Page 86 - 1962-10
P. 86
PAG. 4 ®% Tfyiwn s o c m i r s r n m m Nr. 243&
KapyBT^.nr/.trti^wg^^ it^zcrr-no-ra vvnvcwATiJoranxfr wjor><rwTTOiriiri?ia
acrzgmans 5C0B9RB
UN IMPORTANT DOCUMENT PĂTRUNS DE GRIJA
PENTRU DESTINELE PĂCII L T IM E L E ŞTIR I » ULTIM ELE ŞTIRI * U LTIM ELE ŞTIRI * U L T IM E L E S T IP Î * ULTIM ELE ŞTIRI
------- — ¦. , i i - i ... ——
I # “ S®xtssacxreoiiXuCtf
M esajul lui N . 5 .
către preşedintele Kennedy H ăsfsaiosM l l u i M. S. H r u ş e io v Glorioasa aniversare
MOSCOVA 27 (Agerpres). — t ASS transmite textul integral al mesajului adresat de N. S. l a t e l e g r a m a , l u i I) T h a n t a Comsomolului 'r'rT 'rr»
Hruşeiov lui J. Kennedy, preşedintele S.U.A. MOSCOVA 27 (Agerpres). — TASS transmite răspunsul lut
P re ş e d in te lu i S.U.A. — j . K en n ed y . O.N.U. că no asumăm această obligaţie. Repre N. S. Hruşeiov la telegrama lui u Thant din 25 octombrie: La 29 octombrie 1918, îşi în mului nou dl societăţii comuniste.
zentanţii dv. vor face o declaraţie ca S'.U.A., la cepea lucrările la Moscova pri
C opia — secretarului general provizoriu al Stimate d-le Thant, mul Congres pe întreaga Rusie al Un eveniment important în viaţa
O.N.U., U T h a n t. rîndul lor, ţinînd seama de neliniştea şi îngrijo Uniunilor de tineret. Acesteveni
rarea statului sovietic, vor retrage mijloacele lor Am primit telegrama dv. din 25 octombrie şi am luat cu ment a marcat înfiinţarea glorio tineretului sovietic l-a constituit
S tim ate dom nule preşedinte, similare din Turcia. Să ne înţelegem asupra ter noştinţă de conţinutul ei. înţeleg îngrijorarea dv. pentru men sului Comsomol — Uniunea "Ti
Am luat cunoştinţă cu m are satisfacţie de ră s menului necesar dv. şi nouă pentru ca să ţinerea păcii şi apreciez mult eforturile pe care le depuneţi neretului Comunist Leninist din Congresul al X W -le a al U.T.C.L.
p u n su l dv. a d resat d-lui U T h a n t în leg ătu ră cu înfăptuim aceasta. Iar după aceasta, persoane pentru preîntîmpinarea unui conflict militar. Intr-adevăr, dacă Uniunea Sovietică. Această organi
lu area de m ăsu ri p e n tru a se exclude contactul zaţie, care numără astăzi peste 19 Luînd cuvîntul la acest congres,
d in tre navele n o a stre şi, im p licit, dc a se ev ita împuternicite din partea Consiliului de Secu în apropierea Cubei ar izbucni vreun conflict — şi el poate milioane de membri, a devenit aju-
u rm ări fatale ireparabile. Acest pas rezonabil ritate al O.N.U. ar putea controla la faţa locu deveni inevitabil ca urmare a măsurilor piratereşti’ ale S.U.A. L torul credincios şi de nădejde al N. S. Hruşeiov a relevat că tinere
din p a rte a dv. îm i în tăreşte convingerea că m a — fără Îndoială că aceasta ar îngreuna serios eforturile în ce Partidului Comunist al Uniunii So
n ifestaţi grijă p en tru m enţinerea păcii, fap t pe lui îndeplinirea obligaţiilor asumate. Se înţe priveşte stabilirea contactelor, pentru ca pe baza tratativelor vietice, milioane de tineri şi ti lul sovietic s-a înarmat cu Pro
