Page 88 - 1962-10
P. 88
PAG. L m m m i «m m m m m Nn. 244®
«wiigÉBBiia^MriwcygMuoXMSDSraz.iSZr,-n
In sălile de cultură SUBREDACŢÎA NOASTRĂ
ate C.S.H. —o activitate VOLUNTARĂ DIN DOBRA
NE IN F O R M E A Z Ă ;
odnică, bogată în continui Cresc veninurile da ia grădină
Grădina de legume şl zarzavaturi a gospodă
în sccri®, aşa «ura ar fi dc do riei colective ocuipă o suprafaţă de 10 ha., cu
Combinatul s id e r u r g ie d in H u n e d o a r a 'dispun e 'de «n m a r » n u m ă r 'ie | rit «ă fie ?,
S ha. mal mult ca anul trecut. Ca urmare a ex
tinderii Irigării pe suprafaţa d© 7 ha. şi a exe
) săli de cultură. Acestea sint în z e s tr a te cis b ib lio te c i, a p a r a te d e r a d ia , r e - ] De ce s-a supărat cutării In timpul optim a lucrărilor, a crescut
> viste, jocuri de şah etc. In multe d in e le se d e sfă şo a r ă o a c tiv ita te c u ltu - textierul producţia la hectar şi veniturile gospodăriei.
iÎ ral-educativă bună. Aici se prezintă m u n c ito r ilo r s p e c ta c o le sc u rte , se fa c Din venitul planificat de 100.000 lei, s-au reali
expuneri pa diferite teme, se ţin c o n fe r in ţe , se o rg a n iz e a z ă a u d iţii c o le c Tovarăşul MihSîeseu Aurel, mai zat pînă acum peste 82.000 lei. Urmează să va
stru la secţia strungărie dc la lami lorificăm în continuare varza de pe suprafaţa
tive la radio. etc. norul de B00, s-a supărat De ce ? de 2 ha., cantităţi însemnate de conopidă, vinete,
¦J Muncitorii marelui combinat s id e r u r g ie g ă se sc in s ă lile ’d e c u ltu ră v n J Are omul dreptate, oricine s-ar fi
) sprijin activ în munca lor profesională, in r id ic a r e a n iv e lu lu i lo r d e cu - supărat în locul Ud. Să scrii rinei roşii, ardei şl rădăclnoase. Cele mal harnice şl
] noştinţe. Există însă f i lo c u r i u n d e a c tiv ită ţii c u ltu r a l- e d u c a tiv e n u i te pricepute colectiviste s-au dovedit a îi Aurelia
) acordă importanţa cuvenită. ele texte pentru brigada artistică de agi Petcu, Aslneîta Codeanu, Marloara Popa, Niţa
Redăm mai jos cîteva aspecte d in activitatea s ă lilo r ’d e c u ltu ră taţie, aşa numai pentru sertar ? Da, Florea şi Valeria Lădar.
rdc anul trecut tov. Mihăilescu a scris
| Combinatului siderurgic d in H u n e d o a ra , TRAIAN OLARU contabil
Propagandă tehnică Da asemenea, pentru a stimula gut* cinci texte pentru brigada artistică da E c o n <l o m n la carburanfi
prin conferinfe tal pentru citit al muncitorilor au la laminorul de 800, dar nid unul
fost organizate expuneri, prezentări n-a văzut lumina rampei. De flecare Un obiectiv al întrecerii socialiste desfăşurată
dată textele au fost găsite ca bune, de mecanizatorii de la S.M.T. Dobra este şl ob
Pentru organizaţia de Bază şi co de cărţi, recenzii etc. „Ce şl cum să apreciate, s-a încercat chiar şi pune ţinerea de economii, intreţinînd cu simţ de răs
mitetul sindical al secţiol a I-a fur
nale propaganda tehnică constituie o citim", „Figuri de muncitori în pro rea lor în scenă dar... Atunci ? Toc pundere tractoarele, evitînd la maximum risipa
preocupare atentă. In acest sens, co
lectivul de conducere al sălii de cul za noastră nouă" şi alte acţiuni s-au mai aici e buba 1 numai s-a încercat de uleiuri şi carburanţi, ei au reuşit să obţină
tură, îndrumat de organizaţia de ba
ză şi sprijinit de comitetul sindical, bucurat de mult succes în rîndul mun punerea lor în scenă, dar de pus nu în perioada celor 9 luni care au trecut din acest
a Inclus în planurile de muncă lu
nare activităţi variate de propagandă citorilor. s-au pus. După două trei repetiţii, H w tă riri în fă p tu ite Biblioteca comu an economii de peste 52.000 lei din care 17.000
tehnică în sprijinul producţiei. Intre In sala de cultură au fost orga brigada se destrăma şi urma o pauză nală din Pui este
acestea un loc important îl ocupă lungă. Cind venea vorba că trebuie vizitată zilnic de lei provin din economisirea carburanţilor. Cele
conferinţele pe teme de producţie, la nizate şi expuneri ,pe teme de educa brigadă, se făcea un nou tex t Aşa au mai bune rezultate In această privinţă au fost
alcătuirea şl expunerea cărora este an ţie, medicale, muzicale etc. care au obţinute de brigăzile a V-a, condusă de comu
trenat întregul colectiv de ingineri
şl tehnicieni al secţiei. Conferinţele contribuit la lărgirea orizontului de fost făcute în anul trecut 5 texte. Consultíndu^e în permanenţa şi nr. 4 (deputată Viorica Cion- numeroşi oameni ai nistul Emil Vesa şi brigada I-a, condusă de Du
au un caracter concret, mobilizator cunoştinţe al muncitorilor. Expuneri cu alegatorii din circumscripţii muncii, majoritatea mitru Hotăran.
