Page 87 - 1962-10
P. 87
; •-- j>
PRO LETARI VIN TOATE ŢĂ R ILE , U N IŢ I-Y Ă I Luna prieteniei
Festivalul film ului scvieîic
Anul XIV. Nr. 2440 Marţi 30 octombrie 1962 4 pagini 20 bani Printre cinematografele din re
giunea noastră care au organi
zat festivalul filmului sovietic se
numără şi cele din Deva, Hune
doara şi Petroşani. Filmele so
vietice care au rulat la aceste
trei cinematografe în timpul fes
tivalului au fost vizionate de
47.159 spectatori.-
Un concurs intaresanf
In scopul cunoaşterii cit mai
îmbunătăţirea calităţii Lucrările agricole de toam nă- bine a realizărilor obţinute de
către Uniunea Sovietică precum
şi colaborarea care există intre
produselor — la timpul optim marea vecină prietenă şi ţa
ra noastră, Consiliul regional
o cerinţă mereu actuală Au terminat semănatul A.R.L.U.S. organizează un con
Corespondentul nostru, tov. spre exemplu, au semănat cu curs pe tema „Prietenia romîno-
sovietică“. Cîştigătorii concursu
In magazin a intrat un om. Vine de nuri de măsuri ale căror obiective au Emil Chirilă, ne informează că grîu §0 la sută din suprafaţa o In sălile de cultură ale maşina lui, care se va încheia în ianua
la mină, de la oţelărie, sau de la fost traduse în viaţă. Aşa s-a pro planificată, iar cei din Deva 81
catedră ; e un cumpărător. A luat sa cedat la sectorul furnale al uzinei la gospodăriile agricole colective la sută. C.S.H. — o activitate rodnică, bo L ce la creşterea proăuctivi- rie 1963, vor primi importante
lariul şi vrea să-ţi cumpere un lu „Victoria“ Călan, la „Vîscoza“ Lupeni, din localităţile Simeria şi Tîm- i tăţii muncii, înlocuind în premii.
cru de folos. Cercetează mărfurile cu Iâ „Sebeşul“ Sebeş, la mina Lupeni ctc, pa, ambele de pe raza oraşului O deosebită atenţie s-a acor gată în conţinut.
atenţie şi nti se poate hotărî. Vîn- regional Deva, s-a terminat se dat în unităţile agricole de pe L acelaşi timp munca a 10 Seară iitarară
zătorul, amabil şi bun cunoscător, îl Nu aceeaşi preocupare s-a manifes mănatul cerealelor păioase. Co vaza oraşului Deva şi recoltării L muncitori.
a ju tă : „Luaţi-o pe aceasta; e de tat însă la alte unităţi, cum sînt mi lectiviştii din Simeria au semă porumbului. Această lucrare a La cooperativa meşteşugăreas
calitatea 1“. Omul cercetează mar nele din Aninoasa şi Lonca, furnalele nat 360 ha. cu grlu, 49 ha. cu fost terminată la gospodăriile că „Mureşul" din Alba Iulia s-a
fa din nou şi-apoi o cumpără. E mul din Hunedoara. Sau dacă s-a alcătuit orz şl 26 ha. cu secară, iar cei agricole colective din Timpa şi organizat de curînd o reusită sea-
planul de măsuri, multe obiective au Sîntandrel, iar Ia G.A.C. din Si ră literară. Avînd ca temă „Car
ţumit. rămas nerealizate şi deci nu s-au fă din Timpa 114 ha. ou grlu, orz tea sovietică, prieten şi educa^
Se mai întîmplă însă şi altfel. Cum cut paşi importanţi în îmbunătăţirea şi secară furajeră. meria Veche, Cristur, Rapolt etc. tor", seara literară a constituit
un bun prilej de ridicare a cu
părătorul caută mult, dar nu-i mul calităţii. Avansate la semănatul păroase s-a executat pe mai mult de 75 noştinţelor membrilor coopera
ţumit de mărfurile găsite. Vînzătorul Majoritatea organizaţiilor de partid lor sînt şi gospodăriile agricole tori.
