Page 91 - 1962-10

PROLETARI i.
j Anul XIV. Nr. 2141
Să desfăşurăm m al larg
şl m a l ®s8gaiila at
întrecerea socialistă
întrecerea socialistă este una din
formele cele mai importante de atra­
gere a masei de muncitori la condu­
cerea producţiei. De aceea, organizarea
temeinică a întrecerii, axarea ei pe în­
deplinirea principalelor obiective ce
stau în faţa întreprinderilor, constituie
o sarcină de mare răspundere a or­
ganizaţiilor sindicale. Conduse perma­
nent de către organizaţiile de partid,
sindicatele din regiunea noastră îşi în­
deplinesc din ce în ce mai bine această
sarcină. Astfel, Consiliul local al sin­
dicatelor din Hunedoara a organizat
întrecerea socialistă între întreprinderile de neajunsuri interne trebuie să-şi
siderurgice din Călan şi Hunedoara,
între minerii din Teliuc şi Ghelar, iar
Consiliul local al sindicatelor Petroşani
a organizat întrecerea socialistă între
toate unităţile miniere din Valea Jiu­
lui şi s-a ocupat cu mai multă grijă de
popularizarea rezultatelor obţinute.
La îndrumarea Comitetului regional
de partid, pentru a cunoaşte cum se
desfăşoară întrecerea socialistă în între­
prinderi, felul cum conducerile adminis­
trative asigură condiţiile tehnico-mate-
riale în vederea îndeplinirii angajamen­
telor luate, biroul executiv al Consiliu­
lui regional al sindicatelor şi-a repar­
tizat membrii săi pe raioane, a format
brigăzi care să ajute la ridicarea acti­
vităţii sindicatelor din întreprinderi-
Drept urmare, în unele întreprinderi
industriale din regiune, întrecerea so­
cialistă a fost mai bine organizată.
Aceasta o dovedesc succesele obţinute
de multe colective în îndeplinirea sar­
cinilor de plan şi a angajamentelor
luate, iniţiativele pornite din rîndul
maselor care au fost extinse la multe
locuri de muncă. Bunăoară, iniţiativa
minerilor din Teliuc „Nici un vagonet
de minereu rebutat“ a fost aplicată de
minerii din Ghelar, Barza, Gertcj, Zlat-
na şi de la minele de cărbuni din Valea
Jiului. Iniţiativele „Toate brigăzile la
nivelul celor fruntaşe“, „Numai produse
de calitatea I", „Să realizăm şi să de­
păşim în 1962 indicii de utilizare pre­
văzuţi pentru anul 1965“ şi altele,
au fost preluate de colectivele între­
prinderilor din regiune.
Aplicarea unor astfel de iniţiative
\aloroase, entuziasmul cu care s-a des­
făşurat întrecerea socialistă, au condus
la realizări din cele mai frumoase. Ast­
fel, minerii Văii Jiului au extras peste
plan pînă în prezent mai mult de
100.000 tone cărbune, sporind producti­
vitatea muncii la 1,151 tone pe post,
faţă de 1,147 tone pe post, eît era an­
gajamentul şi au realizat economii de
peste 11-000.000 Iei. In fruntea întrece­
rii ce s-a desfăşurat în acest bazin car­
bonifer s-au situat coleciivele minelor
Uricani, Antnoasa şi Lonea, care au
îndeplinit planul pe cele 9 luni cu 12,
9 şi respectiv S zile mai devreme.
Organizînd desfăşurarea mai largă
a întrecerii socialiste, sindicatele din
regiunea noastră, sub conducerea orga­
nizaţiilor de partid, au contribuit la
realizarea producţiei globale industria­
le pe regiune, în 9 luni, în proporţie
de 101,4 la sută şi a producţiei marfă
în procent de 100,6 Ia sută. Numărul
întreprinderilor care nu şi-au realizat
producţia globală pe nouă luni, a scă­
zut de Ia 11, cit era în luna mai, la
6, iar al celor care nu şi-au realizat
producţia marfă, a scăzut de Ia 16 Ia 9.
Gu toate că în acest an sindicatele
au organizat cu mai multă răspundere
întrecerea socialistă în majoritatea în­
treprinderilor, faptul că 15 unităţi in-
dusfriaie nu şi-au îndeplinit planul
producţiei globale sau marfă şi nici
indicii de calitate şi preţ de cost, arată
că în conducerea întrecerii există încă
neajunsuri. S-au făcut simţite de exem­
plu, manifestări de formalism, mai ales
în activitatea sindicatelor de la G.S.H.,
Trustul aurului Brad, I. R. E. H.