şi sînt accesibile masei de muncitori. ca „Prietenie, tovărăşie, dragoste", Acum textierul s-a supărat Dar le electorale, deputaţii din comu ca). Şanse pentru ocuparea pri colectivişti. Ei au
„Tehnica nouă în sprijinul realiză „Viaţa şi opera lui George Enescu“ cinc-i vinovat pentru asta ?, na Apoldul de Sus, raionul Sebeş mului loc, au Insă în prezent prilejul să-şi alea IO A N N E D E L C O V IC I tehnician
rii Indicilor de plan prevăzuţi pen şi altele, recenzia cărţii „Fierbe oţe reuşeso să cunoască preocupă toate circumscripţiile, rezultate gă din cele Í.800
tru anul 1902", „Prăjirea sideritcl*, lul“, urmată dc discuţii, au fost ascul Explicaţia se găseşte în partea in rile acestora, dorinţele lor. Acest volume, cărţile pre Preocupare acfivă
„întreţinerea agregatelor — factor tate cu interes de către muncitori. troductivă a celui de-al 5-lea text lucru iese în evidenţa cu ocazia le fiind foarte apropiate. Dar ferate, care să le
hotăritor în realizarea planului de pro Aici activează şi o brigadă artistică al brigăzii. Cei în cauză ar trebui fiecărei sesiuni a sfatului popu îmbogăţească cu Salariaţii oficiului poştal din Dobra desfăşoa
ducţie", „Preţul de cost şi căile do de agitaţie, al cărei program este le s-o citească. Poate în felul acesta va nu cine va fi noul deţinător al ră o muncă susţinută pentru îndeplinirea şi de
reducere a Iul", sînt doar cîteva din gat de munca şi preocupările oameni lar comunal. Tocmai aceasta le steagului de circumscripţie frun păşirea sarcinilor ce le revin. Creşterea numă
tre expunerile ce au avut loc în avea în curînd şi laminorul de 800 o rului de abonamente la ziare şi reviste în acest
sala de cultură şl s-au bucurat de brigadă artistică de agitaţie. De tex taşă este lucrul cel mai impor
un interes deosebit din partea mun tant. Dorinţa unanimă a cetăţe
citorilor. In afară de aceasta, pro
gramul tematic al universităţii mun lor din secţie. te nu se poate nimeni plîngc. Doar gătură dintre deputaţi şi cetă nilor, exprimată de altfel cu noştinţele profesio an cu 130 faţă de anul trecut, depăşirea planu
citoreşti din această secţie conţine tovarăşii din secţia a doua furnale ţeni, face ca In discuţiile sesiu ocazia celor 63 de întîlnirl cu nale şi de cultură lui la corespondenţe cu 10 la sută, la telefonie
numeroase alte expuneri pe probleme Cum e pianul, care, după cum spun, au brigadă nilor şl în hotărîrile luate să fie deputaţii ce au avut loc pînă în generală. cu 6 la sută, iar la prestaţii şi venituri cu 5 la
ridicate de procesul dc producţie, spe aşa-i activitatea dar... n-au text (I). prezentate cele mai importante prezent, este ca întreaga comu sută, ilustrează preocuparea fiecărui salariat în
cifice secţiei respective. probleme care preocupă oame nă să albă o Înfăţişare frumoa In foto: Biblio acest domeniu. Merită să fie evidenţiaţi telefo
Este bine cunoscut că o activitate Motiv... nemotivat nii. să şl Îngrijită pe măsura hărni tecara Lencheş Lui-
Pentru viitor colectivul sălii de bogată, bine orientată, nu sc poate ciei locuitorilor ei. zeta distribuind nista Doina Borca şi factorii poştali Teodor Roşu
!cultură, Ia îndrumarea organizaţiei duce decît ,pe baza unui plan alcă Cartea, de orice natură ar fi, po De curînd a fost analizată In Nu numai în acţiunea de în cărţi. şl Roman Sorlcan.
