Page 9 - 1962-10

P R O LE TA R I DIN TO ATE Ţ Ă R IL E , U N IŢ l-V A !
Anul XIV. Nr. 2418
Vizita tovarăşilor Gheorghe Ghe©rgliiy-'De|
şi Ion Gheorghe M aurer în Indonezia
r DJAKARTA 3 De la trimisul
special al (Ager.preş, Ion Gălă,-
ţeanu:
Cea de-a treia zl a vizitei pe
care o faoe In Indonezia tova­
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej,
împreună cu tovarăşii Ion
Gheorghe Maiurer şi Oomellu
Mănescu, a fost consacrată vi­
zitării marelui şantier al hidro­
centralei de 1a Djatiluhur, unul
din principalele obiective ale
planului de opt ani al Indone­
ziei.
împreună cu înalţii oaspeţi
romîni, la Djatiluhur a sosit
preşedintele dr. Sukarno, pre­
cum şi Ahem Eringradja, mi­
nistrul muncii, Kadarusman,
ministru al procuraturii, Ich-
isan, secretar de stat, generalul
de brigadă Ibrahim Adj ie, co-
miandantul teritorial al Jawei de
vest, Mashude, guvernatorul Ja-
i\vei de vest, şi alte persoane o-
ificlale.
De la Djakarta pînă la flu­
viul Tjitarum, unul din cele
icihol mari fluvii adie insulei
'Jawa, pe oare se construieşte
marea hidrocentrală, sînt 120 de
ikm. Drumul străbate locuri şi
localităţi de o deosebită frumu­
seţe. Convoiul de maşini a tre ­
cut printre plantaţii de cauciuc
!şi păduri de tek, printre bana­
nieri şl cocatieri.
Cel mai frumos, cei mal Im­
presionant aspect al oălătorlel
a fost Insă entuziasmul zecilor
şi zecilor de mii de oameni care
de-a lungul întregului drum de
¦120 de km., şi mai ades în lo­
calităţile importante, i-au aştep-
Primirea la Palatul R. P. Romîne
a delegaţiei Adunării de Stat a R. P. Ungare
Miercuri la amiază delegaţia
(Adunării de Stat a E.P. Ungare
•în frunte cu tovarăşa Vass Istva-
nne, vicepreşedinte al Adunării
de Stat a R.P. Ungare a fost
prim ită la Palatul Republicii
Populare Romîne de tovarăşii
Gheorghe Apostol, prim-vicepre-
şedinte al Consiliului de miniş­
tri şi Ştefan Voitec, vicepreşe­
dinte al Consiliului de Stat. ’
. La întrevederea, oare a decurs
R e c e p |ia oferită
d e to v a răşu l Ş tefan V o itec
Preşedintele Marii Adunări
Naţionale, tovarăşul Ştefan Voi­
tec, a oferit miercuri seara o
recepţie la Palatul Marii Adu­
nări Naţionale în cinstea dele­
gaţiei Adunării de Stat a R.P.
Ungare, în frun/te cu tovarăşa
Vass Istvanne, vice-presedinte
al adunării de Stat a R.P. Un­
gare.
Au luat parte Alexandru Mo-
ghioroş, membri ai C.C. al
P.M.R., al Consiliului de Stat şl
ai guvernului, deputaţi ai Ma­
rii (Adunări Naţionale, reprezen­
tanţi ai conducerii Ministerului
(Afacerilor Externe, conducători
ai unor instituţii centrale şi or­
Industria locală participă
la cel de~al IVdea Pavilion de mostre
îndrumate cu multă competen­ cală a regiunii a realizat în pri­
ţă de către sfaturile populare, mele 8 luni din acest an econo­
întreprinderile de industrie lo­ mii peste plan în valoare de
cală din regiunea noastră se a- 1.998.000 lei.
firmă cu realizări tot mai de
seamă. Prin munca desfăşurată,
colectivele din aceste întreprin­
deri se străduiesc să-şi îndepli­
nească înainte de termen sarci­
nile planului de producţie, să
pună în valoare noi resurse lo­
cale, să crească continuu numă­
rul sortimentelor şi produselor
de larg consum.