nu poate spune „Luaţi-o pe aceasta“, colective din Sîntandrel şl De la sută din suprafaţa ocupată
pentru că el însuşi nu-i mulţumit de au făcut din îmbunătăţirea calităţii M. ALEXANDRU
calitatea produsului respectiv. Şi-a- o problemă importantă a activităţii lor. va. Colectiviştii din Sîntandrel, ou această plantă. A. NICHIF
tunci, exigenţele pe deplin justificate Aşa se face că periodic, în adunări
ale minerului, oţclarului sau învăţă generale de partid, s-a discutat despre Resulîata bune la G . A. C . din Vinerea o 6.200 km. prin ţara comu corespondenţi
torului, nu sînt satisfăcute. calitatea produselor, luîndu-se totoda
tă măsuri pentru înlăturarea deficien Organîzîndu-şl bine munca, gătirii din vreme a terenului şi nismului (1)
Ce-ar zice însă producătorul 'dacă ţelor semnalate. Iată un exemplu. La colectiviştii din satul Vinerea, folosirii din plin a mijloacelor
ar fi martorul unei asemenea scene?, oţelăria nouă a C. S. Hunedoara re raionul Orăştle au reuşit să ob mecanizate trimise aici de către (pag. a 11-a);
Sîntem siguri că nu s-ar simţi bine. butul era mare, în vreme ce Ia ţină rezultate bune în actuala S.M.T. Orăştie. Pentru obţinerea
O.S.M. nr. 1 se obţinuseră realizări campanie. Pînă Ieri, 29 octom unor producţii sporite, o dată cu o Sport (pag. a IlI-a);
Datoria fiecărui producător este să frumoase. Comitetul de partid de la brie, ei au reuşit să execute se executarea arăturilor pentru în-
clepună interes pentru a da mărfuri oţelăria nouă a organizat un schimb mănatul griului pe 330 ha. din sămînţarea griului, colectiviştii » Un nou mesaj adresat de
’de o calitate tot mai bună, la ni de experienţă la oţelăria veche, care cele 400 ha. planificate urmîncl au încorporat în sol, pe 152 ha„
velul celor mai înalte exigenţe. In s-a dovedit a fi rodnic. îngrăşăminte organice şl chi N. S. Hruşciov lui J. Kenncdy Printre viitorii mecanici agricoli
legătură cu aceasta, tovarăşul Gheor- ca în cel mult 2-3 zile să ter mice.
ghe Gheorghiu-Dej în Raportul pre Din păcate nu la fel s-a procedat mine această lucrare pe întrea (pag. a IV-a).
zentat la Congresul al IlI-lea al parti peste tot. In Valea Jiului, în vreme ga suprafaţă. De asemenea, încă (Merită subliniat şi faptul că
dului, spunea: „Este necesar să lu ce la Lupeni s-au obţinut rezultate cu mult timp înainte au fost se pînă !a aceeaşi dată a fost ter Dezvoltă sectorul Şcoala profesională de meca câţi cu grijă asupra fiecărei pie
crăm în aşa fel îneît mărfurile fa frumoase în îmbunătăţirea calităţii mănate orzul şi secara furajeră zootehnic nici agricoli din Alba Iulia pre se executate, elevii sînt ajutaţi
bricate în întreprinderile noastre să cărbunelui, la Lonea şi Aninoasa exis pe toate cele 48 ha. minat şi recoltatul porumbului găteşte cadre de muncitori cali şi înconjuraţi cu dragoste pă
dea o mare satisfacţie oamenilor mun tă încă mult steril în cărbune. Orga Ide pe întreaga suprafaţă (330 'A'vînd condiţii prielnice şl o ficaţi pentru agricultura noas rintească de către maiştri. Pen
cii care le-au produs sau le folosesc, nizaţiile de partid de aici au îm Acest succes se datoreşte pre ha.). bună tradiţie în creşterea ani tră socialistă. Ca în toate şco tru orientarea elevilor, în fle
iar buna calitate a produselor, „mar părtăşit cu prea multă uşurinţă ideea malelor, membrii tinerei gospo lile din patria noastră, elevii
ca fabricii'’, să devină un titlu de conducerilor administrative cum că nu dării agricole colective din sa de aici au asigurate condiţii op care atelier sînt afişate planşe
onoare pentru colectivele tuturor în sînt condiţii de zăcămînt pentru mic tul Gînţaga, raionul Haţeg au i time de studiu, hrană şi cazare cu diverse piese ce urmează a fi
treprinderilor din ţara noastră şorarea procentului de cenuşă din căr ¦— dovadă a grijii partidului şi executate, panouri în care sînt
bune. Concomitant cu semănatul, arături adînci de toamnă lui zootehnic. In anul acesta jgjUuVvel/rI nUuUluUi JflaWţÍă'íl UdUe fAilili oUtaVmiUVeMnJli»-- expuse fazele de execuţie a pie
Traducând în viaţă această sarcină, selor, în care sînt prezentate
colectivele de muncă din regiunea In întrecerea socialistă pentru îm Bătălia terminării semănatu din toamnă, concomitent cu se (primul an de activitate), din lor muncii, faţă de formarea
noastră au depus eforturi susţinute bunătăţirea calităţii s-au născut ini lui cerealelor păioase se dă in mănatul colectiviştii au trecut şi creditele acordate de stat, ei au noilor cadre calificate, necesare piese executate bine sau rău.