Trustul minier Deva, I. G. I. L.
Simeria, etc. In aceste întreprin­
deri, angajamentele luate în între­
cere nu întotdeauna sînt susţinute prin-
fr-o activitate organizatorică şi politică
de masă, prin măsuri fehnîco-organiza-
forice concrete. Unele comitete sindi­
cale au neglijat această muncă, iar
organizaţiile de partid nu le-au con-
dus cu răspundere pentru înlăturarea
neajunsurilor. Sînt comitete sindicale
care-şi concentrează atenţia mai mult
spre evidenţe şi statistici în legătură
cu întrecerea şi nu spre esenţialul aces­
teia, spre luarea de angajamente pe
care nu le mai urmăresc cum se rea-
lizi ază.
Un asemenea formalism s-a obser­
vat in acbvitatea comitetelor sindica­
telor de Ia E.M. Teliuc, Gertej şi Deva,
precum şi în activitatea unor secţii ale
C.S.H. întreprinderile respective nu
şi-au îndeplinit planul de producţie,
rămînînd datoare în ce priveşte pre­
ţul de cost şi călită ea produselor.
l.a O.S.H, deşi în consfătuirile de
producţie pe secţii se arată că neînde-
pl'nirea planului şl a angajamentelor
este urmarea uror lipsuri de ordin in­
tern, tehnice şi organizatorice, nu s-a
întreprins aproape nimic pentru înlă­
turarea lor. Astfel, la ouptoare conti­
nuă încă să nu t i dea atenţia cuvenită
'¦E Ţ Ă R IL E , U N IT r-V A
___ LMiercuri 31 octombrie 1962
calităţii la confecţionarea pragului fals,
din care cauza se produc perforări de
prag şi pierderi de metal, nu se res­
pectă totdeauna procesul tehnologic, lu­
cru ce are influenţă asupra Calităţii
oţelului.
Ncîndeplinirea planului de oţel se
datoreşte nu numai neajunsurilor de
ordin tehnic ci şi gospodăririi defec­
tuoase a fierului vechi, necesar oţelă-
riilor.
Tocmai spre înlăturarea unor astfel
orienteze activitatea, sindicatele din în­
treprinderile rămase în urmă, să mili­
teze pentru a se asigura toate condi­
ţiile pentru buna desfăşurare a întrece­
rii în vederea îndeplinirii angajamente­
lor luate de fiecare colectiv în parte.
Avînd în vedere că sînt întreprinderi
ca 0.S.H., I.G.S.H., T.R.G.H., LG.M.M.
şi Trustul Aurului Brad, care au încă
mari depăşiri la preţul de cost şi nu
stau bine nici cu calitatea unor pro­
duse, comitetele sindicatelor din regiu­
nea noastră trebuie să organizeze cît
mai temeinic întrecerea, pentru ca sfîr-
şitul anului să găsească toate între­
prinderile cu planul îndeplinit la toţî
indicii
In această direcţie, sarcini de răspun­
dere revin organizaţiilor de partid care
trebuie să îndrume comitetele sindica­
telor pentru a axa întrecerea socialistă
pe realizarea obiectivelor de cea mai
mare importanţă, cum sîn t: îndeplini­
rea planului'd e producţie, îmbunătăţi­
rea calitâlii producţiei, reducerea pre­
ţului de cost, creşterea productivităţii
muncii.
Organizarea mai temeinică a întrece­
rii socialiste, în special la unele secţii
ale G.S.H., pe şantierele de construcţii
de locuinţe din Deva, Valea Jiului,
Gugîr, Brad şi în toate întreprinderile,
trebuie să fie susţinută de o mai bună
organizare a consfătuirilor de produc­
ţie, a muncii cu cartea tehnică, de crea­
rea condiţiilor tehnîco-materiale trece
sare desfăşurării întrecerii socialiste.
Masele judecă deseori munca sip
catelor după felul cum lucrează comite­
tul sindicatului din întreprindere, c
mifetul sindical de secţie. Iată de ce
este important ca organizaţiile de partid
să se ocupe îndeaproape de perfecţio­
narea muncii comitetelor sindicale, aju-
fîndu-le să se apropie mai mult d>
mase. Organizaţiile de partid de la şan­
tierele de construcţii Vulcan, Petroşani,
de Ia T.G.M.M. Brad, E.M. „Gh. Doja“
Ziafna, unde comitetele sindicale (pre­
şedinţi Constantin Gurgu, Constantin
Barbu, Victor Seinieanu, Francisc Bo-
chis, Ştefan Dicoi), manifestă delăsare
în muncă şi formalism în organizarea
întrecerii socialiste, trebuie să ia ase­
menea măsuri care să conducă la în­
lăturarea neajunsurilor, Ia ridicarea
muncii sindicale la nivelul sarcinilor
actuale.