Valoarea producţiei globale
realizată de către aceste între­
prinderi în primele 9 luni din
acest an întrece cu peste 7 mili­
oane lei pe cea realizată in a-
ceeaşi perioadă a anului trecut.
Prin gospodărirea cu grijă a
materiilor prime, reducerea con­
sumurilor specifice, creşterea
productivităţii muncii etc., au
fost reduse simţitor cheltuielile
de producţie. Astfel industria lo- de mostre.
P en tru anul viitor
De curînd colectivul fabricii chimice 2 lL sută şi să sporească productivi­
din Orăştie a dezbătut în cadrul unei
adunări generale cifrele de plan pe
anul 1963. Gu această ocazie, lucră­
torii fabricii, în frunte cu comuniştii, ducerea preţului de oost peste cel pla­
s-au angajat să depăşească în anul
1963 planul la producţia globală cu
Joi 4 octombrie 1862
t'at pe oaspeţii romîni şi i-au
salutat cu însufleţire, au dan­
sat şi cîntat. Pretutindeni flu­
turau steguleţe ale Republicii
Populare Romîne, alături de
steguleţele alb-roşii ale Indone­
ziei. Zeci de mii de indonezieni
au ţinut să-i întîmpine pe so­
lii poporului prieten romîn şi
atunci cînd aceştia s-au înapo­
iat de la Djatiluhur şi la Dja­
karta.
„Sahabat“ — prietenie; „mer-
0eka“ — libertate, erau cuvintele
care răsunau cel mai puternic
în aclamaţiile de salut ale
populaţiei. „Merdeka“ a fost lo­
zinca de luptă a poporului in­
donezian în timpul îndelunga­
tei robii coloniale, „merdeka“
este astăzi expresia bucuriei de
a trăi în libertate şi totodată
salutul care se adresează oas­
peţilor dragi, prietenilor.
Pe şantierul marelui baraj,
conducătorii statului romîn au
fost primiţi de Sargito Sarwond,
secretar general al Ministerului
Lucrărilor Publice, care le-a dat
ample explicaţii asupra carac­
teristicilor construcţiei. Aceas­
tă mare lucrare are o însemnă­
tate deosebită pentru economia
Indoneziei, pentru dezvoltarea
bazei sale energetice. Hidrocen­
trala va juca un rol Important în
viaţa populaţiei din insula Jawa,
pe care trăiesc aproape două'tre­
imi din populaţia ţării. Acest
complex energetic, prevăzut să
intre în funcţiune în următorii
trei ani, va produce 150.000 de
k.W. energie electrică. Impreu-
într-o atmosferă de caldă prie­
tenie, au participat Anton Moi-
sescu, vicepreşedinte al Marii
Adunări Naţionale, Grigore Gea-
mănu, secretarul Consiliului de
Stat, Aurel Mălnăşan, adjunct al
ministrului Afacerilor Externe.
A fost de faţă Jeno Kuti, am­
basadorul R.P. Ungare în R. P.
Romînă şi membri ai ambasa­
dei.
ganizaţii obşteşti, oameni de şti­
inţă, artă şi cultură, generali,
ziarişti.
Au participat Jeno Kuti, am­
basadorul R.P. Ungare în R.P.
Romînă şi membri ai ambasa­
dei.
In timpul recepţiei au rostit
toasturi Ştefan Voitec şi Vass
Istvanne.
Recepţia s-a desfăşurat Intr-o
atmosferă de caldă prietenie.
In cursul dimineţii membrii
delegaţiei au vizitat Muzeul de
Istorie a Partidului şi Muzeul
de Artă a R.P. Romîne.
