Page 84 - 1962-10
P. 84
T A tfm r r ; ’s o r m . T s m j r m Mr. ? .m
FOLCLOR
„ ¦I. —¦ ¦—TT9
M îridra mea M ărie CUVÎNTUL IAU
Iese mîndra Ia portiţă, Cînd marşul 3pre victorii mi-a fost grea Maxica:ŞTEPAU ÇADUf
Numa-n iie şl-n catrinţă Puteri mi-al dat să-nving, Partid al meu,
Pe potecă, printre nuci: „înalţă steagul roşu tot mal sus li-Vd sa rldWâr»
— Măi bădiţă, un-te duci ? Pe fronturile grele 1" tu mi-ai spus. Mun-cd noas-
— Mă duo mîndro pîn-n „Duşmanului să nu te ple c l !“ — mi-ai zis —
( crlng Ciîvîntul tău în inimă l-am scris. Hâi ! fid! S'Omju-cA,
Finul ce-am cosit să-l string. Ttc^-*- Fu-i-ct-uaSlO M & z, (J- Kl, IV, fat 5-0,7) JU-Cd,
— Bădiţă opreşte carul Sînt fericit
Să-mi iau. furca şi pieptarul, 4— OOPA
Sini fericit că-acest oraş în caro
Să-ţi ajut la încărcat Se plămădesc sisteme noi solare,
Finul proaspăt şi uscat. Iar noaptea se preschimbă în amiază
Crlngu-1 plin de clnt şl flori Sub care cîntecele defilea ză —
Ochii mlndri-s negrişorl. Ameţitor, nestăvilit torent —,
Lingă mîndra zlua-1 ceas, Acest oraş ce-şi pune sens nătura
Are ce-1 mal dulce glas : Pc-al veşniciei pergament.
E harnică şl sprlnteoară Sub braţul meu şi-a Smpl init făptura.
Ca pulul de căprioară;
Nu-1 alta-n gospodărie ION BRÂGANESCU
Ca şi mîndra mea Mărie.
cercul Fierar „Flacăra“
Creator MARTA DRAGOSIN Hunedoara
rST Vintul de Jos
COPII FERICIŢI, Linogravură de Clara Leontt de la cercul de Tîrnavă se curgi fa vale i Dealurile şl-nu dat mina *
artă plastică Lupeni. Unind prin lucitoare paralele
Tîrnavă ce curgi la vale s Braţele lor de metal ridi cate 2n aer ^
Ieri duceai doine de jale ; r Ca nişte catarge fără vele. a
Du astăzi In drumul tău Telegarii sloboziţi ai mat eriei
Versul clnteculul nou, \ Aleargă ca notele pe coar dele viorii; Î
Clnt de bogăţle-n sat, 4 Milioane de volţi, tot atâtea lumini v
Cîntec drag de rod boeat. Se vor aprinde seara şi se vor stinge odată cu zorii. L
Poartă tu în largul zării f
Bucuria primăverii, De undeva,
Că partidu-nvăţător (J
^ Smpingînd pe artere rae talice forţa atomului,
Ne-a dat nouă, tuturor
Calea cea mai luminată 1 Liniştite şi sigure de ele,
De belşug încununată,
jj Acţionează mînilc omit Iui.
Cules de a
VIRGIL S. CISTETANU ’ I. CIO CHEI
5 Petroşani
de la TONTJT SERBU )
din Cistel )
Mai multă grijă pentru valorificarea poeziei
contemporane pe scenele regiunii noastre ! Răsună munteleşi valea
Despre conţinutul poeziei con rece nivelul de pregătire artisti multe versuri contemporane, la Noi spargem muntele-n ciocane La orizonturile toate I. Hal feciori, toţ! să lucrăm, 2. Foloică de bujor,
temporane socialiste, despre va un înalt nivel interpretativ. Ciocanul cîntă-n abataj. Colectiva să nălţăm. Uiu, lu, la lucru spor !
loarea acesteia In procesul de că al acestora nu a corespuns Prezentind aceste versuri, vom De zor, prin galerii adinei Din ceas în ceas maşina scoate Munca noastră măi bădle, Zi de zi noi să muncim
educaţie a maselor, despre fru cerinţelor. Aşa e de pildă raionul contribui şi mai mult la ridica In nopţile din' subterane Tonaj mai mult, mai mult tonaj. Trai Îmbelşugat ne fie 1 Planul să ni-1 depăşim !