care îl relev cu sa tisfacţie. lege că este necesar ca guvernul Cubei şi guver să se lichideze situaţia de criză impusă în prezent lumii de nere consacrîndu-şi întreaga putere
Aan m ai sp u s că p o p o ru l n o stru , g u v e rn u l n o s nul Turciei să îngăduie acestor împuterniciţi să acţiunile agresive ale Statelor Unite. De aceea acceptăm pro de muncă, energia şi talentul cau gramul Partidului Comunist al U -
tru şi cu perso n al, ca p reşed in te al C onsiliului vină în ţările lor şi să verifice îndeplinirea aces zei nemuritoare a lui Lenin —
de M iniştri, sîntem p ătru n şi de g rija ca tei obligaţii pe care şi-o va asuma fiecare. punerea dv. şl am dat dispoziţie căpitanilor navelor sovietice comunismul. niunii Sovietice, adoptat la cel de-al
ţa r a n o a stră să se dezvolte şi să ocupe u n loc care se află în apropierea Cubei, dar caTe n-au ajuns încă în
dem n în rîn d u l tu tu ro r popoarelor lum ii în în Ar fi, desigur, mai bine dacă aceşti împuterni zona acţiunilor piratereşti ale navelor de război americane să Istoria Comsomolului este is X X Il-le a congres al său, program J
trecerea econom ică, în dezvoltarea culturii şi a r ciţi s-ar bucura atît de încrederea Consiliului ?8 rămînă, după cum recomandaţi dv., în afara zonei de inter toria slujirii cu credinţă de către
tei, în rid ic a re a b u n ă stă rii p o p o ru lu i. A cesta este Securitate, cît şi dc încrederea noastră — a ceptare. tineretul sovietic a cauzei partidu în care sînt întruchipate ideile lui J
tă rîm u l cel m ai nobil şi n ecesar p e n tru în tre S.U.A. şi Uniunii Sovietice, precum şi a Turciei lui comunist. Peste 75 de milioa-
cere, şi a tît în v in g ăto ru l, cit şi învinsul în aceas şi Cubei. Cred că, după toate probabilităţile, mi Noi insă am diat' acest ordin în speranţa că cealaltă plarte Lenin, întreaga experienţă revolu- i
ta nu vor avea decît de cîştigat, deoarece aceasta va înţelege că situaţia de a ţine navele noastre imobilizate în
va constitui o greutate de a se găsi asemenea largul mării trebuie să fie numai provizorie şi nicidecum de ţionară a vechilor generaţii. j
oameni, care se bucură de încrederea şi respec.
Subliniind aportul tineretului so-
tul tuturor părţilor interesate.
vietic la măreaţa cauză a comu- ¦»
nismului, N. S. Hruşeiov a ară- n
tat că istoria nu cuoaşte un ase-
menea eroism de masă în muncă, i
Intr-adevăr, minunatele fapte de ¦]
muncă eroică ale Comsomolului în "]
ar însem na pace şi sp o rirea m ijloacelor cu care Asuimîndu-ne această obligaţie, în scopul durată. lupta pentru valorificarea pămtn- "J
om ul tră ie şte şi de care se bucură. ^ ne de oameni s-au călit în dc- turilor înţelcnite şi a bogăţiilor ţ|
In d eclaraţia dv. aţi em is p ă re re a că ţelul p rin
de a da satisfacţie şi de a insufla speran Vă mulţumesc, pentru eforturile dv. şi vă urez succes In L cursul anilor în rîndurile Comso- Siberiei, vor intra pentru totdea- }
cipal nu constă num ai în a se ajunge la un ţă popoarelor Cubei şi Turciei şi pentru a le activitatea dv. nobilă. Eforturile dv. pentru asigurarea păcii molului. După Congresul al X X -lca una în istoria poporului sovietic.