(Agerpres)
Unele din colectivele acestor
întreprinderi se bucură de cin­
stea de a participa cu diferite
produse la cel de-al IV-lea Pa­
vilion de mostre, care urmează
să se deschidă în curind in Ca­
pitală. întreprinderile „I. C. Fri-
m u“ din Orăştie, „1 Mai“ din
Deva, „Horea“ din Alba Iulia
şi „6 August“ din Petroşani au
trimis pentru acest pavilion 28
de exponate, multe din ele fiind
prototipuri. Printre acestea se
numără mese pliante şi scaune
fantezie pentru excursii, supor­
turi pentru bagaje la motoci­
cletă etc.
Merită a fi mbliniat aportul
colectivului de la „I. C. Frimu“
Orăştie care a realizat cele mm
multe exponate pentru Pavilionul
tatea muncii cu 1,5 la sută.
Angajamentul la economii este: re­
nificat cu 1.000.000 lei şi obţinerea a
350.000 lei beneficii.
nă cu centralele electrice exis­
tente şi cu cele aflate în con­
strucţie, Jawa de vest va dis­
pune într-un viitor apropiat de
459.000 kW. energie electrică.
Prin darea în folosinţă a com­
plexului hidroenergetic se vor
putea iriga cu ajutorul apelor
îmblinzite ale fluviului Tjita­
rum, 240.000 de hectare pe care
se va cultiva orez. Potrivit cal­
culelor,. aceasta va permite să
se sporească producţia de orez
cu 624.000 de tone. Aceasta va
fi o contribuţie serioasă la rezol­
varea problemei satisfacerii
cerinţelor de orez a!e pieţii in­
terne. Totodată, 3 milioane de
metri cubi de apă potabilă vor
fi destinaţi îmbunătăţirii apro­
vizionării cu apă a Djakartei şi
altor oraşe din împrejurimi. Pe
malul lacului de acumulare se
va amenaja un mare şi frumos
centru turistic.
Tovarăşii Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej şi Ion Gheorghe Mau­
rei- s-au interesat îndeaproape
despre diversele aspecte ale con­
rm s
Pregătiri pentru sezonul rece
în staţiunile balneo-climaterice
In cele 22 staţiuni balneo-cli-
materice care funcţionează şi in
sezonul rece au sosit zilele aces­
tea noi serii de oameni ai
muncii.
Pentru ca şi în timpul iernii
să se asigure condiţii cît mai
bune de odihnă şl tratament, au
fost luate din timp măsuri co­
respunzătoare. In majoritatea
vilelor şi cabanelor din staţiu­
nile de pe Valea Prahovei, prin­
tre care Sinaia, Pucioasa, Poia­
na Ţapului, au fost terminate
lucrările de reparaţii, iar can­
tinele au fost aprovizionate cu
cantităţi corespunzătoare de le­
gume, fructe, zarzavaturi.
Pregătirile nentru sezonul rece
sînt pe sîlrşite şi în staţiunile
,,1 Mai" şi „Victoria" din regiu­
nea Crişana. Au fost procurate
de două ori mai multe conserve
de fructe §i legume decît în anul
trecut, s-au asigurat stocuri su­
plimentare de nămol pentru tra ­
=m-.
Concurs de com pozifii de Jibrefe
pentru dansuri cu subiect
Pentru a contribui Ia îmbogăţirea
repertoriului celor peste 9.000 He for­
maţii coregrafice din ţară cu lucrări
de actualitate, bogate în conţinui, Co­
mitetul de stat pentru cultură şi artă
şi Consiliul Central al Sindicatelor or­
ganizează, prin Casa centrală a crea­
ţiei populare, un concurs de compoziţii
de librete pentru dansuri cu subiect.
La acest concurs pot participa com­
pozitori, scriitori, regizori, coregrafi şi
alţi oameni de artă din întreaga ţară.
Se vor primi compoziţii originale, pre-
P R IC E P
---,
4 pagini 20 bani
strucţiei şi i-au informat pe spe­
cialiştii indonezieni despre ma­
rile construcţii hidroenergetice
din Komînia şi despre proiectele
privind amenajarea Dunării.