dc partid, a hotărît să iniţieze un tuit cu chibzuială, în funcţie de ne litică, tehnică, beletristică etc. consti cadrul unei sesiuni activitatea
ciclu de conferinţe tehnice, în ca cesităţile locului dc producţie. La sec tuie un bun sfătuitor şi un ajutor frumuseţare a comunei cetăţe D O IN A TĂ M A Ş oficianta
drul unui lectorat pentru maiştri, ţia a Il-a furnale, deşi se cunoaşte preţios în rezolvarea problemelor pe
tehnicieni şi ingineri care nu sînt acest lucru, planul de activitate al care le ridică viaţa, producţia. Pe comisiei permanente de gospo nii de aici se dovedesc harnici.
cuprinşi la universitatea muncitorească. sălii de cultură este formal întocmit. acest considerent în 46 de secţii ale dărie comunală Cu aceeaşi tra
Redăm mai jos planul activităţii pc combinatului au luat fiinţă biblioteci ,şi drumuri. In
La oţelăria luna octombrie. mobile. Ele au sarcina ca, prin des gere de inimă au irea calităţii protester
făşurarea unei munci cu cartea la ni urma discuţiilor
Martin nr. 2 munca este 1. Biblioteca mobilă — deschisă velul cerinţelor, să trezească gustul purtate pe mar Din activitatea răspuns şi celei mereu !ă
lalte măsuri sta
bine organizată ginea raportului
prezentat, a fost sfaturilor populare bilite de sesifune(
Spre deosebire de comisia culturală de a se ame
dc la laminorul de 800, care nu s-a zilnic între orele 7-8 şi 14-15 ; pentru citit, să răspîndească cartea în elaborată hotărl- noi de produse. Desigur, producerea a-
întrunit să discute problemele mun 11 naja drumul co (Urmare din pag. l-a)
cii culturale din secţie decît acum
vreo trei luni, la oţelăria Martin nr. 2. Sala dc şah — deschisă zilnic masa largă de muncitori, cu scopul rea cu privire munal pînă la (Lonea, Aninoasa) nu sc practicii în cestora e mai dificilă la început, cere
2 comisia culturali sc întruneşte in intre orele 7-18 ; de a le îmbogăţi cunoştinţele profe comuna vecină, Apoldul de Jos. tcatc locurile puşcarca selectivă (un eforturi mai mari. Dar sortimentele
fiecare sîmbătă, analizează într-o sionale şi de cultură generală. Pentru la acţiunea de înfrumuseţa La această lucrare au participat de acest lucru e posibil); tot la Bar pretenţioase nu trebuie lăsate de-o par
scurtă şedinţă operativă felul cum 8. Formaţia de teatru repetă miercu aceasta însă, responsabilii acestor bi re a comunei şi a unor lucrări za nu sînt podite cu grijă abatajele te. Trebuie luptat pieptiş cu greută
au fost îndeplinite sarcinile prevăzu rea între orele 7-9 ; blioteci trebuie să sc preocupe cu 135 de cetăţeni care au extras, pentru reducerea diluţiei. Astfel de ţile, căci pot fi biruite. Colectivele
te în planul dc muncă şi stabileşte atenţie de organizarea unor acţiuni gospodăreşti. Hotărîrea luată a exemple mai pot fi date. Ncrcspecta- de oţelării din Hunedoara realizează
noi măsuri pentru săptămîna viitoa 4. Deschiderea universităţii munci atrăgătoare, instructive, ca recenzii, fost în scurt timp popularizată transportat şi împrăştiat 42 m.c. rea procesului tehnologic duce la ob anul acesta peste 120 mărci de oţe
re. Aici fiecare din cei 16 membri toreşti pe data de 11 octombrie; prezentări de cărţi, recomandări, biblio In masa de cetăţeni ce către de pietriş pe drum, precum şl ţinerea unor produse dc calitate ne- luri aliate şi carbon faţă dc 95 cîte