Ţinînd seama că ne mai desparte
doar puţin timp pînă la încheierea
anului, comitetele sindicatelor din re­
giunea noastră, împreună cu conduce­
rile tehnico-adminislrativc, sub conduce­
rea organelor şi organizaţiilor de partid,
trebuie să folosească toate posibilită­
ţile, mijloacele şi forţele de care dispun, măvară.
cu scopul de a asigura condiţiile nece­
sare atît pentru îndeplinirea planului
pe acest an, cît şi a sarcinilor sporite
ce revin fiecărei întreprinderi pe anul
1963.
CU H Ă R N IC IE S I P R IC E P E R E
TELEGRAMĂ Luna prieteniei
Tovarăşului ŢOI EN GHEN ¦sotfieîics
Preşedintele Prezidiului 'Adunării Populare Suprem a Republicii EXPUNERI
Populare Democrate Coreene
Tovarăşului KIM !R SEN In cadrul Lunii prieteniei romîno-
Preşedintele Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare sovietice, la căminele culturale din
Democrate Coreene Ighiu şi Cricău au fost organizate o
seric dc manifestări cultural-educali-
Phenian vc interesante, bogate în conţinut.
Dintre acestea, expunerile privitoa­
Cu prilejul alegerii şi numirii dv. în calitate de preşedinte re la rodnica colaborare sovieto-ro-
al Prezidiului Adunării PopuIareSupreine şi preşedinte al Cabi­ mînă în toate domeniile de activi­
netului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene, tate, la realizările obţinute dc poporul
vă transmitem cele mai călduroase felicitări.
4 pagini 20 bani Vă urăm din toată inima noi succese în activitatea dv. în­ sovietic în construcţia desfăşurată a
chinată operei de construire a socialismului în R.P.D. Coreea­ comunismului, au stîrnit un viu interes
nă, realizării năzuinţei naţionale a poporului coreean — unifica­ prirttre participanţi. Dc curînd, la a-
rea paşnică şi democratică a patriei sale — şi consolidării păcii ceste cămine culturale au fost prezen­
în lumea întreagă. j tate expunerile întitulate „Kazahsta-
Ştirile zilei Sîntem convinşi că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre nul în plină dezvoltare“ şi „Femeia
Republica Populară Koxnînă şi Republica Populară Democrată sovietică — participantă activă la
Metodă modernă de turnare Coreeană se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor noa­ construirea comunismului". Ele s-au
stre, în interesul întăririi unităţii şi coeziunii lagărului socia­ bucurat de aprecierea unui însemnat
La U.R.U.M. Petroşani a fost introdusă anul acesta o nouă list. i număr de participanţi, colectivişti din
metodă de turnare: în coji de baclielită. Cu această metodă se satele amintite.
toarnă piuliţe cu aripioare, tuburi terminate drept, tuburi ter­ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, ION GHEORGHE MAURER,
minate curb, clame de strungire pentru furtune etc. Prin folo­ JURNALE DE ACTUAL1T.AŢ1
sirea acestui procedeu a crescut rezistenţa pieselor şi se obţin Preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Miniştri
însemnate economii fle metal. al Republicii Populare Romîne al Republicii Populare Romîne Intre manifestările cultural-educati­
ve organizate cu prilejul Lunii prie­
\ teniei romîno-sovictice, deosebit dc i-
tractivc s-au dovedit a fi jurnalele
O nouă termocentrală dc actualităţi. Astfel, în Valea Jiu ­
lui, la cluburile din Vulcan, Petro­
Zilele acestea la Călan a in­ asigurate cu debitul de abur şani, Lupeni şi Aninoasa, ca şi în
raionul Alba, la cluburile din Tc-
trat parţial in funcţiune noua necesar, iar locomotiva ce de­ iuş şi Zlatna au fost organizate în
ultimul ti np mai multe manifestări
termocentrală. Combustibilul servea pină acum cu aburi dc acest gen pe teme c a : „In lumea
Întrebuinţat la cele două ca- ştiinţei şi tehnicii sovietice“, „Din toa­
zâne fiind gazul de furnal, e- furnalele, va putea fi Între­
nergia produsă va fi realizată te colţurile U.R.S.S.“ ş.a., care au
la un preţ de cost scăzut. buinţată în altă parte. i popularizat remarcabilele succese re­
purtate de poporul frate sovietic pc
IOSIF CRAŞCA ( drumul construirii comunismului. La
jurnalele de actualităţi amintite, în
Prin aceasta furnalele vor fi corespondent (f cadrul cărora au vorbit tovarăşi cu
munci de răspundere din aparatul
Defrişează arboretul de pe păşuni i dc stat şi economic, au participat
numeroşi oameni ai muncii.