acord şi în lu area de m ăsuri p en tru preîntîm - întări încrederea în securitatea lor, să fa în întreaga lume se vor bucura întotdeauna de înţelegerea şi 1
p in a re a c o n ta c tu lu i d in tre navele n o a stre şi, sprijinul nostru. Sal P.C.U.S. peste 1.500.000 dintre Munca tineretului sovietic, acti 1
p rin urm are, p en tru p reîn tîm p in area adîn- cem în cadrul Consiliului de Securitate o decla vitatea multilaterală a Comsomo 1
cirii crizei care de pe urm a m iui asem e raţie că guvernul sovietic promite solemn să res. Guvernul sovietic a năzuit în continuu şi năzuieşte spre ţ cei mai buni comsomolişti au in- lului sînt pentru tineretul patriei >
nea contact poate aprinde focul unui con pecte integritatea frontierelor şi suveranitatea întărirea O.N.U. — organizaţie internaţională care este un forum t trai în rîndurile marelui partid al noastre un exemplu luminos. La 1
flict m ilitar, după care, orice tra ta tiv e vor Turciei, să nu se amestece în treburile ei interne, al tuturor ţârilor lumii, indiferent de orlnduirea lor politlco- L lui Lenin. Sub conducerea Parti- aniversarea celor 44 de ani de la
fi de p riso s, deoarece vor in tra în acţiu n e alte să nu atace Turcia, să nu pună teritoriul său soeială, pentru ca conflictele care Izbucnesc să fie reglemen C dtilui comunist al Uniunii Sovie- înfiinţarea gloriosului Comsomol, ti 1
forţe, alte legi — legile războiului. S înt de acord la dispoziţie drept cap de pod pentru o astfel tate nu prin război, ci prin tratative. i. tice Comsomolul a înscris în isto- nerelul patriei noastre, transmite 1
cu dv. că acesta nu este decît un p rim pas. P rin de invazie, şi totodată va opri pe acei care ar in ţ. ria sa pagini de glorie nepieritoare tineretului sovietic un fierbinte sa-
cipalul este să se norm alizeze şi să se stabilizeze tenţiona să pornească o agresiune împotriva Tur Ou stim ă, lut frăţesc, urîndu-i noi succese în 1
pacea între state, între popoare. prin aportul adus la dezvoltarea avîntata muncă pe care o desfă- 1
ciei, atît de pe teritoriul Uniunii Sovietice, cît Ni. HRUŞCIOV, economiei U.R.S.S., pe şantierele şoarâ împreună cu întregul popor ]
înţeleg în g rijo rarea dv. în legătură cu secu şi de pe teritoriul altor state vecine cu Turcia. de construcţie a marilor combinate sovietic pentru realizarea grandio- }
r ita te a S.U.A., d o m n u le p re şe d in te , deoarece o c 'iu iib rie 1962. industriale, a puternicelor hidrocen stilui program al construirii comu-
O declaraţie similară va face guvernul american trale, a construcţiilor de locuinţe, nismului. j
în cadrul Consiliului de Securitate în ce priveşte Schimb de mesaje U Thant — Kennedy în lupta pentru continua sporire a
producţiei agricole, în formarea o- ţ|
Cuba. El va declara că S.U.A. vor respecta inte ţj
aceasta este cea dintîi îndatorire a unui p re gritatea frontierelor Cubei, suveranitatea ei, îşi NEW YORK 27 (Agc'rpres). — son, se arată că guvernul american JU U U u lU l 'W ulUvJr
şedinte. D ar aceleaşi problem e ne p reo cu p ă şi asumă obligaţia să nu se amestece în treburile
p e noi, aceleaşi în d a to riri îm i revin şi m ie, ca ei interne, să nu o invadeze şi să nu pună te La 25 octombrie, secretarul general este dispus să accepte propunerea Iui U Şedinfa C onsiliului de Sfaf a! R. D. Germane
p re şe d in te al C onsiliului de M in iştri al U.R.S.S. ritoriul lor la dispoziţie drept cap de pod pen provizoriu al Organizaţiei Naţiunilor Thant, „dacă guvernul sovietic va ac
'Aţi fo s t în g r ijo r a t d e f a p tu l c ă n o i a m a c o rd a t tru o invazie In Cuba şi totodată vor opri pe Unite, U Thant a adresat un nou me cepta propunerile dv. ca „navele sovie BERLIN 27 (Agerpres). al R.D. Germane s-a subliniat