ai comisiei culturale (responsabil ing. grafice, simpozioane pe marginea u- deputaţi, cu sprijinul celor 29 la curăţirea şanţului pe o dis realizau cu trei ani în urmă. Acest
Ioan Cioroianu) are sarcini concre 5. Conferinţă : „Aportul tineretului nor cărţi cu caracter educativ ori de tanţă de 826 m.l. La această ac corespunzătoarc. exemplu trebuie să mobilizeze şi alte
te şi răspunde de o anumită pro la îndeplinirea planului de produc specialitate etc. La secţia C.F.U. însă, comitete de cetăţeni care slnt ţiune, cele mai bune rezultate în
blemă. In cadrul şedinţelor operative ţie" — expune tov. Ioan Cîrsfca în atît în direcţie cit şi Ia cele patru mobilizarea oamenilor le-au ? colective din regiune. Realizarea pla
se prezintă informări, membrii comi ziua de 22 octombrie, orele 15 ; staţii şi în depou, munca cu cartea organizate şl activează pe cir Pentru viitor sarcinile de producţie nului pe sortimente face parte inte
siei venind cu propuneri pentru îm se reduce doar la... împrumutarea volu cumscripţii. Fiind cu toţii de avut circumscripţiile nr. 22 (de sînt şi mai mari. E nevoie de tot grantă din acţiunea dc a da numai
bunătăţirea muncii. 6. Conferinţă : „Victoria definitivă melor existente în biblioteci. Pentru a acord, cetăţenii au pornit de în putată Elisabeta Fărcaşu), nr. mai multe produse pentru continua în produse dc calitate superioară.
a socialismului în patria noastră“ — justifica această stare de lucruri, tov. dată la muncă. In cîteva zile, 14 (deputat Kirr Ioan) şi altele.
Organizînd bine munca, în sala do expune tov. ing. Eugen Gălbenuş în Petrea Răduş, preşedintele comitetului întreaga comună căpătase as In scopul îmbunătăţirii calităţii
cultură de la oţelăria Martin nr. 2 ziua de 25 octombrie, orele 16 ; sindical de la M.T., a ,găsit un mo pectul unui adevărat şantier. Fiind mereu In mijlocul alegă florire a patriei noastre, pentru ca produselor, sindicatele trebuie să ri
se desfăşoară o activitate frumoasă. tiv : lipsa unui spaţiu suficient ca Toate faţadele caselor au fost dice pe o treaptă superioară întrece
Aici au loc expuneri pe teme teh 7. Conferinţă: „Fontă şi oţel şi e- mărime, adecvat, pentru organizarea curăţite şi văruite. De-a lungul torilor, deputaţii Sfatului popu viaţa celor ce muncesc să devină şi rea socialistă. Trebuie avut grijă ca
nice, conferinţe, simpozioane, recenzii, laborarea lor“ — expune tov. ing. Eu acţiunilor amintite. Motivul invocat trotuarelor au fost plantaţi 310 fiecare angajament să aibă în el o re
prezentări de cărţi, audiţii colective gen Gălbenuş în ziua de 25 octom însă nu rezistă. Şi iată de cc. O re bucăţi arbori ornamentali, iar lar comunal clin Apoldul de Sus, mai frumoasă. Pc de altă parte se ferire concretă la calitate. Şi apoi, a
la radio pa teme dinainte stabilite brie, orele 17. cenzie ori prezentarea unei cărţi, o necesară o mai mare cointeresare în
etc. recomandare bibliografică se pot face, pe lingă zidurile caselor au fost bucurlndu-se de Încrederea lor, I cer produse de o calitate tot mai bu lupta pentru îmbunătăţirea, calităţii.