pentru îmbunătăţirea permanentă a ca ţiative noi, valoroase, cum ar fi „Nici aceste zile şi la G.A.C. din Spi agriculturii noastre în plină
lităţii produselor. Realizări de seamă un vagonet de minereu (cărbune) rc- ni. Cu ajutorul maşinilor şi trac la executarea arăturilor adinei. procurat 40 vaci de lapte, 87 vi- dezvoltare. în anul acesta şi-au Pe ogoarele colectivei
au obţinut oţelarii şi laminatorii hu- butat“, „Numai produse de calitatea toarelor, colectiviştii de aici au îndreptat paşii spre porţile şco
nedoreni, minerii din Lupeni, texti- a I-a “, „La 2.000 bobine, nici una semănat 19 ha. cu orz, 8 ha. cu Pînă în prezent această lucrare ţele, 8 scrofiţe pentru prăsilă şi lii încă 300 de elevi, fii de mun Albu Vaier, Stanciu Cornel,
liştii din Sebeş şi Lupeni, colectivele rebutată“. In general comitetele sin secară furajeră şi 140 ha. cu grîu citori şi ţărani colectivişti. Aneţiu Nicolae, Moldovan Traian,
de muncă de la fabrica „Ardeleana“ dicatelor au depus interes pentru ex din cele 160 ha. cît s-a plani a fost executată pe 105 ha. 1 50 oi cu lînă semifină.
Alba Iulia, Atelierele R.M.R. Simc- tinderea acestor iniţiative. Dacă la ficat. Cadrele didactice de la aceas sînt numai cîţiva dintre viitorii
ria şi altele. Produsele acestor colec Lupeni s-a îmbunătăţit calitatea căr îm i mecanici agricoli. Ei sînt elevi
tive sînt apreciate pentru calitatea bunelui, aceasta se datoreşte şi fap Cunoscînd din proprie expe tă şcoală, ingineri, profesorii, în anii II şi III ai şcolii profe
lor. tului că toate brigăzile de mineri au rienţă că temelia recoltelor bo sionale de mecanici agricoli
îmbrăţişat iniţiativa „Nici un vago gate din anul viitor se pune încă maiştri, se străduiesc să dea din Alba Iulia şi fac practica
Mai slab au muncit în această net de cărbune rebutat“. Se întîlnesc pe ogoarele diferitelor gospodă
direcţie fumaliştii din Hunedoara, mi însă şi unele cazuri de formalism, de Belşug de boabe elevilor temeinice cunoştinţe teo rii colective. Cura şi-au însuşit
nerii din Lonca, Anincasa şi Barza aurii ei cele predate Ia şcoală, se ve
retice şi practice, legătura din rifică, acum în adevărata prac
tică. Dar elevii care fac prac
tre teorie şi practică fiind una tică nu şî-au făcut de ruşine
(în ultima vreme) şi alte colective, din preocupările lor de seamă.
care au dat produse de slabă cali
tate. Iată, maiştrii Petraşcu Aurel şi
Pe ansamblul economiei regiunii în Duciuc Dumitru au predat ele
să se observă o îmbunătăţire simţi
toare a calităţii produselor în com vilor cunoştinţe despre tăierea
paraţie cu anii trecuţi, ceea ce do
vedeşte că acţiunile întreprinse în a- diferitelor profile de materiale
cest scop au avut multă eficacitate.