ajutor Cubei p rin arm am ent, pen tru a-i în tări acei care ar intenţiona să pornească o agre saj preşedintelui S.U.A., Kennedy. In tice, aflate deja în drum spre Cuba... La Berlin a avut loc o şedin
cap acitatea de ap ă ra re — tocm ai c ap acitatea de siune împotriva Cubei, atît de pe teritoriul S.U.A., acest mesaj el a exprimat cererea ca să evite zona de interceptare“ pe o ţă a Consiliului de Stat al R.D. că populaţia R.D.G., precum şi
a p ă ra re — deoarece Cuba nu poate, indiferent cît şi de pe teritoriul altor state vecine cu Cuba. „navelor americane aflate în Marea perioadă anumită de timp, necesară Germane, sub preşedinţia lui populaţia Germaniei occidentale
de arm am en tu l de care ar dispune, să rivalizeze Caraibilor să li se dea instrucţiuni de pentru discuţii preliminare, şi va da Walter TJIbrieht. Consiliul de va trage concluziile necesare din
cu ţ a r a dv., în tr u c ît’ p ro p o rţiile sîn t d iferite, cu Fireşte, pentru aceasta, noi ar trebui să că a face tot posibilul în vederea evitării urmare acestei propuneri". Stat şi-a e/primat adeziunea de agresiunea imperialistă împotri
atît m ai m ult în condiţiile existenţei actualelor dem de acord cu dv. şi să stabilim un termen unei eoleziuni directe cu navele sovie plină cu Declaraţia primului va Cubei libere şl va continua
m ijloace de ex term in are. Ţ elul n o stru a fost şi oarecare. Să ne înţelegem aşadar asupra unui tice în următoarele cîteva zile pentru Preşedintele menţionează, de aseme ministru al Cubei, Fidel Castro, lupta pentru încheierea Trata
este să a ju tăm Cuba, şi nim eni nu poate con termen anumit, dar să nu ainînăm prea mult, a se reduce la minimum riscul orică nea, că „această problemă are un ca privind agiesiunea imperialismu tului de paoe german, pentru
testa caracterul u m an itar al intenţiilor noastre rui incident neplăcut“. racter extrem de urgent, ţinînd seama lichidarea punctului de sprijin
— care au drept scop să perm ită Cubei să poată două-trei săptămîni, cel mult o lună. de faptul că unele nave sovietice con lui american, ou declaraţia şi al N.A.T.O. în Berlinul occiden
tră i şi să se dezvolte paşnic, a şa cum doreşte In răspunsul preşedintelui Kennedţr, tinuă să navigheze în direcţia Cubei măsurile guvernului sovietic în tal şi pentru transformarea Ber
Mijloacele care se află în Cuba. despre care transmis lui U Thant de către Steven- şi zonei de interceptare". legătură cu hotărîrea guvernu linului occidental într-un oraş
p o p o ru l ei. vorbiţi şi care, după cum declaraţi, vă neliniş lui S.U.A. privind blocada îm liber, demilitarizat.
D um neavoastră vreţi să asiguraţi securitatea tesc, sînt în mîinile unor ofiţeri sovietici. De Declarafia preşedintelui Austriei potriva Cubei, precum şi cu
aceea, este exclusă orice folosire întlmplătoare răspunsul lui N. S. Hruşeiov, Preşedintele Consiliului de
ţă rii dv. şi aceasta este firesc; dar acelaşi lucru a acestor mijloace în dauna Statelor Unite ale preşedintele Consiliului de mi Stat al R.D.G. a făcut o comu
îl d oreşte şi C uba. T o ate ţă rile vor să-şi asigure Americiu Aceste mijloace sînt amplasate în Cuba niştri al U.R.3.S. la mesajul Iul nicare cu privire la schimbul de
securitatea! D ar cum p o ate U niunea Sovietică, la cererea guvernului cuban şî numai în scopuri păreri, care s-a desfăşurat în
guvernul n estru , să aprecieze acţiunile dv. care dc apărare. De aceea, dacă nu va avea loc o in U Thant, secretar general pro
constau în fap tu l că aţi încercuit cu baze m ilitare vazie în Cuba. sau un atac împotriva Uniunii vizoriu al O.N.U. tr-o atmosferă cordială, cu A'. A.