După cit sc poate vedea, planul de şi chiar este indicat acest lucru, la plantate mii de flori. Cetăţenii La E. M. Teliuc s-a găsit o rezol
Ceea ce trebuie subliniat în activi muncă este sărac, alcătuit superficial. locul de muncă, în secţie, la ieşirea fieeăTei circumscripţii electorale reuşesc să-i mobilizeze la toate nă. Cumpărătorul nu se mulţumeşte vare în acest sens. Există o întrecere
tatea ce se desfăşoară la această sa Aceasta sc datoreşte şi faptului că la sau intrarea muncitorilor în schimb. cu orice; el vrea bunuri de calitate
lă de cultură este faptul eă aci se întocmirea lui nu a participat întregul Pentru acţiuni ca simpozioane, con acţiunile întreprinse. Folosind superioară, care să satisfacă cele mai între brigăzi, în care principalul obiec
duce o muncă complexă, cc cuprinde colectiv dc conducere al sălii de cul cursuri gen „Cine ştie cîştigă" pe tiv este calitatea. Echipa care în de
multe probleme care îi interesează pe tură. Ce s-a realizat totuşi din acest teme din cărţi etc., unde este intr- cu pricepere diferitele forme or mari exigenţe. Iată dc cc e nevoie curs de o lună n-a rebutat nici un
muncitori. A id au fost susţinute dife plan? Despre punctele 1,2,3 şi 4 adevăr nevoie de mai mult spaţiu, vagonct de minereu şi a realizat şi
rite expuneri menite să contribuie la credem că nu este cazul să vorbim. există o sală marc, sala de festi s-au străduit ca steagul care se ganizatorice de mobilizare a ce să acordăm în continuare o atenţie ceilalţi indici de plan, este premiată.
ridicarea nivelului profesional al mun In ce priveşte punctul 5, conferinţa vităţi a C.F.U. Deci motivul ade Fireşte, pot fi găsite şi alte forme.
citorilor. Iată doar citcva din acesteai planificată nu a avut loc (s-a îmbol vărat al inactivităţii bibliotecilor mo decernă pentru cea mai în tăţenilor, Comitetul executiv al sporită calităţii. Important este să existe cointeresare
„întreţinerea vetreior la cuptoarele năvit conferenţiarul), iar despre ur bile de aici este altul : lipsa de preo grijită circumscripţie, în cadrul sfatului popular (preşedinte O preocupare 'deosebită trebuie să materială in întrecerea pentru calitate.
Martin", „Pregătirea încărcăturii me mătoarele două conferinţe nici în ziua cupare, neglijarea muncii cu cartea. întrecerii patriotice organizate, Vincze Geza), reuşeşte să trans
talice la cuptor", „Concepţii moderne de 24 octombrie nu se ştia cu depli pună în viaţă sarcina importan manifeste şi furnaliştii din Hunedoa De asemenea, e dc neconceput reali
de turnare a oţelului şi utilaje mo nă siguranţă dacă se vor ţine ori I. CIOBOTA pe comună, să fie cîştigat de ei. tă a atragerii maselor la con ra. Ei nu trebuie să uite nici o clipă zarea unor produse de calitate supe
derne" etc. nu. Situaţia arătată s-a repetat şi în De la Începutul anului şi pînă că din metalul produs la Hunedoara rioară fără oameni cu înaltă califi
lunile precedente. V. GHIŞ In prezent, întrecerea a fost cîş- se fac maşini pretenţioase. Se cere care. De aceea, e necesar să se in
siste mai mult în problema calificării
Se poate vorbi atunci la această tigată de două circumscripţii: ducerea treburilor obşteşti. deci din partea lor şi a tuturor pro de noi cadre şi în ridicarea calificării.
sală de cultură despre o activitate nr. 26 (deputat Constantin Popa) 'M. RUGINESCU ducătorilor să ţină seama de faptul
intensă în sprijinul producţiei, care că lanţul producţiei nu se termină la îmbunătăţirea calităţii produselor es
să vină în ajutorul celor ce lucrea- te o cerinţă mereu actuală. Tovarăşul
poarta fabricilor, ci continuă şi din Gheorghe Ghcorghiu-Dej, la cel de-al
III-lca Congres al partidului, Bpunea:
Cei mai buni ufemişfi prim ifi colo, în alte uzine. Şi orice deficien „O problemă centrală a întregii eco
ţă manifestată în oricare verigă a nomii, căreia trebuie să-i acordăm cea
mai mare atenţie în etapa actuală,
în rîndurile candidafilor de parlid acestui lanţ, are repercusiuni asupra este îmbunătăţirea permanentă a cali
produsului finit.
