partid tive din planurile de investiţii îşi are lae Miclăşoiu a vorbit despre tate bune. După eliberarea te suprafaţa totală planificată de
explicaţia într-o serie de lipsuri inter cele mai însemnate realizări renurilor de culturile de toam gospodărie numai colectiviştii
de pe şantierele I.G.S.H., conducerile ne ce puteau fi preîntîmpin.ate printr-o obţinute de poporul sovietic în nă s-a trecut imediat la efec ria a depuis multă străduinţă
organizare mai minuţioasă a muncii, domeniul ştiinţei şi tehnicii. tuarea arăturilor pentru însă- din această brigadă au arat şi pentru reducerea preţului de
tehnice ale şantierelor şi conducerea o folosire mai raţională a utilajelor şi mlnţări. Din planul de 430 ha. insărmnţat peste 90 ba. cu griu cost. In acest’ scop au fost redu
în general, printr-o preocupare mai De la Ministerul s-au efectuat arături pe o su şi orz. Alături de ei şi colecti se consumurile specifice de ma
întreprinderii să acorde toată atenţia susţinută pentru realizarea planului de prafaţă de 415‘ ha. din care au viştii din brigada nr. 4 Cărpiniş S-a încheiat calculul teriale, a scăzut rebutul, s-au
investiţii. Asemenea aspecte se pot însă Invăţămîntului şi fost îmsămînţate 396 ha. cu şi-au adus o contribuţie însem preţului de cost pe trei eliminat cheltuielile neproduc
lichidării acestor neajunsuri. Ele tre întâlni şi Ia alte întreprinderi industria trimestre în unităţile in
le din regiunea noastră. Este bine ca Ministerul Invăţămîntului a- nată. dustriale din regiunea tive (penalizări, amenzi, loca
buie să ia asemenea măsuri îneît pînă sub îndrumarea organizaţiilor de partid, nunţă că luni 19 noiembrie va noastră. In majoritatea în ţii etc.). De asemenea au fost
conducerile întreprinderilor să analize avea loc concursul de admite treprinderilor s-au înre recondiţionate o seamă de piese
la finele anului să lichideze rămînerile re pentru tnvăţămîntul post-u- gistrat valoroase economii, de locomotive şi vagoane, care
ze cu toată răspunderea stadiul şi rit niversitar de ingineri economişti, în unele îndeplinindu-se apoi s-au întrebuinţat în locul
în urmă şi să se încadreze în preţul mul de execuţie a lucrărilor de inves la Instituitul politehnic Bucu
tiţii şi să ia măsuri de darea lor în reşti. chiar angajamentele anu- { altora noi.
de cost. r- ( funcţiune cit mai urgent. In general va Ritm mai intens recoltării porumbului
trebui să se pună accent pe completarea Concursul se va ţine la urmă ale. 1 Ca urmare, în cele 9 luni s-au
La exploatările miniere aparţinînd efectivelor şi ridicarea gradului de ca toarele secţii: construcţii de ma Colectiviştii din Miercurea, ra ha. cu griu. Dar dacă la insă- Înregistrat 1.569.000 lei economî'l
frustului Brad, nereaiizarea planului de lificare a muncitorilor. Să se acorde şini, siderurgie, electrotehnică;, ionul Sebeş, hotărîţi ca şi în a- minţări colectiviştii din Miercu Cărbune ieftin suplimentare şi uri beneficiu
investiţii pe primele trei trimestre ale o atenţie mai mare asigurării condi energetică, telecomunicaţii, con nul viitor să obţină recolte bo rea obţin rezultate bune nu la peste plan de 2.252.000 lei. A-
anului îşi are de asemenea explicaţii ţiilor de muncă pentru brigăzi printr-o strucţii, industria petrolieră- gate se străduiesc să însămîn- fel se prezintă situaţia şi la Minerii din sectorul I B al ceasta înseamnă că angajamen
atît obiective, cît şi subiective. Printre aprovizionare ritmică cu cele necesare exploatare şi prelucrare, indus ţeze cerealele păioase la timp şi recoltări. Pină Ia data de 27 oc minei Lupeni au obţinut reali tul anual de 1.700.000 lei la
primele, se numără sosirea cu întîrzie şi o asistenţă tehnică mai susţinută- tria alimentară., agricultură. Intr-un teren bine pregătit şi tombrie la această unitate po zări frumoase în acest an. In preţul de cost va fl ou sigu
re a o serie de documentaţii tehnice şi De asemenea, este necesară o mai bună îngrăşat. Pe tarlalele unde s-a rumbul a fost recoltat doar de primele trei trimestre ei au de ranţă îndeplinit.