U niunea Sovietică, aţi încercuit cu baze m ilitare Sovietice sau a altor aliaţi ai noştri, fireşte, Gromiko, ministrul afacerilor
pe aliaţii noştri, aţi am plasai baze m ilitare li aceste mijloace nu ameninţă pe nimeni şi nu vor La şedinţa Consiliului de Stat externe al U.R.S.S.
teralm en te în ju ru l ţă rii noastre, aţi am ameninţa pe nimeni. Ele doar nu sînt destinate
p la sa t acolo arm ele dv. rach etă. A ceasta nu V1ENA 27 (Agerpres). — rile puteri să folosească bunele servi
este un secret. C onducătorii am ericani cu ră s unui atac.
pundere declară dem onstrativ acest lucru. R a Dacă sînteţi de acord, domnule preşedinte, cu Luînd cuvîiiţnj la adunarea convocată cii ale Austriei pentru asigurarea pă
chetele dv. sîn t am p lasate în A nglia, sîn t am p la
sate, de asem enea, în Ita lia şi sînt în d rep tate propunerea mea. noi am trimite reprezentanţii de Liga austriacă pentru sprijinirea cii. Austria, a declarat el, salută ori Guvernul suedez dezaprobă provocările
Îm potriva n oastră. R achetele dv. sînt am plasate noştri la New York, la O.N.U., şi le-am da in O.N.U. cu prilejul „Zilei O.N.U.“, pre ce măsură îndreptată spre rezolvarea
strucţiuni complete pentru a ajunge mai repede şedintele Austriei, Adolf Scharf, a cerut paşnică a conflictului izbucnit. piratereşti ale S. U. A.
în Turcia. Ia un acord. Dacă şi dv. veţi desemna reprezen guvernelor tuturor ţărilor să ia măsuri
Pe dv. vă n elinişteşte Cuba. Dv. sp u n eţi că vă tanţii dv. şi le veţi da instrucţiuni corespunză pentru menţinerea păcii. Austria neutră apelează Ia marile pu STOCKHOLM 27 (Agerpres). teze în timp dc pace împotriva nave
toare, această problemă va putea fi grabnic re teri să întreprindă tot ce este posibil Guvernul suedez sprijină pe deplin lor străine aflate în apele internaţio
nelinişteşte p e n tru că ea este situ a tă la o d istan ţă După cum relatează ziarul „Wiener eforturile secretarului general provi nale. Guvernul suedez îşi va apăra
de 90 m ile m arin e de ţă rm u rile S ta te lo r U nite ale zolvată. pentru lichidarea conflictului tără a se zoriu al O.N.U., U Thant, pentru re drepturile în cazul dacă măsurile a-
A m encii. D ar T u rcia este s itu a tă a lă tu ri de noi, Zeltung“, preşedintele a propus ca ma recurge la forţă. glementarea conflictului în legătură mcricane se vor extinde asupra nave
g răn icerii n o ştri se p lim b ă şi se privesc unii De ce aş dori eu acest lucru ? Pentru că astăzi
pe alţii. De ce credeţi dv. că aveţi d reptul să întreaga lume este îngrijorată şi aşteaptă din Chemarea oamenilor de ştiinţă sovietici cu Cuba. Referitor la măsurile ame lor comerciale suedeze.