i
SERI LITERARE
In scopul sporirii producti­ cutat asemenea lucrări pe mai
Recent, la clubul minerilor din Lu­
vităţii păşunilor, potrivit pla­ bine de 50 ha. peni a fost organizată o seară lite­
rară pe tema „Eroi ai construcţiei
nului de măsuri al Consiliului Savu Constantin, filator desfăşurate a comunismului oglindiţi
în secţia Il-a a Fabricii în literatură“. Cu acest prilej, tov.
agricol raional, gospodăriile Seminar cu activiştii culturali Vîscoza din Lupeni, s-a an­ ing. Rita Borşa a vorbit în faţa a
colective din raionul Orăştie gajat ca la 2.000 de bo­ peste 150 de pa.ticipanţi despre o sc­
bine să nu dea rebut. El rie de opere literare sovietice con­
vor executa în toamna aceas­ a reuşit să depăşească a- temporane, despre eroii acestora şi
cest angajament. La 3.200 mesajul purtat de ei.
ta lucrări de defrişare a arbo- i In 2*ua ^8 octombrie a.c. din raion, precum şi sarcinile de bobine a rebutat doar
una. Şi la Şcoala medie „J. A. Komen-
retului pe 200 ba. păşune. ^a fost organvizat ’un seminar cu actuale care stau în faţa acti­ ski“ din Deva a avut Ioc zilele tre­
viştilor culturali. cute o seară literară închinată mare­
Acţiunea de defrişare a în­ activiştii culturali. Cei peste 50 lui poet-cetăţean V. Maiakovski. Pe un
ceput şi se desfăşoară cu bune de participanţi (directori de că- La sfirşit participanţii au vi­ fond muzical de vechi cîntece revolu­
rezultate la G-.A.C. din satele : mine culturale şi bibliotecari), zionat un reuşit spectacol cul­ ţionare ruseşti şi sovietice, interpre­
tate de corul elevilor din anii V şi
Dineul Mic, Bobilna, Dineul . au audiat cu mult interes expu- tural-artistic, prezentat de for­ VI, a fost prezentată creaţia poetu­
Mare şi Ocoliş, unde s-au exe- ţ| nerea tov. Nicolae Ciobotă, se-
J cretar al Comitetului raional maţiile artistice de pe raza co­ lui şi recitate fragmente din cele mai
munei. reprezentative poeme.
Noi apartam ente L pentru cultură şi artă. Expune-'
J rea a avut ca temă „Viaţa nouă
La Brad, în cartierul mun­ ţ a ţărănimii colectiviste oglindi- Acţiuni cultural-educative
citoresc Ilie Pintilie a fost t tă în literatura noastră realist- Comitetul U.T.M. dc la Şcoala me­ organizată o adunare pe tema „Ce
dat recent In folosinţă de că­ die „Avram lancu" din Brad organi­ profesie să ne alegem?“. Cu acest pri­
tre constructorii T.C.M.M. socialistă“. Pe marginea expu­ zează frecvent pentru elevi acţiuni cul- lej, Iov. pro}. Lidia Baculea, a vorbit
lural-cducative interesante, bogate în elevilor despre o scrie de şcoli teh­
Brad un nou bloc cu 16 a nerii şi a rapoartelor prezenta- conţinut cum au fost simpozionul pe te­ nice, facultăţi şi institute dc învăţ㦦
ma „Frumosul din poezie“, o reuniune to­
partamente. in acest bloc s-au {te au fost purtate discuţii fruc- vărăşească model etc. De curînd, pen­ mint superior, despre dragostea pe
tru elevii din clasa a X l-a a [ost care trebuie să o aibă fiecare pentru
mutat familii ale minerilor î tuoase. In încheiere a fost prezen- meseria aleasă.
din cadrul Trustului aurului. ^^ p]anU] ^ muncă pe perioada
w - * > ^ - o . d e iarnă a activităţii culturale
M. GOLCEA
corespondent
KifmIf3^ Bfj mata n in« tens înşn, săV# m i^ oíafl « nolo O dsSegîafsa a SovSefufiai Suprem
R ecoltarea şi semănatul strugurilor, pe ogoarele colecti­ crarea de eliberare a terenului. al U.R.S.S. ne va vSzSfa fa ra
viştilor din satul Cut, raionul De Ia început trebuie să ară­
au tost term inate Sebeş, se desfăşoară din plin şi tăm însă că această lucrare la La invitaţia Alarii Adunări Naţio nale a R.P. Romîne, o delegaţie a So-
luorările de însămînţare a cere­ gospodăria colectivă din Căstău vielului Suprem al U.R.S.S. va face o vizită de prietenie în ţara noastră.