Referindu-se la experienţa
constructorilor de hidrocentra­
le din R.P. Romînă, tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej a sub­
liniat că ar îi folositor dacă
specialiştii indonezieni ar vizita
ţara noastră.
La rugămintea unui reporter
al radiodifuziunii indoneziene,
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej a apreciat im portanţa lu­
crării şi munca harnicilor con­
structori indonezieni, exprimîn-
du-şi totodată satisfacţia pentru
explicaţiile amănunţite pe care
le-a primit.
In cinstea oaspeţilor, la clu­
bul şantierului, o orchestră ja-
vaneză a cîntat numeroase me­
lodii, multe cunoscute iubitori­
lor de muzică din ţara noastră.
In cursul după-amiezii, oas­
peţii romîni s-au întors la Dja­
karta.
tament. In staţiunile Borsec,
Lacu Roşu şi Sovata, zeci de
vile, cantine şi cabane au fost
renovate şi re amenajate, dotate
cu mobilier şi lenjerie nouă. In-
tr-o serie de staţiuni au fost or­
ganizate birouri de repartizare
cu program permanent, ziua şi
noaptea.
In toate staţiunile se pregă­
tesc diferite manifestări cultu-
ral-artistice f concursuri „Dru­
meţii veseli“, recenzii, confe­
rinţe. Biblioteci, permanent a-
provizionate, jocuri distractive
întregesc programul celor ve­
niţi la odihnă sau tratament.
A fost de asemenea procurat
echipament necesar practicării
sporturilor de iarnă — schiuri,
săniuţe, patine, îmbrăcăminte
adecvată. La Păltiniş şi Poiana
Braşov vor funcţiona centre de
schi, înzestrate cu echipamentul
necesar.
(Agerpres)
zenfafe pentru prima dată, cuprinzînd
librete pentru dansuri de ansamblu,
grupuri restrînse de interpreţi şi so­
lişti, care să oglindească aspecte din
viaţa nouă a patriei noastre, succesele
dobîndite de oamenii muncii din uzi­
ne şi de pe ogoare.
Cele mai bune lucrări vor fi premiate.
Lucrările penht concurs vor fi pre­
zentate, pînă la 30 noiembrie, pe adre­
sa Casei centrale a creaţiei populare
din Bucureşti.
Harnici şi pricepuţi gospodari, colec­
tiviştii din Sîntandrei -so străduiesc in
aceste zile să pună baze trainice vii­
toarei recolte de cereale şi să asi­
gure pentru animale cit mai mult nu­
treţ însilozat.
Recoltarea culturilor de toamnă
(foto 1) a început mai iutii de pe
parcelele ce vor fi, însămîntale cu
gria. Printre primii care au început
această lucrare se numără Marin lin ­
iei, Fetifia Arlean, Dafina Crişan şi
altele.
Pc parcelele eliberate din timp şi
la care s-a constatat că fertilitatea
este scăzută se transportă intens gu­
noiul dc grajd (foto 2).
In complexul regulilor agrotehnice
menite să ducă la sporirea rcidltelor,
discuirea arăturilor ocupă un Ioc dc
frunte. Dc aceea, colectiviştii din Sin-
Iti acest <
num ăr: <
° Pe calea dez- g
voitorii continue ;
o La I.L.L. Pc- ;
troşani: Jntreţine-
? rea locuinţelor -
o problemă impar- <
tantă.
(pag. 2-a) >
® Sporirea pro- ^
? 'ductivităpii agre-
} gatelor în dezba- '
v teren comuniştilor; ,
° Fapte din
Berlinul occidental,
(pag. 3-a)
® De peste ho­
tare.