cereţi secu ritate p e n tru ţa r a dv. şi în d ep ărtarea partea noastră acţiuni rezonabile. Cea mai mare ricane privind navigaţia maritimă Această declaraţie a fost făcută la
a r m a m e n tu lu i, p e c a r e civ. îl n u m iţi o fe n siv , şi bucurie pentru toate popoarele ar fi o decla MOSCOVA 27. (A g erp res).- TASS liticii sala nesăbuite care împinge o- spre Cuba, guvernul suedez invocă
raţie cu privire la un acord între noi, la lichi transmite: menirca în prăpastia războiului ter principiul internaţional îndeobşte re 26 octombrie de guvernul suedez după
nu ne recunoaşteţi nouă acest drept ? darea definitivă a conflictului care s-a ivit. Atri monuclear. cunoscut că navele maritime militare analizarea situaţiei în legătură cu c-
D um neavoastră aţi am plasat arm a rachetă bui o mare importanţă unui asemenea acord, în- In cadrul unui miting de protest ale oricărui stat nu trebuie să aten venimentele privind Cuba. Guvernul
trucît el ar putea constitui un început bun şi, împotriva acţiunilor agresive ale im Acad. Aleksandr Topciev şi-a ex suedez a făcut cunoscută poziţia sa
d istru g ăto are, pe care o n u m iţi ofensivă, în T u r în special, ar putea uşura realizarea unui acord
cia, ţa ră situ a tă lite ra lm e n te în co asta n o astră. cu privire Ia interzicerea experienţelor cu arma ambasadei americane la Stockholm,
D ar atu n ci cum este com patibilă recunoaşterea nucleară. Problema experienţelor ar putea fi re
po sib ilităţilo r n o astre egale din p u n ct de vedere zolvată în mod paralel, fără a se lega aceste perialiştilor americani la 26 octom primat speranţa că oamenii de şti
m ilita r cu a stfel dd re la ţii inegale în tre m arile probleme între ele, întrucît sînt probleme deo
n o astre sta te ? A ceasta nu este deloc co m p a sebite. Este însă important să ajungem la o în brie oamenii de ştiinţă sovietici au inţă din întreaga lume vor auzi che S.U .A . se pregătesc să invadeze Cuba
ţelegere asupra ambelor probleme, astfel îneît să chemat pe oamenii de ştiinţă din lu marea colegilor lor sovietici şi vor fo
tibil. oferim oamenilor un dar bun, să-i bucurăm, me să-şi ridice glasul împotriva pro
Este bine dom nule preşedinte, că aţi acceptat de asemenea, anunţîndu-le vestea că a fost rea vocărilor militariştilor americani, în losi întreaga lor Influenţă pentru ca NEW YORK 27 (Agerpres). - TASS bertăţil. Pregătind pe faţă opinia pu
lizat un acord cu privire la încetarea experien apărarea Cubei eroice, pentru menţi realizările ştiinţei să nu aducă o- transm ite: blică în vederea acestui pas, presa şi
ca re p re z e n ta n ţii n o ştri să se în tîln ească şi să ţelor cu arma nucleară şi, prin urmare, nu va nerea păcii. menirii nenorociri incalculabile. persoane oficiate din S.U.A. accentuea
înceapă tratativ e, probabil prin interm ediul se mai fi contaminată atmosfera. Or, In această Referindu-se Ia „persoane oficiale“, ză intenţionat culorile, exagerează psi
c re ta ru lu i g e n e ra l p ro v iz o riu al O.N.U., U T ita n i. chestiune, poziţiile noastre sînt foarte apro Acad. Aleksandr Topciev, vicepre Vorbitorii care au luat cuvîntul la ziarele americane informează că S.U.A. hoza războinică din ţară. Coresponden
P rin u rm are, el îşi asum ă, în tr-o an u m ită m ă şedintele Academiei de Ştiinţe a miting au aprobat politica partidului nu se vor limita la blocada instituită tul din Wasbir.gion al ziarului „Daily
s u ră , ro lu l d e m e d ia to r şi n o i c o n s id e ră m c ă el piate. asupra Gubei şi că vor întreprinde o News“ informează în această ordine
poate să facă fa ţă acestei m isiuni de ră sp u n U.R.S.S., deschizând mitingul a spus: comunist şi guvernului sovietic care intervenţie armată împotriva Insulei Li- de idei că demnitari de Ia Gasa Albă,
dere dacă, fireşte, fiecare p arte a tra să în acest Toate acestea ar servi, poate, drept un bun
In acest ceas de răspundere întreaga în acest ceas îngrijorător au dat un
avertisment serios guvernului S.U.A..