museţea şl puterea de convin Ilia, de unde nu s-a putut se rea conştiinţei maselor, la edu Şi drumul ni-1 croim prin stlncî.
gere a acestui gen literar, s-ai lecţiona nici un recitator. Nici caţia lor socialistă. Răsună muntele şi valea Din programul brigăzii artistice — Refren — ¦— Refren —
de la aşezămintele culturale din De zvon de muncă şi avînt — de agitaţie a Exploatării miniere
putea scrie mult. oraşele regionale Petroşani şi ERNEST USKAR Fol cică şi-o lalea, 8. Folclcă dintre vil,
Rândurile de faţă au menirea Deva nu s-au putut prezenta Partidul ne arată calea, Deva
recitatori la faza regională. metodist principal al Casei regionale Iar noi urmăm al său euvint. Uiu, iu, hal şl-otn Juca Muncă, spornică să fii 1
de a trata problema folosirii Concurs de creaiţio
fondului poetic contemporan, In condiţiile actuale există po de creaţie — Deva Uite, uite, Bogăţie In hambar
atât de bogat, de către artiştii de fiforefa pentru
amatori, pe scenele cluburilor, sibilităţi pentru pregătirea unor Uite-aşa şi Iar aşa. Şl satul milionar.
caselor raionale de cultură şi că recitaluri de poezie, a unor mon dansuri cu subiect
minelor culturale din regiunea taje literare. In regiunea noas ..m=
noastră. tră au fost obţinute unele rea Comitetul de stat pentru cultură şi
lizări pe această linie. Este vor artă, împreună :u Consiliul Centrai La Intregalde» su© la munte
Analizând prezenţa pe scenă ba de montajele literare „Te al Sindicatelor organizează prin Ca
In concursurile din ultimul timp cîntăm Hunedoara“, prezentate de sa Centrală a creaţiei populare, un — Nu socotiţi de bine să poposiţi Încalţe
a recitatorilor şi cititorilor ar colectivul de artişti amatori de concurs de creaţie de librete pen Măcar o clipă şi pe la Intregalde,
tistici amatori, vom observa că tru dansuri cu subiect, la care pot
deşi numeric au crescut, totuşi la laminorul bluming din Hu participa coregrafi, scriitori, compo Nu-1 căutaţi pe harta trecutului, prieteni,
participarea a fost sub posibi nedoara, „Sub biciul lui Cara- zitori, regizori, oameni de artă, iu
lităţile existente in regiunea giale“, prezentat de căminul bitori ai artei coregrafice. Că se pierde pe creste, prin văgăuni, prin cetini...
noastră. cultural din Petreşti. Ieri, sat uitat In beznă, în sărăcie, In praf,
Libretele trebuie să oglindească o- Azi — sat cu şcoală nouă, cu cinematograf.
Avem nevoie pe scenele noas Dacă a fost posibil ca ia că mul societăţii socialiste cu optimis
tre în primul rind de poezia mul şi însufleţirea lui, aspecte din via Clne-ar îl gînidit vreo dată
nouă, militantă, legată de sen minul cultural din Petreşti să ţa nouă a satelor şi a ţărănimii co-
timentele şi gândurile omului se pregătească un montaj lite lectivjV 1«, eroismul şi elanul în mun C-ar putea fi înălţată
nou, de poezii închinate iubi rar, nu se putea face acelaşi că al tineretului, dragostea şi însu
tului nostru partid, patriei lucru şi la fiecare club sau ca fleţirea cu care poporul nostru parti Pentru-odraslele moţeşti
noastre socialiste, constructori să de cultură din regiune ? La cipă la îndeplinirea măreţelor sar O şcoală la Necrileştl,
lor socialismului. Brad, la Haţeg, la Hunedoara, cini ce-i stau în faţă. Libretele pot
fi scrise pentru dansuri de ansamblu, La Sflrcea ori la Popeşti,
Poezia e frumoasă, e convin colectivele de conducere ale ca solistice sau pentru grupuri restrînsc
gătoare, e utilă atunci cînd cel selor de cultură au început să (2-5 dansatori). La Ghioncanl ori Uieşti
care o prezintă se străduieşte pregătească asemenea spectaco
să-i pătrundă esenţa, mesajul. le dar le-au abandonat pe Pentru cele mai bune librete se vor Ori în toate nouă sate,
Lâ faza regională a Festivalu parcurs. acorda premii.