(pag. 4-a)
Utemistul Gh. :H îh k »;
Onea, electrician
la Atelierele cen­ Să pregătim cu grifă
trale Crişcior, e-
xectită lucrări de deschiderea învâţămîntuluf
bună calitate şi
agrozootehnic d e n s a s ă
îşi depăşeşte lu­
nar norma în me­ Aprovizionarea tot mai abundentă organiza cercuri agrozootehnice de
die cu 15—20 la a oamenilor muncii cu produse vege­ masă şi de mecanizare cu durata de
tale şi animaliere, continua ridicare 3 ani în care vor fi cuprinşi ţărani
sulă. a nivelului de trai al ţărănimii mun­ colectivişti şi lucrători ai G.A.S. şi
citoare depinde într-o măsură mare de S.M.T. în vîrstă de 40-45 de ani. Cursu­
97.000 tone sporirea producţiei vegetale şi anima­ rile se vor desfăşura în perioada (no­
cărbune peste plan iembrie—martie) cînd activitatea do
liere. producţie este mai restrînsă şi vor con.
In luna septembrie în abata- Acest lucru nu este posibil decît sta din 2-3 expuneri pe săptămînă,
jele-cameră din minele Văii Jiu­ urmate de discuţii şi demonstraţii prac­
lui s-a realizat o viteză de avan­ prin creşterea neîncetată a cunoştin­ tice, In tiecare cerc vor fi cuprinşi
sare cu peste 15 la sută mai ţelor ţărănimii colectiviste, prin ur­ cîte 50—60 de persoane. La sfîrşitul
mare decît media realizărilor pe mărirea metodelor agrotehnice înain­ perioadei de şcolarizare, absolvenţii
anul 1961. Cu randament sporit tate şi aplicarea lor în practica agii vor primi diplome de absolvire a cursu­
s-a lucrat şi în alte locuri de coiă. înfăptuirea acestor sarcini de­ lui.
nluncă. Aceasta se datoreşte a- pinde în mare măsură de organizarea
tenţiei pe care o acordă mine­ şi buna desfăşurare a învăţămîntulul In regiunea noastră, în acest nou
rii folosirii din plin a capaci­ agrozootehnic de masă. an şcolar, în învăţămîntul agrozooteh­
tăţii utilajelor. Ca urmare ei nic de masă, numărul celor care vor
au extras îi luna septembrie In anul şcolar trecut, în învăţămîn- fi şcolarizaţi în cele 409 cercuri va fi
aproape 20.000 tone de cărbune lul agrozootehnic de masă organizat de aproape 17.000. Pentru pregătirea
cocsificabil şi energetic peste în unităţile agricole din regiunea noas­ noului an de învăţămînt agrozooteh­
prevederi. tră au fost cuprinşi şi au studiat aproa. nic, Consiliul agricol regional a luat
pe 14.000 de ţărani muncitori. Acolo o serie de măsuri.
în felul acesta cantitatea de unde organizarea şi desfăşurarea învă-
cărbune dată în plus de la în­ ţămîntului agrozootehnic au fost pri­ Tuturor consiliilor agricole îaionale
ceputul anului şi pînă acum a vite cu toată răspunderea, acesta şi-a şi orăşeneşti le-au fost trimise din vre­
ajuns la 97.000 tone. dovedit din plin eficacitatea, a dus la me instrucţiunile cu privire la pregă­
ridicarea nivelului de pregătire al ţă­ tirile pe care trebuie să le facă pentru
Lucrări de restaurare rănimii muncitoare. Pot fi citate în noul an de învăţămînt. Acestea au fost
la unele această privinţă cercurile agrozooteh­ îndrumate ca, la rîndul lor, să le facă
nice care au funcţionat în gospodă­ cunoscute tuturor unităţilor agricole, şi
memumeute istorice riile colective din satele Cîlnic, Gir-' pe baza lor să ia măsurile care se
bova şi Miercurea din raionul Sebeş, Impun: recrutarea lectorilor, a cursan­
Prin grija Direcţiei mo­ Spini şi Prioaz din raionul Orăştie, ţilor, stabilirea necesarului de manuale
numentelor istorice şi a Mihalţ, Teîuş, Miceşfi şi Cistei din ra­ şi materiale bibliografice etc.