lume aşteaptă că guvernul Statelor U-
:m = Departamentul de Stat şi Ministerul de
nite va dc. ascultare glasului raţiu Război „au început să avertizeze că
nii. va reflecta la toate urmările po- ar fi posibile noi acţiuni ale S.U.A.“ îm-
început pentru căutarea unor acorduri reciproc potriva Gubei.
conflict va da dovadă de bunăvoinţă. Despre ce anume „noi acţiuni ale
!Cred c ă s-a r p u te a p u n e cu rep eziciu n e c a p ă t acceptabile şi în alte probleme litigioase, asu !PefrroHerul sovie tic S.U.A.“ este vorba, reiese din ştirea
conflictului si norm aliza situ aţia, şi atunci oa pra cărora între noi are loc un schimb de păreri. corespondentului din Washington al al
m e n ii a r r e s p ir a u ş u r a ţi, s o c o tin d c ă o a m e n ii de Aceste probleme nu sînt rezolvate deocamdată, „V in o ifa " îniîm pinat tui ziar — „Ghicago Daily News".
stat, care sînt investiţi cu răspundere, au o m in dar ele îşi aşteaptă rezolvarea urgentă, care ar cu entuziasm la Havana „Punctul următor la ordinea zilei, de
te lu c id ă si c o n ş tiin ţa ră s p u n d e rii ce le revine, clară fără ocol corespondeniul, îl re
dispun de cap acitatea de a soluţiona problem ele limpezi atmosfera internaţională. Sîntem gata HAVANA 27 (Agerpres). — prezintă răfuiala cu Fidel Gastro. In
com plexe şi ştiu să evite ca lu cru rile să aju n g a pentru aceasta. TASS transmite : momentul de faţă, Statele Unite se
pregătesc în vederea unei invazii. >n
la o catastro fă m ilitară. Acestea sînt propunerile mele, !domnule pre în zorii zilei de 26 octombrie, Florida şi în bazinul Mării Caraibilor
şedinte. sute de locuitori ai capitalei se află trupe, avioane şi nave". Este
De aceea, fac u rm ăto area propunere : Sîntem oubane s-au adunat în portul semnificativ faptul că Edwin Martin,
de acord să evacuăm din C uba m ijloacele pe Cu stimă Havana. Cînd a apărut silueta secretar de stat adjunct, răspunzînd la
care le c o n sid e ra ţi d re p t ofensive. S în tem de N. HRUŞCIOV navei, liniştea dimineţii a fost întrebările corespondenţilor, a refuzat
acorA să în fă p tu im aceasta şi să declarăm in străbătută de strigătele „Trăias
27 octombrie 1962.
T e le g ra m a a d r e s a tă de N . S . Hruşeiov Răspunsul Casei că Uniunea Sovieticăl“, „Trăias să excludă invazia împotriva Gubei
Albe la mesajul că marinarii sovietici 1“. Astfel, dintre măsurile pe care S.U.A. le pot
lui U Thant au întîmpinat locuitorii Hava întreprinde faţă de această ţară.
nei petrolierul sovietic „Vinni-
Judecind după relatările presei, S.U.A.
MOSCOVA 27 (Agerpres). — TASS transmite textul telegra fui N. S. Hruşeiov ţa“, care a străbătut blocada in încearcă să atragă în aventura milita
mei adresată de N. S. Hruşeiov lui U Thant: stituită de americani împotriva ră pe care o pregătesc împotriva Cu
bei, guvernele ţărilor latino-americarc
WASHINGTON 27 (Agerpres). Cubei, aducînd pe bord produse
Secretarului general provizoriu al O.N.U., U Thant. petroliere.
TASS transmite: şi chiar să o pună sub steagul O.N.U.