lui bienal de teatru din acest Sus pe creste căţărate,
an au fost interpreţi care ar E îndeobşte cunoscut' că poezia Ele vor Ii trimise în plic închis
e şcoală pentru orice interpret sub un motto. Intr-un alt plic în Şl c-ar putea M durat vr
emoţionat publicul spectator. chis, pe care va fi scris motto-ul, vor
Printre ei se numără Ana Ban- de teatru. Dacă acest lucru ar fi trecute numele şi adresa creato La-ntregalde internat?
ciu, de la căminul cultural din fi înţeles de fiecare artist ama rului.
Beriu, Nicolae Dinuleţ, de la tor din regiunea noastră, în Gînduriile bune toate se cuvin a fl-ndreptate
clubul I.C.S. Hunedoara, Dorina scurtă vreme numărul recitato
rilor ar creşte. Ar fi suficient Celui ce-a aprins făclie
Szabo, de la Oasa orăşenească ca aceştia să pregătească anual
do cultură din Hunedoara, Mi- 2-3 poezii, pentru ca fondul Pe întunecata glie.
hal Busu, de Ia clubul din Cu-
gir, Dita Rauohbaeh de la clu poetic contemporan să capete o Şi-a adus soarele-n prag —
bul „Siderurgistul“ din Hune largă Întrebuinţare.
doara ş.a. Au fost însă şl raioa FarUdului nostru drag...
ne şi oraşe regionale de unde Este necesar ca la orice pro-
nu a putut fi promovat' în faza giain artistic prezentat în u- (Din programul brigăzii artistice di
regională nici un recitator, deoa nităţile culturale din regiunea
noastră, poezia să devină ne agitaţie al Casei raionale de cultură
lipsită.
din Alba Iulia).
Putem si va trebui să pre
zentăm pe scenele unităţilor 'C*. ^ — Poşta redacţiei
culturale din regiune tot mal
Tov. LALUS GEORGICĂ (Sete;). Şi In regiunea mea Tov. ION PREDAN (Hunedoara).
Intenţia de a închina o poezie cos Cîntecui na spune-aşa! Poeziile trimise marchează un evi
dent progres in evoluţia dvs. N e re
PE AICI AU TRECUT FASCIŞTII. Linogravură dc Nicolae Dlnescu monauţilor sovietici este demnii de — Vezi cetatea cea de foc ferim la „Peisaj industrial“, „Furna
de la cercul de artă plastică Lupeni. lul“ şi parţial „Inovatorul“. Totuşi
laudă. Aceasta însă nu s-a realizat Cu furnale la mijloc şi în aceste versuri sa mai găseşte
în întregime. încă destulă „zgură“. N u înţelegem
Cum se-nalţă ca o stea î „de ce o ţ e l u l v u i n d pe jgheab
Cele spuse de dumneavoastră in a DESPĂRŢIRE C1NTĂ, („Oţela-
Asta-i Hunedoara mea I rul“), aşa cum n-am reuşit să des
cifrăm sensul strofei a Il-a din
poezie sî’tt, în general juste, dar Cea de a doua poezie nu adu „Inovatorul‘ („IN ZIU A DE APOI
A ŞI T1ŞN1T L U M IN Ă “).
Mod & r a conta hi se direct, dumneata parcă ai felul îh care vă faceţi cunoscute sen ce nimic nou fafă de prima. In plus
căzut din lună. Nu ştii in ce timentele determinate de uriaşa cu este scrisă mai in grabă, cu gre Uneori vă lăsaţi furat de cuvinte
zile trăieşti. cerire a ştiinţei şi tehnicii sovietice, şeli de conţinut (versurile 15-17) şi in aparenţă răsunătoare, dar care
nu emoţionează şi nu convinge pe formulări, uneori facile; alteori for nu spun mai nimic.
— Ba ş tiu ! a protestat N i cititor.