In majoritatea întreprinderilor, orga nepăsare chiar în problema extinderii Mîini harnice mînuiesc eu dibăcie şi tăierea materialelor pentru şcoala. Colectiviştii sînt mulţu
iniţiativelor valoroase. Servesc ca c- cuţitaşe ascuţite, tăind ciorchinii plini bancurile de lucru. Lecţiile au miţi de felul cum ei lucrează,
xemplu în acest sens şi E. M. Lonca de boabe. O veselie generală domne fost susţinute cu material didac cum se comportă. Dovadă sînt
şi E. M. Barza. La E. M. şte în cadrul brigăzii de culegători, tic, cu diferite exemple văzute scrisorile sosite pe adresa şco
Barza se întîlnesc lozinci care care lucrează în viile din terenul nu şl cunoscute de elevi. Răspun lii de la colectivişti, conducerile
îi îndeamnă pe mineri să îmbrăţişeze mit „Faţa marc". Muncitoarele Pitter surile bune date în orele viitoa S.M.T.-urilor etc.
iniţiativa „Nici un vagonet de mine Kalerina, Koammer lohana, Botechs re de către elevi, au fost o do
reu rebutat“, dar nu se poate afla Maria şi Burgslallcr Maria. se do vadă concludentă a însuşirii ma La şcoală, în timpul liber
dacă — de exemplu — în tot cursul
acestui an există vreo echipă care n-a vedesc a fi printre cele mai harnice.
nizaţiile de partid au alcătuit colecti rebutat nici un vagonet, pentru că nici Zilnic ele reuşesc să-şi depăşească pla teriei. în timpul liber elevii şcolii au
ve dintre cei mai buni muncitori, in un şef de sector nu ţine o asemenea nul de recoltare cu peste 50 de kg. în orele de practică elevii pun Ia dispoziţie o bibliotecă cu lite
gineri şi tehnicieni, care au luat în evidenţă. struguri. Alături de ele Petru Nistor în aplicare ceea ce învaţă ia ratură tehnică, beletristică, poli
studiu problema îmbunătăţirii calităţii. de abia pridideşte cu transportul co cursurile de teorie. Atelierele şco tică, terenuri de sport, organi
La laminorul de 650 mm. al C. S. Calitatea produselor depinde mult şi şurilor pline, la staţia de vinificare. lii oferă elevilor cele mai bune zează diferite manifestări cultu
Hunedoara, un astfel de colectiv a stu de felul cum se respectă procesai teh condiţii de a face practica. Aple-
diat în mod deosebit problema la nologic. Din păcate în unele unităţi Cu toate că soarele scăpăta spre ral-educative etc. în afara re
minării la toleranţe negative şi a re s-au înregistrat serioase abateri de la asfinţit, rîsctele şi glumele, te făceau Frezorul Stoian Manolescu de- cenziilor, serilor literare, şeză
ducerii rebutului la laminare. Că stu procesul tehnologic stabilit. La fur să crezi că de-abia acum s-a început
diul a fost eficient o dovedeşte fap nalele din Hunedoara de multe ori munca. Dar butucii de vie încărcaţi Ia Fabrica chimică din Orăştie, torilor literare, aici se organi
tul că în trei trimestre rebutul a fost au fost încălcate reţetele de încărcare, cu ciorchini sînt un îndemn pentru
redus de la 0,45 la sută cît reprezintă fapt care a dus la declasarea unei harnicele muncitoare. Bucuria culesu atelierul 4 — mecanică, îşi de Elevi în vizifă zează întîlniri cu muncitorii a-
admisul, la 0,S7 Ia sută. importante cantităţi de fontă. La Bar lui este cu atît mai mare, cu cît de gricoli din producţie, li se vor
za şi la unele exploatări carbonifere păşirea producţiei planificate demon păşeşte planul în fiecare lună
Pe baza propunerilor colectivelor de strează că în tot timpul anului, au De curînd, elevii claselor a real folos elevilor în înţelegerea beşte despre pasiunea şi dragos
studiu a rezervelor pentru îmbunătă (Continuare în pag. S-a) efectuat lucrări de bună calitate. Pînă cu 5 la sută, executînd în ace Xl-a de la Şcoala medie „Avram
ţirea calităţii, au fost întocmite pla in prezent depăşirea obţinută este de lancu" din Brad, însoţiţi de tov. mai profundă a proceseior şi fe tea faţă de meseria aleasă, des
peste 3.000 kg. la ha. laşi timp lucrări de bună cali prof. Constantin Rusu, au vizi
nomenelor geologice. Vizita a pre perspectivele profesiunii lor,
Acest succes demonstrează cu priso tate. In felul acesta el se situea tat laboratorul geologic al Trus contribuit la îmbogăţirea cu
sinţă că lucrătorii din cadrul brigă tului aurului clin localitate. noştinţelor teoretice primite la etc. In şcoală, peste 140 de elevi
zii complexe (responsabil Petru Vineş) ză mereu printre fruntaşii în lecţiile de geologie, chimie şi fi sînt purtători ai insignei „Prie
din G.A.S. Apoldul da Sus au mun Experienţele efectuate aici de ten al cărţii“.