organelor locale, în regiu­ ionul Aibă, Rapolf, Gristur şi Simerin,
nea Hunedoara se execută de pe raza oraşului regional Deva, Do- De asemenea membrii Consiliului
lucrări de restaurare şi bra, Lăpuşnic şi Vcţe! din raionul Ilia agricol regional au fost îndrumaţi ca
consolidare a unor monu­ etc. în deplasările pe teren să îndrume şi
mente istorice. Anul acesta să ajute unităţile agricole în org :nî-
s-au efectuat asemenea lu­ Trebuie arătat însă că în anul tre- zarea învăţămînfuliti agrozootehnic.
crări la porţile principale cut aii existat lipsuri în ceea ce pri­
de intrare ale cetăţii din veşte participarea cursanţilor la cursuri, Analizînd stadiul pregătirii învăţă-
Alba Iulia şi continuă în in raionul Brad, de pildă, frecvenţa mîniului agrozootehnic ' în regiunea
incinta cetăţii la edificiul n-a fost mai mare de 65-70 la sută noastră trebuie să arătăm însă că în
care adăposteşte bibliote­ ajungîndu-se ca Ia sfîrşitul anului nu­ această privinţă se manifestă încă
ca „Batthyaneum“, fonda­ mărul celor oare au absolvit să fie neajunsuri. In unele raioane, spre
tă In a doua jumătate ai sub 50 la sută faţă de numărul cursan­ cxemplit, numărul cursanţilor recrutaţi
secolului XVIII, precum ţilor înscrişi. Unele lipsuri s-au mani­ pînă în prezent spre a fi cuprinşi în
şi la vechiul observator as­ festat şi în ceea ce priveşte pregătirea cercurile de învăţămînt este mult sub
tronomic, prima instituţie lectorilor, în asigurarea condiţiilor posibilităţi, a fost neglijată întocmi­
ştiinţifică de acest gen din materiale, în adecvarea tematicii la pro-' rea planurilor tematice, nu s-au luat
ţara noastră. biemele specifice unităţilor agricole măsuri pentru asigurarea condiţiilor
respective. materiale necesare bunei desfăşurări a
In prezent se restaurea­ învăţămînfului agrozootehnic.
ză cetatea din comuna Cli­ In scopul ridicării permanente a ni­
nic, raionul Sebeş, unul velului de cunoştinţe aî ţărănimii co­ Pînă la deschiderea anului şcolar iu
din cele mai vechi monu­ lectiviste, Hotărîrea @.6. al P.M.R. şt învăţămîntul agrozootehnic de masă
mente feudale, care da­ a Consiliului de Miniştri privind dez­ nu mai este mult timp. De aceea în
tează ăe la începutul se­ voltarea şi îmbunătăţirea învăţămîn- ziieie care urmează trebuie luate mă-'
colului XIII. fului agricol stabileşte un complex de suri pentru asigurarea de condiţii din
măsuri în acest seni. cele mai bune desfăşurării învăţămîn-
tului agrozootehnici de masă.
Pe baza hotărîrii, începînd din acest
ăn, în gospodăriile agricole de stat şi '(Continuare. în pag. 2.-a)
colective precum şi în S.M.T. se vor
H Ă R N IC I
taiidrei, cu ajutorul tractoristului d o ­
rita Ioan de la S.M.T. Orăştie (foto
3) se străduiesc ca prin discuirea li­
nei suprafeţe ch mai mari de teren
pregătească seminţelor un bun pat
, minativ.
A sosit şi timpul însămînţărilor. T e­
renul fiind din vreme pregătit, colec­
tiviştii au insăminfat pînă acum peste
2IS ha. cu cereale dc toamnă. Foto­
grafia nr. 4 ne reprezintă pc tracto­
ristul Lucian Morar care şi-a adus o
contribuţie însemnată la urgentarea
însăminfărilor dc toamnă.
Paralel cu insămînturile, colectivi­
ştii din Sîntandrei se preocupă şi de
xnsilozarea furajelor. Pină acum au
fost însildzale peste 1200 tone furaje
(foto 5).
Fotoreportaj realizat de
ILEANA TEREK
mm
i '%V.c ' v> -