Nlţă Mircea e băiat bun. Şi... totdeauna la birou exact în lo La urma urmei, Niţă nu vrea ţă, spre mirarea întregii adu ţate. Nici simbolul ales nu ni se Tov. MOGA ION (Crişcior). Ce
cul lui. nimic ăe la nimeni. Adică, la nări. Poezia operează cu imagini artis pare cel mai nimerit. le două poezii „Visul strămoşesc“ şi
fără lipsuri. La şedinţe soseşte tice, ns dă cunoştinţe despre lu n e „23 August“ sînt sincera şi avin-
— Niţă e întotdeauna pasiv! drept vorbind, el vrea ceva, să Şi scoţtndu-şl din buzunar un şi viată intr-un mod propriu, spe tate. Prima ni s-a părut mai inte
întotdeauna primul şi se aşea fie lăsat să dospească în apele carneţel, a adăugat: cific. Singurul fapt că silabele de Ia 'Asimilarea organică a mijloacelor resantă şi mai bine realizată artis
Şi Niţă e mirat, el ştiind bi lui. Să vină dimineaţa la lucru, sfirşilul versurilor se potrivesc (ri poeziei populare, selectarea şi ordo tic. Cităm din ea o strofă:
ză in rîndul intit. Nimeni nu l-a ne că doar o jumătate de lună să-şi aşeze in ordine hîrliile pe — Azi, ăe pildă, ne aflăm la mează) nu e suficient (La dvs. în narea faptelor de viaţă despre care
lucrează la pasiv, restul tim birou, să scoată ştampilele şi să 20 octombrie 19S2. poezie şi rima este tnlîmplătoare şi vreţi să vorbiţi, o m ai mare stă Din strămoşi speranţa-n suflet
auzit niciodată să critice pe pului făctnd calculele bilanţu aproximativă — T A R Ă cu PAM IN ruinţă asupra versului vă poate du Prevestea la fiecare
lui la activ. rezolve conştiincios hîrtiile. Niţă Zi-i „moderato contabile! şi TE AN Ă , LUCITOARE cu SALE şi ce la realizări mai însemnate în do Că va birui o dată
vreun coleg. Chiar dacă une rezolvă pe zi cite 27 de hlrtil pace. meniul creaţiei literare, Steagul clasei muncitoare.
— N-are spirit c ritic ! şi jumătate. E mulţumit că nu Cea de a doua este mai puţin îm
ori e silit să ia, în şedinţă, po rămîne niciodată în urmă. N-are Grupa sindicală din secţie a plinită şi aceasta datorită faptului
Niţă nu pricepe nici asta. N-a nimic împotrivă să rezolve cină hotărlt să facă tot ce poate ca că pe parcurs aţi pierdut ideea poe
ziţie critică, începe întotdeauna fost el întotdeauna de acord cu e nevoie şi 29 de hîrtii, dar să-i schimbe porecla lui Niţă. tică de la care aţi pornit, iar ver
surile sînt aşternute pe hirtie la
dulce: „Să mă ierte tovarăşul SCIHINr/fc mai mult i se pare... exces. Or, •jSr întîmplare.
el nu poate suporta excesul. Scrieţi despre viaţa de astăzi a
X ...“. ? toate criticile făcute de alţii ? Poate aţi mai intilnlt aseme Tov. 1ACOB GHEORGHE (Deva) muncitorilor mineri, despre noua în
— Niţă, i-au spus intr-o zi nea „contabili m o d e r a ţ i o a „înfloreşte ţara noastră“ conţine un făţişare a „Tării moţilor", despre
l i displac orice fel de excese. — E un fricos. Nu vrea să dea meni pasivi, care muncesc fără M ONDIALA — etc.). material bogat, care printr-o prelu realizările in mijlocul cărora trăiţi şi
Dacă vreunul trage chiulul In colegii, s-a deschis un concurs iniţiativă, tăinău- şi cîte o fe crare mai atentă, ar putea deveni pe care le cunoaşteţi.