organizare a muncii pe unele şantiere La acest concurs se pot pre constatat că solul are o fertili pe 100 ha. din cele 200 cultivate. păşit planul de producţie ou a-
lipsa mai multor materiale şi utilaje. şi folosirea cît mai deplină a utilajelor, zenta ingineri care îndeplinesc tate mal scăzută au fost admi proape 8.000 tone cărbune. Angajament anual
Mai nuţin justificată însă, este lipsa întrecerea socialistă să fie bine orga condiţiile cerute de H.C.M. nr. nistrate 1.200 tone îngrăşăminte Consiliul de conducere al G.A.C,
de efective. Acestea trebuiau asigurate nizată şi urmărită îndeaproape. 649/1951. organice. Cu sprijinul mecani trebuie să mobilizeze toate for Succese de seamă au fost ob depăşit
şi pregătite din timp. A existat o greu zatorilor, colectiviştii de aici au ţele astfel incit; in cel mai scurt ţinute şi în sporirea producti
Există posibilitatea ca în perioada vităţii muncii, reducerea consu Colectivul de muncă ai fa
tate cu cazarea. Dar şi aceasta se da ce a mai rămas pînă la finele anului, însămînţat pînă în prezent 370 timp recoltarea porumbului să murilor specifice de lemn de bricii „Sebeşul“ din Sebeş s-a
torează rămînerii în urmă la construc prin aplicarea celor mai judicioase mă fie terminată. mină, energie electrică, aer com angajat să obţină anul acesta
ţii de baracamente şi cămine. In pri suri tehnico-organizatorice şi desfăşu primat şi exploziv, evidenţiindu- economii suplimentare la pre
mele luni, grupul de şantiere T.G.M.M. rarea unei entuziaste întreceri socialiste Nesocotesc schimbul de semlnţs se în mod deosebit brigăzile con ţul de cost de 300.000 lei. Pen
Brad nu şi-a realizat planul Ia acest între brigăzi să fie recuperate rămînc- duse de minerii Constantin Ur tru realizarea acestui angaja
indicator nici la Brad şi nici la Zlatna. rile în urmă. Muncind cu hărnicie, colecti numai acestea nu pot asigura zică, Ladislau Koos şi Peter Ca- ment s-a acordat o mare aten
viştii de pe raza comunei Rîu de obţinerea unor producţii sporite rol. ţie economisirii materiei prime
Mai trebuie adăugat că una din cau Mori raionul Haţeg au reuşit de griu. După cum se ştie şi (bumbac, relon) şi a acelor de
zele care au dus la nereaiizarea planu sămînţa are un rol important Toate acestea au dus la re tricotat. De asemenea, întregul
lui de investiţii la lucrările în regie să termine recoltatul cartofilor in creşterea producţiei. De acest ducerea simţitoare a preţului colectiv a manifestat mai mul
proprie mal ales, a fost faptul că s-a de pe mai mult de 60 ha. şi al lucru nu s-a ţinut însă seama. de cost al cărbunelui. In trei tă grijă faţă de folosirea fon
pus accentul numai pe producţie. Lu Aşa se face că pe Ungă faptul trimestre, colectivul sectorului I durilor administraţiv-gospodă-
crările de , investiţii au fost neglijate. porumbului de pe întreaga su că nu au fost schimbate la ba B a obţinut peste 300.000 lei reşti.
Datorită acestui fapt, ele n-au fost în prafaţă. za de recepţie seminţe, nici griul economii suplimentare.
cadrate din timp cu personalul nece Aşa se face că in primele 9
sar. Multe brigăzi au rămas în urmă Paralel ou efectuarea acestor care se seamănă nu posedă bu La Atelierele R.M.R. luni din acest an s-au obţinut
din lipsa unor condiţii corespunzătoa lucrări, colectiviştii pun şi ba letin de analiză de la labora aproape 400.000 lei economii su
re de muncă şi a slabei asistenţe teh zele recoltelor dim anul viitor. torul regional. Faţă de această Si meri a plimentare, depăşindu-se anga
Astfel pînă acum au fost pregă jamentul anual.
nice. tite peste 200 ha. teren în vede situaţie vor trebui să se ia mă Anul acesta colectivul de mun
rea însămînţărilor şi îngrăşate suri astfel incit însămînţarea că de la Atelierele R.M.R. Sime-
De acestea ne-am ocupat mai pe larg cu gunoi de grajd 120 ha. bar celor circa 200 ha. cu griu care
în alte materiale apărute în ziarul nos au mai rămas să se facă la
tru. De menţionat este faptul că exis
tă reale condiţii pentru ca ritmul lu timp şi cu seminţe corespunză
crărilor să fie accelerat. Este necesar
toare.
doar ca ele să fie folosite din plin.