Din relatările de mai sus rezultă că acolo unde există interes, unde | Organizaţia de bază P.M.R. de La cererea lor de a fi primiţi Referindu-ne la calitatea minereu
la secţia I-a chimie, din cadrul rilor de fier trebuie să spunem că
se munceşte cu dragoste şi pasiune rezultatele sînt frumoase. La Ciombi- f Fabricii chimice din Orăştie, în rînduriie candidaţilor de mai sînt multe dc făcut şi aici. Prin
desfăşoară o bogată muncă po- calitate nu sc înţelege numai conţinut
natul siderurgic însă sînt şi unele săli de cultură unde activitatea se desfă-1 litico-edueativă în rândurile ti partid, tinerii Inel Ion, Ion Ele dc metal ridicat, ci şi steril puţin şi
neretului. Remarcând pe cei mai na, Samomid Maria au fost puşi granulaţie corespunzătoare. Or, aceşti
şoară anemic, săracă în conţinut, unde planificarea munciişi organizarea ( buni utemişti, organizaţia de din urmă factori au fost neglijaţi,
bază P.M.R. se ocupă de atra în discuţia adunării generale a motiv pentru care furnaliştii au întîm-
acţiunilor se face formal, nelegate de specificulmuncii, nelegatc de cele | organizaţiei P.M.R. pinat greutăţi. E necesar deci ea mi
gerea lor în rîndul candidaţilor nerii din Tcliuc şi Ghelar să depună
, mai importante probleme care frămintă pe muncitorii combinatului, Apreciind buna pregătire po
litică, cit şi activitatea în pro
ducţie a acestor tineri, toţi mem
i Gomitetul de partid va trebui să îndrume mai atent şi cu mai multă j de partid. în acest scop, mem brii de partid au votat pentru mai mult interes pentru înlăturarea tăţii produselor". Să facem totul pen
] grijă munca cultural-educativâ, să facă din aceasta o pîrghie importantă > brii biroului P.M.R. stau de vor primirea lor în rîndurile candi sterilului din minereu, pentru reali tru ca această sarcină să fie dusă în
l i n sprijinirea muncitorilor pentru îndeplinirea planului de producţie,pen-1 bă cu ei, le vorbesc despre poli daţilor de partid.
zarea granulaţiei prescrise. mod exemplar la îndeplinire 1 Să fa
j tru ridicarea nivelului lor profesional şi de cultură generală. tica partidului nostru, despre BEŞTELEI IOAN Economia patriei noastre, pentru cem totul pentru a satisface cele mai
sarcinile unui membru de partid. corespondent continua ei înflorire, cerc sortimente exigente cerinţe ale oamenilor munci-’
6.200 km. prin ţara com unism ului (1) tezător noaptea, lingă cupa In este din marmură curată, roşie. pereţii izolatori al avionului
S-a sorils mult şi se va mal care arde flacăra nestinsă a re Hitlerişti germani au jefuit-o călătoria ar fi necesitat echipa
scrie despre Ţara comunismu viefcici la Ungheni-Prut. Mergem zîmbeaseă trecătorilor petale ca Intr-un ritm uimitor se con cunoştinţei poporului faţă de din locuri depărtate. Un tren ment special. In afara navei
lui. Dar bogăţia de impresii, sen spre răsărit, cu dragoste şi sete tifelate. Despre această pasiune struieşte peste tot în U.R.S.S. ostaşii sovietici căzuţi în lupta întreg de marmură se îndreptase temperatura era de —40°.
timentele profunde acumulate de a cunoaşte ţara poporu vorbesc elocvent cele 149 parcuri Este firesc. Se înfăptuiesc ci pentru eliberarea oraşului. La spre Moscova. Dăduse ordin Hit-
în timpul minunatei călătorii se lui frate şi prieten. frele septenalu uL Poate Kievul picioare, Niprul, Însoţit pe dru- ler ca din această marmură, du Din această călătorie, m-aiu
cer Împărtăşite. Doar 6.200 km. şi scuaruri ce le are oraşul care m-a impresionat fiind primul mu-1 de noapte de un alai fee pă ocuparea Moscovei, să 1 se impresionat mal mult două ima
am parcurs 1n Ţara sovietelor. KIEV POARTA DE AUR oraş vizitat, i-aş putea spune ric de lumini, strălucea In lu ridice lui, „cuceritorului“, o sta gini. Pe la jumătatea drumu