ŞTIRI DIN TARĂ cit cu sîrg, aplicînd cu stricteţe între trecerii socialiste de ia această tov. ing. loan Ilinca -ca şi expli zică;
gul complex de reguli agrotehnice.
fabrică. caţiile însoţitoare au fost de un MIRCEA GOLCEA VIRGIL1 CISTEIANU,
corespondent
ÎN FOTO Stoian Mano. corespondent i
lescu execu
LINIE DE MĂCINARE lucrările simpozionului „Hepati tînd frezarea «M O I09I -
A FELDSPATULUI ta cronică consecutivă hepatitei
epidemice“. Iau parte numeroşi unei carcase WEST N S IM E R IA -
La trustul minier Cluj a intrat academicieni, profesori, cercetă pentru un re
în funcţiune o linie tehnologică tori ştiinţifici, cadre didactice ductor de vi
de măcinare a feldspatului, fo teză. Şi de da
losit ca materie primă in indu
universitare, medici şi alţi spe ta aceasta lu
stria de ceramică şi porţelan. cialişti din întreaga ţară. Răsplata muncii lor, este tocmai ma crează cu toa importante depăşiri de plan toate secţiile ăe centralizare şi tele menţii sertarului locomotivei“ aparţi-
Linia are o capacitate de pro rea producţie obţinută şi care după comandă de pe direcţia regională nînd maistrului Teofil Crişan.
ducţie de 7.500 de tone feldspat Şedinţa de deschidere a fost spusele specialiştilor întruneşte toate tă atenţia Colectivul de muncitori de la secţia C.F.R. Timişoara au obţinut rezultate
pe an. Ea este înzestrată cu uti prezidată de acad. N. Gh. Lupu, condiţiile, pentru obţinerea urnii vin, pentru a se a Il-a vagoane a atelierelor R.M.R. VICTOR MIHĂILESCU
laj produs Ia Uzinele „Indepen directorul Institutului de medi de cea mai bună calitate. încadra întoc frumoase. Planul de producţie pe tri tehnician
denţa“ din Sibiu. cină internă. mai în 'di L Simeria, organizinău-şi mai bine mim mestrul III a.c. a fost depăşit cu 1,6
R. MIHAI îşi îmbogăţesc cunoştinţele
NASTURI DIN POLIESTERI mensiuni. ic a a realizat importante depăşiri, de la sută, preţul de cost a fost redus tehnice
cu 3 la sută iar productivitatea mun
Recent, colectivul fabricii de | plan. De la începutul anului pînă la Muncitorii secţiei cazangerie a A-
nasturi din Jimbolia a trecut cii a crescut cu 1 la sută. Aceste re
la fabricarea pe scară industria h22 octombrie, muncitorii acestei sec- telierelor R.M.R.’ Simeria au urmărit ^
lă a unui nou sortiment de na ţii au depăşit planul la reparaţii pe- zultate au făcut ca secţia de centra
sturi din masă plastică cunos rioăice cu 100 vagoane iar la repara- zilele trecute cu mult interes confe- $
cută sub numele de poliester. lizare şi telecomandă din Simeria să
Zilnic, aici, se fabrică cîte i ţii capitale cu 14 vagoane. rinţa„Sudarea automată a barelor 1
40.000—50.000 de asemenea na fie declarată secţie fruntaşă pe ra
sturi. Ei au mărimi, culori şi S-au evidenţiat partidele conduse deantretoaze“ . #
modele diferite şi sînt de ca de Loghin Piscoi, Ion Vlad, M ircea mură pe direcţia regională C.F.R. T i
litate superioară. ’ Foăor, loan Lovasz şi partida de vop In aceeaşi zi, la secţia a III-a me
sitori condusă ăe llie Begu. mişoara In trimestrul III a.c.