Planul pe cele trei trimestre la ex S-a întâmplat în primăvară
ploatările G.G.V.J. a fost realizat şi
depăşit. Nerealizat a rămas însă planul
Depăşim lunar I «y La prima vedere se părea că to- lustruit. După stropirea a doua n-n garniturile rebútate, in afara oreloi ţ!
planul de producţie i’i tul decurge normal. Muncitorii de la mai făcut egalizarea. De asemenea de program. Hotărîrea a fost dusă «
!(r secţia tîmplărie a întreprinderii de n-a fost respectat timpul de uscare la îndeplinire. Timp de mai multe
Inginerul Mircea Constantin, şeful
secţiei a lll-a metalurgică din cadrul ij industrie locală din Haţeg realizau intre stropirea a doua şi a treia şi zile echipa amintită a muncit cu mi
Fabricii chimice din Orăştic, a vorbit cu regularitate sarcinile de produc n-a fost asigurată căldura necesară gală şi răbdare, la refacerea lucru »
zilele acestea în faţa muncitorilor des
pre felul cum munceşte colectivul a- ţie. Oamenii erau mulţumiţi şi de uscării mobilei. Drept urmare pe lui rebutat. Conducerea întreprinderii
ccşlei secţii pentru îndeplinirea an
gajamentelor luate î» întrecerea so calitatea lucrărilor executate. U- două garnituri au apărui băşici. Mo a luat şi alte măsuri. S-a accentuai
cialistă. bila nu putea fi deci recepţionată. exigenţa controlului de calitate pe fe*.
Ineori după sfîrşitul zilei de După puţin li np a venit şi dele faze iar înainte ca mobila să fie (ţ
Datorită îndrumării permanente a or muncă mulţi dintre ei se adunau gatul 1C.R.M. Timişoara pentru a dată la lustruit se face recepţia de Xţ
ganizaţiei de partid, precum şi bunei îţi jurul garniturilor de mobilă pe recepţiona garniturile executate la către maistru, şeful secţiei şi şeful .jj
organizări a muncii, planul produc care le admirau. Lucru cil se poate întreprinderea din Haţeg. Bineînţe
ţiei globale pe trimestrul III a fost de firesc pentru cei care depun e- les că garniturile respective au fost serviciului producţie al întreprinderii xj
depăşit, obţinîndu-se economii la pre forturi în realizarea unor produse respinse. Cinci mobila este complet gata se ij-
ţul de cost. Numai in luna septem pe gustul cetăţenilor. Nimeni însă face o altă recepţie. A fost des- W
brie producţia globală a fost îndepli
nită în proporţie de 111,64 la sulă, nu se putea gîndi că la faza lustruit, Emil Ştefoni, Milidora Băran, Pa- chis de asemenea un curs de ridi- ti
producţia marfă in proporţie de 112,30
la sută şi s-au realizat economii în acolo unde lucra echipa lui Emil raschivu Marcu, Eleonora Muntean care a calificării muncitorilor la .jj
valoare da 258.225 lei. Ştefoni, avea să se înlîmple ceva ca şi toţi ceilalţi care lucrează la
care ştirbea mult din prestigiul sec- faza lustruit nu s-au simţit în apele care au participat peste 70 oameni,
Cele mai frumoase rezultate le-au W ţici şi chiar a întregii întreprinderi. lor, E drept că o parte din vino
obţinut tovarăşii: Vosa Gh., Domna.ru a revenit şi conducerii întreprinderii a fost studiată broşura privind fini
Dumitru, Golhon Nicolae, Doroftesei ...De felul cum lucrează muncito care n-a asigurat condiţii bune de
Vladimir, Sébastian Petru şi alţii. Pen rii de la faza lustruit depinde în uscare a mobilei. Vinovaţii prind• sarea mobilei şi altele. ii
tru rezultatele obţinute in producţie, mare măsură calitatea mobilei. Emil pali însă erau membrii echipei lui
această secţie a primit drapelul de Ştefoni cunoştea acest lucru. El are Ştefoni. Lucrurile nu s-au oprit aici Rezultatele nu au întîrziat să se {(j
secţie fruntaşă pe întreprindere. o vechime apreciabilă la întreprin arate. De atunci şi pînă in momen
tul de faţă întreprinderea de indu
aŞSTRLEI IQN strie locală din Haţeg nu a mai
derea de industrie locală din Haţeg. Conducerea întreprinderii, organiza fost pusă in situaţie de a avea pro
(() Intr-una din zilele din primăvară ţia de bază P.M.R. şi comitetul sin duse respinse la recepţie şi nu a
jj insă, vrînd să producă cît mai mult, dicatului au analizat cu toată se mai primit nici o reclamaţie din
Brigada ds filatoare condusă de Ioana Prlsăccru de la fabrica „Viscoza“ Lupeni îşi de T a uitat că este dator împreună cu riozitatea cauzele care au dus la partea beneficiarilor. Da asemenea,
păşeşte fUlrdc norma cu circa 10 la sută. Pentru aceasta ea se numără printre fruntaşele în i\ întreaga echipă să execute aşa cum realizarea unei mobile de slabă ca planul a fost depăşit lunar la tofi
trecerii socialiste pe fabrică.
trebuie mobila de tip „Sibiu 2“. Aşo litate. Tot atunci s-a hotărit ca e- indicii.
că, n-a mai respectai STAS-ul la chipa lui Emil Ştefoni să refaci .V, ALBU
- ------------ ; -------------- T