Mult — faţă de distanţele şi a atins, bănuiesc, o cifră re — poarta de aur a Ţării sovie mina lunii şi a seînteii electri tuie monumentală. Numai că, lui după ce ne ridicasem la
proporţiile ţării noastre, dar „Şi cind veţi fi mai fericiţi tice. Kievul străluceşte. Miile ce. Pe un mal şl altul, milioane făcînd această socoteală, hitle- multe mii de metri deasupra
puţin faţă de imensitatea teri cord pentru marile oraşe. Spa de blocuri noi, alături de cupo de licurici — lămpi ale lui Ilici rişti.i n-au ţinut cont de partiza norilor, am privit prin geamul
toriului sovietic (ca să nu com In libera şi noua lume, lele aurite ale vestigiilor trecu — dădeau oraşului frumuseţe de nii sovietici care au aflat de rotund. Părea că plutim, pri
parăm cu cei peste 2.600.000 ţiul verde al oraşului este atît tului ‘îl dau o neasemuită fru basm. acest tren şi au smuls din ghia- măvara, pe o mare albastră şi
km. parcurşi în jurul Pămintu- Cu glasul bun să v-amintiţî rele lor toată marmura şi nici transparentă pînă la mari a-
lul de cosmonautul Nikolaev în de bogat, incit repartizat pe cap museţe. In liniştea acestui loc de o- de eroicul popor sovietic care dîneuri. Un curent nevăzut făcea
numai cîteva zile, în timpul şe De viaţa mea şi de-al meu dihnă al eroilor ce şi-au vărsat nu a permis „cuceritorilor“ să parcă să plutească în întîmpina-
derii. noastre in patria lui). Dar nume...“ de locuitor revin cite 18 metri NIPRUL, ŞARPE DE AUR ALB sîngele alungind fiara hitleris- ajungă în inima Ţării sovietice, rea noastră sloiuri de gheaţă. Ca
nu putem preţui Impresiile pătraţi. Parcuri şi scuaruri măr tă mi-am amintit glasul devenit Moscova, ci i-a zdrobit. Marmu nişte iceberguri se vedeau din
culese în călătoria noastră după Scrise cu 117 ani in urmă, cu ginesc Niprul, Înconjoară blocu Nu poţi descrie frumuseţile dur şl plin de ură al ghidului ra Împodobeşte astăzi o clădire înaltul cerului îngrămădirile de
miile de kilometri parcurşi, ci vintele testamentare ale rapso Kievului fără să aminteşti Ni nostru cind ne vorbea despre a oraşului, amintind urgia pus nori. Ţeste puţin timp, minune!
după frumuseţea şi bogăţia fie dului ucrainean, Taras Grigo- rile de locuinţe, monumentele de prul. Ziua, clocotind între ma distrugerile imense provocate de tiitoare a războiului, amintind Locul icebergurilor l-au luat
cărui loc vizitat. lurile largi, apele sale dau lăr fascişti oraşului şi locuitorilor nesecata forţă de luptă şl de crestele înspumate ale unor va
rievici Şevcenco, cobzar al dra artă. Mi-a rămas puternic înti gime şi subliniază frumuseţea săi. Pe minunatul bulevard Kres- muncă a poporului sovietic. Mi- luri. Erau tot vălătuci de nori.
Kievul — oraşul parc, oraşul gostei de liber oraşului ce străluceşte pe malul ciatlk nu rămăsese piatră pe am amintit versurile cîntate de Deodată, a început coborirea.
şantierelor de construcţii, Lenin părită In minte înalt. piatră. Au fost distruse cu bar o mină de copii în tabăra de
gradul — de- două ori oraş e- tate al poporului ------- :----- — barie universitatea, teatrele, mo pionieri de Ia Vorzel unde fu Avionul a făcut o rotire largă,
rou — comoară a monumente imaginea statuii In dreptul Kievului, uriaşul numentele de artă. Oraşul a fost sesem dimineaţa. Inclinîndu-se pe aripa dreaptă
lor revoluţiei şl monumentelor K -s-au ,mpu- HOTE IE şarpe de aur alb care mînă mai distrus casă cu casă, cartier cu şi iată pe geam o imagine de
de artă; Riga veche şl nouă tot Ne-am reamin- _______ lui Puşkin în jos turbinele gigantice de la cartier. Sălbaticii hitlerişti n-au „Un NU hotărît basm. Valuri mari cu creste în
odată cu asprul litoral al Mă conjurată de un Dneproghes, Kabovka şl Kre- avut respect şi ruşine nici măcar Ridică copiii,
rii Baltice şl frumuseţea nea menclug, înbrăţişează o’ Insulă, în faţa mormlntului poetului Copiii cu zlmbet diferit. spumate ce aleargă neobosite u-