Spre a uşura Înfăptuirea misiunii dv. In tratativele cu ţă Ca răspuns la mesajul din Navigam în cursa consacrată Ziarul „New York World Telegramm
rile interesate pentru lichidarea situaţiei primejdioase, ereată 27 octombrie adresat de N. S. celei de-a 45-a aniversări a Ma and Sun“ scrie că „Departamentul de
prin acţiunile piratereşti ale guvernului S.U.A. faţă de Cuba Hruşeiov Iui J. Kennedy, Casa stat încearcă să obţină pe neobservate
şi Uniunea Sovietică, guvernul sovietic a formulat propuneri rii Revoluţii Socialiste din Oc ca operaţiunile militare americane îm
Albă a cerut înfăptuirea unei tombrie, a declarat căpitanul
care, după părerea noastră, pot deveni o bază pentru regle serii de „condiţii preliminare petrolierului, P. F. Romanov. potriva Gubei să se desfăşoare sub stea
mentarea conflictului izbucnit. Propunerile menţionate ale gu urgente“ înainte ca Statele U- Deşi bîntuia o furtună de gradul
vernului sovietic au fost trimise preşedintelui S.U.A., Kennedy, nite să fie dispuse să exami 9, noi am adus totuşi la timp
gul O.N.U. ca şl în Coreea“.
precum şi dv. în copie. neze vreo propunere. încărcătura destinată Cubei iu
bitoare de pace.
Cu stimă,
27 octombrie 1962. N. HRUŞQIOV DECLARAŢIA LABURISTULUI Cu două zile înainte de a sosi Viaţa lui Anîoine G ixenga
ZILLIAOUS la Havana, a spus în continua
; ; C u b a ar e c fre p fuu!l sa se apere a re căpitanul, am întîlnit o navă în m are prim e jd ie
LONDRA 27 (Agerpres). — port-avion americană pe bordul
DAR ES SALAM 27 (Agerpres). drept să întreprindă acţiuni care pol Luînd cuvîntul la 26 octombrie la căreia se aflau numeroase avi LEOPOLDVILLE 27 (Agerpres).
TASS transmite: ameninţa întreaga omenire, scrie zia Şcoala de economie din Londra, K- oane şi elicoptere. Unul din eli TASS transmite:
rul. Cuba este o ţară liberă, dar A- Zilliacus, membru al parlamentului şi coptere a evoluat de cîteva ori
Comentînd blocada instituită de Sta mericii nu-i este pe plac politica Cu laburist independent, a condamnat po deasupra noastra, ne-a foto Antoine Gizcnga este în pericol de
tele Unite asupra Cubei, ziarul „Ngu- bei şi ca se străduieşte să 6e ames litica aventuristă a Statelor Unite fată moarte. După cum a declarat Gabriel
rumo“ care apare în Tanganica, scrie de Guba. ZiUiacus a declarat: grafiat nava, după care a fost Yumbu, deputat in parlamentul Con-
înlocuit de avioane care ne-au goului, Partidul Solidarităţii Africane
că America recurge la o politică ba tece cu orice preţ în politica Cubei „Preşedintelui Kennedy trebuie să i insoţit timp de cîteva ore. Ma Piraţii de la Washington: Ajutor! Cuba ne ameninţă. dispune de date cu privire la pregăti
zată pe legile junglei, potrivit căreia şi să răstoarne guvernul Fidel Cas- te declare că Anglia nu doreşte să fie rinarii sovietici şi-au îndeplinit (Desen din „Izveslia“) rea exterminării fizice a fruntaşului
cine este mai puternic acela are şi tro. De aceea, subliniază ziarul, Cuba împinsă în război de aliaţii săi care cu calm şi curaj datoria faţă politic congofez. In acest complot, a
dreptate. are tot dreptul să se pregătească nu s-au consultat cu ea şi care duc o de patrie şi faţă de prietenii subliniat Yumbu, sînt implicate unele
pentru a-şi apăra libertatea. politică provocatoare şi primejdioasă“. cercuri străine din Leopoldville.
America nu are nici ccl mal mi« cubani.
Redacţia şt administraţia ziarului :»tr. 6 Marti# : \ 9. Telefon : 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale m. 263.32b din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „l Mai“ - Deva.