SIMPOZION: „HEPATITĂ Întregul colectiv de muncitori canică s-a ţinut recenzia „Cărţii
CRONICĂ CONSECUTIVĂ PAVEL BUDEANU
HEPATITEI EPIDEMICE“ sudor ai secţiei de centralizare şi teleco strungarului“ în faţa a peste 30 ăe
auditori.
mandă din Simeria s-a evidenţiat în
mod deosebit. Aceste acţiuni fac parte din pro- ,¦
ION BORTOŞ gramul acţiunilor culturale menite să f
electromecanic principal
Peste 1.639.000 .iei economii ducă la îmbogăţirea cunoştinţelor teii- ?
nlce. '\
Luni dimineaţa au început, f Colectivele de muncitori, ăe la Ate V. Mi. DODI }
in aula Academiei R.P. Romîne,
lierele R.M.R. Simeria au dus în Creşte numărul Inovaţiilor tehnician f
Librărie cu autoservire cursul primelor nouă luni ale acestui
f an o susţinută luptă pentru realiza- Preocuparea muncitoHlor, tehnicie Condiţii de muncă mai bune
$ rea de economii. In cele trei trimes- nilor şi inginerilor de la Atelierele
R.M.R. Simeria pentru creşterea pro De puţin timp staţia Simeria-triaj
In oraşul Orăştie creşte numărul Producţia de struguri întrece aşteptările. Rodul bogat va aduce şi mai mult ^ tre suma economiilor realizate depă- ductivităţii muncii, pentru realizarea a dat în exploatare un semnal lumi
magazinelor cu autoservire. In lu belşug in casele colectiviştilor. ăe economii se reflectă şi în numărul nos de triere a vagoanelor de marfă
na aceasta s-a deschis o librărie ţ şeşte 1.639.000 lei. 'Acest lucru dă si- sporit de inovaţii prezentate la ca pe „cocoaşă“.
cu autoservire. Aici cumpărătorii binetul tehnic. Astfel, de la începu
au acces la rafturile librăriei de jj guranţa că angajamentul de a realiza tul anului şi pînă în prezent au fost ’ Prin acest semnal luminos, lucrul
unde îşi aleg singuri cărţile pre i 1.700.000 lei economii, pînă la sfir şitul.
ferate cu care se prezintă la casă acceptate 77 ăe inovaţii. Numai în lu la manevră s-a uşurat, deoarece lu
pentru a le plăti. \ anului va fi depăşit. nile septembrie şi octombrie au fost minile indicatoare ajută atît pe me
aprobate 14 inovaţii şi aplicate 9. canic cit şi partida ăe manevră să
Operaţia de cumpărare durează i MIRCEA PROTOPOPESCU aibă o orientare mai sigură la trie
mult mai puţin timp decîl înainte } planificator Se remarcă inovaţiile „Modificarea rea vagoanelor.
iar exigenţele cumpărătorilor sînt comenzilor la macaraua de la rotă-
pe deplin satisfăcute. Fruntaşi pe regională rie“ aparţinină electricianului Viorel La montarea semnalului au lucrat
Cimpoieşu, „Matriţă pentru confec comuniştii leronim Bonţa şef de sec
B. IOAN Colectivul ăe muncitori, tehnicieni tor C.E.D. şi Nicolae Burlacu, electro
corespondent şi ingineri al secţiei C.T.-4 Simeria. ţionat scoabe“ a fierarului Ion Lupu, mecanic.
antrenaţi in întrecerea socialistă cu precum şi „Dispozitiv de rodat seg-
EMIL QREŢU
impiegat de mişcare staţia Simeria