semuită a pădurilor de p in ; tit cuvintele lui —-------------------- pilc de meste- un parc de cultură şi odihnă de Şevcenco, din apropierea Kievu
falnica Moscovă cu emoţionan 400 ha. unde locuitorii oraşului lui, pe care l-au profanat. Războiului Nu ! Nu ! Nu /“. na după alta se văd contopin-
tele clipe din Piaţa Roşie — la — ceni graţioşi care îşi petrec clipele de răgaz’. Pe du-se departe în faţă pe un
sărbătorirea cosmonauţilor — pentru că numele marelui poet cadrau fermecător amintirea poe plajele însorite ale insulei se Renăscut din cenuşă prin tru Aceasta exprimă hotărîrea vii
toate Inmănunchi.ate au dat mi II poartă universitatea, teatrul tului. Minunat subliniau per da şi uriaşele eforturi ale lo torilor constructori ai comunis mal brun-cenuşiu. Intr-o parte
nunatei noasfre călătorii frumu de operă şi balet, lui i-au fost spectiva bulevardelor şi străzi deschid mii de umbrele colo cuitorilor săi, Kievul a deve mului de a apăra pacea cu a- se conturează verdele deschis al
seţe şl bogăţie în imagini şl închinate muzeul şi statuia din lor, aleile de scoruşi, ále căror rate, iar In desişul luncii ră nit mai frumos ca înainte. ceeaşi consecvenţă ca şl părinţii
sentimente de neuitat, faţa universităţii. sar minuscule corturi, străju lor.. pădurilor de pin. In cealaltă
fructe roşii dădeau colorit şi Uriaşul parc de cultură şi o-
* „Libera şi noua lume“ pe ca prospeţime peisajului. ite de cite un automobil „Vol ciihnă de pe insulă a fost plan DE LA +40» la — 40» NU-I DRUM parte — „poarta spre Europa“
re el le-a dorit şi visat pentru ga". Ici-colo, în bărci, pe mal, tat după război, pe ruinele u- LUNG
Iată-ne trecînd frontiera. La poporul lui, le-am văzut înfăp In Kiev ca şi în Leningrad şi sau... în apă, se zăresc undl- nui cartier muncitoresc. Au fost — cum a denumit' Puşkin oraşul
Socola grănicerii ramîwl au sa tuite. Moscova, macaralele constituie ţari. Cu zecile, şailupele, bărcu- La plecarea din Kiev termo
lutat zîmbind trenul nostru fi ţele cu pînze, caiacurlle şi va refăcute monumentele oraşului, metrul arăta +40°. Era zăpuşea întemeiat cu peste 250 de ani în
cu acelaşi zlmbet prietenesc 18 METRI PATRAŢI un element obligatoriu al pei poarele brăzdează In sus ’şi Iri au fost reconstruite şi constru lă greu de suportat. Soarele ar
ne-au hitîippinat grănicerii m- jos Niprul. zător nu cruţa. Am călătorit urmă de Petru cel Mare. Am a-
sajului. Te uimesc numărul şi ite mii de blocuri şl locuinţe, au spre Leningrad cui un modern şl
Kievul, marele centru’ Indus vastitatea şantierelor de con Seara am stat ore întregii pe confortabil „TU-104“. La înălţi juns la Leningrad. Se văd dis
trial comercial şi cultural al strucţii din toate cartierele o- fost reamenajate parcurile. mea de 9.000 m., zburam cu 900
Uniunii Sovietice, ne-a intim - raşulul. Cifrele construcţiilor da malul Înalt al Niprulul, in tinct clădirea Amiralităţii cu
pinat In această vară arzătoare, locuinţe sînt impresionante. Fa parcul ou obeliscul cc săgeta cax- In centrul Kievului, se află knî. pe oră, Dacă tl-s* fi fost
strălucitor. Monumentalele clă ceţi un calcul simplu. înainte săgeata-i aurită — simbolul ora
diri ornamentate cu motive na de 1944 oraşul avea 4 milioane a clădiri) înaltă, sa cărei soclu
ţionale sculptate în piatră fac metri pătraţi spaţiu de locuit. In şului — şl prospectele, in chip
bulevardul KTesclatik — princi prezent are 8 milioane iar la
pala arteră a oraşului — gran sfîrşitul septenalului va avea 22 de raze, întretăiate de străzile
dios şi primitor totodată.
milioane. Socotind la cel 1.200.000 semicirculare.
Locuitorii Kievului Îndrăgesc iooultori ai oraşului înseamnă KNETA RTsIDU — ALMAŞAjN
mult florile. Aproape că nu am péste 18 m. pătraţi locuinţă
văzut geam do la care să nu pentru flecare 'locuitor.