mocl exagerat, Niţă se grăbeşte ochii niciodată cu şeful. de raţionalizări: „Cum să or lie din sarcini, fără să le mai Vă sfătuim să luaţi legătura cu poezie. Evitaţi exprimările prozaice, Tov. T R A IA N IGRET (Dubăpia-
îndată să nu-l mai recunoască. De ce adică să dea toată ziua ganizăm mai bine munca". Tre pese de nimic în jur. Niţă este cercul literar „Mikail Sadoveanu“ -al obişnuite, de genul acestora: Cele tră — Brad). Poezia „Minerului“ es
Se fereşte însă la fel de tare buie să iei parte şi tu. Nu. mai doar numele sub care e cunos Casei de cultură din Sebeş, care sus enumerate /Toate nouă ne sînt te nepublicabilă. In cele trei strofe
să aibă de-a face cu vreun ino ochii cu şeful, dacă n-are ni merge. cut acest contabil moderat la vă poale fi de un real folos in date/, /Date nouă să muncim!, /Via nu reuşiţi să zugrăviţi imaginea „o-
vator. Cum v-am spus, nu-i mic să-i spună? întreprinderea la care lucrează. munca de creaţie. ţă nouă azi trăim/, şi creafi imagini mului din adîncuri“. Versurile sini
plac excesele. Fiindcă e conta — E neapărată nevoie ? artistice inedite, capabile să-l emo constatative, lipsita, de fiorul poe
bil şi fiindcă e aşa liniştit, co La o anchetă făcută de co — Neapărată. La Combinatul ăe la Hune Vă recomandăm să ciltfi multă po
legii ii spun: „Moderato con mitetul sindicatului cu tema: — Bine, a oftat Niţă. doara, la Călan sau Petroşani ezie clasică şt contemporană şi să
tabile !“. „Să îmbunătăţim organizarea oameni ăe felul lui „Moderato lucraţi mai mult asupra versului.
muncii“, Niţă a răspuns la pri Şi toată lumea a răsuflat u- contabile“ — poate se mat gă
ma întrebare care suna: „Cum şurată. sesc. Şi nu-i neapărată nevoie Tov. IANOŞ SIM 10N (Cugir). Ce ţioneze pe cititor.
merge munca in secţia dumnea ca ei să fie contabili ăe pro
La început, lut Niţă, această voastră?11, cu două cuvinte: — Aşa ? Şi ce propui ? fesie. le spuse mai sus se potrivesc şi lu Frecventaţi şedinţele de lucru ale
crării dvs., închinată şi ea zboruri cercului literar „Ion Slavici“ de pe
poreclă i s-u părut un exces. „Foarte bine*-4 / — Păi... să organizăm mai bi Dar n-are importanţă numele. lor cosmice. In plus, la dvs. unele lingă Clubul muncitoresc al sindi
ne munca. Important este ca noi cu toţii strofe sînt confuze. catelor.
De voie de nevoie s-a deprins Şi s-a mirat de ce a stîrntt să ne străduim să nu mai avem
însă cu ea şi o suportă astăzi indignarea tuturor. Niţă e incurabil. Grupa sin printre noi „Moderato conta Tov. DUMITREASĂ ANGELA Tov. COHNESCU GHEORGHE
cu eroism. dicală s-a adunat într-o zi ca bile (fina — Sebeş). „Hai mai spune, (Vintul de Jos). In poezia „Pe tine
să-i dea o mină ăe ajutor.
Ceea ce nu suportă insă este i PETRE DINESOU cîntec, spune“ este o poezie, în ge te cînt, patrie dragă“, versuri inspi
faptul că de la o vreme s-au — Tovarăşe Niţă, i-a zis res neral corectă. Mtnuiţi cu destidă u- rate, alternează cu altele banale şi
şurinţă versul popular şi uneori reu confuze (strofele I-III). Am reţinut
găsit unii din fabrică, care — p o n s a b ilu l g r u p e i, adreslndu-h şiţi să vă apropiaţi da strălucirea imaginea frumoasă din strofa a IV-as
închipuiţi-vă! — se iau de el. acesttiia. învăţătorul care împarte lumină ce
— Niţă e prea retras! — zic
ei.
şi Niţă nu pricepe cum adică Cităm, pentru prospeţimea şi fru tăţenilor 'de mijite, viitorilor, construc ziei autentic»,
vine asta „retras1-, cînd el stă museţea lor, citeva versuri t. tori al socialismului, I. MÎNDRU