Evind sprijinul şi îndrumarea alelor păioase. Cu sprijinul ce­ se desfăşoară anevoios. Pînă a-
permanentă a organizaţiei de lor 8 mecanizatori din brigada a cum s-au recoltat cartofii şi po­ Delegaţia condusă de tov. N. N. Organov, vicepreşedinte al Prezidiului
partid, membrii gospodăriei a- V-a de la S.M.T. Miercurea, rumbul doar de pe 35 ha. din Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem
gricole colective din Geoagiu, condusă de Nicolae Bîscă, pînă cele 126 ha. cultivate cu această al R.S.F.S.R., va sosi în Capitală, Ia începutul lunii noiembrie.
ajutaţi de 5 mecanizatori de la în prezent a fost însămînţat gri­ plantă. Neavînd teren eliberat,
S.M.T. Orăştie permanentizaţi la ul pe 460 ha. din cele 500 pla­ cele două tractoare permanen­ (Agerpres)
gospodărie, au muncit ou spor nificate. In scopul realizării u- tizate la gospodărie n-au putut
la recoltarea culturilor prăsi­ nor producţii sporite de cerea­ executa arături şi însămînţări In Ispătură cu d e s e fa ito a noului an şcolar
toare şi la însămînţarea cerea­ le la ha., colectiviştii au ad­ de cit pe o suprafaţă de 135 ha.
lelor păioase. Pînă acum colec­ ministrat în sol o dată cu ară­ în învătăm întul seral sî fără frecventă
tiviştii au reuşit să strîngă re­ tura pentru însămînţare peste Pentru terminarea însămînţă-
colta de cartofi de pe cele 45 2.430 tone gunoi de grajd. In legătură cu deschiderea anului începe cursurile în ziua de 12 noiem­
ha. şi porumbul de pe întreaga rilor în cel mai scurt timp, este şcolar 1962—1963 îri învăţămîntul seral brie a.c.
suprafaţă. Paralel cu această lu­ O contribuţie de seamă Ia şi fără frecvenţă de cultură generală
crare s-a însămînţat griul pe necesar ca organizaţia de partid Ministerul Invăţămîntului comunică: — înscrierile Ia învăţămîntul fără
420 ha., orzul pe 100 ha şi se­ pregătirea terenului şi la se­ frecvenţă (clasa V-XI) se fac pînă In
cara furajeră pe 25 ha. Pentru şi consiliul de conducere al gos­ — Noul an de învăţăinînt pentru :0 noiembrie a.c. Concursul de admi­
obţinerea unor producţii ridi­ mănat şi-au adus-o mecanizato­ cursurile serale a'e şcolilor dc cultură tere în clasa VIII-a învăţămînf fără
cate de cereale, pe o suprafaţă podăriei să >a măsuri corespun­ generală (cl. IX—XI) va începe în ziua frecvenţă va avea loc între 20 şi 30
de peste 120 ha. au fost admi­ rii Nioolae Bota şi Martini noiembrie a.c.
nistrate îngrăşăminte chimice şi Ioan. zătoare, mobilizînd toate forţele de 5 noiembrie 1962.
gunoi de grai’d. Gei interesaţi se vor adresa secţiilor
SUSANA I,ALU Ia eliberarea terenului de cul­ — Pentru clasa VlII-a serală con­ de învăţăinînt raionale (orăşeneşti) şi
Concomitent cu lucrările de secţiilor serale şi fără frecvenţă din
recoltare şi însămînţare a cere­ corespondentă turile tir iii, deoarece numai ast­ cursul de admitere va avea loc între 7 cadrul şcolilor medii. (Agerpres)
alelor, colectiviştii au dat o
mare atenţie şi executării ară­ Da ce îniîrzte fel se vor putea obţine recolte şi 10 noiembrie a.c. Elevii admişi vor
turilor adinei de toamnă. Me­
canizatorii aflaţi la această gos­ însătvtînfăriîe sporite de grîu.
Membrii gospodăriei agricole (jBueuria datoriei îm plinite.
colective „Scînteia“ din satul
Căstău, raionul Orăştie, au pla­
podărie au arat aproape 200 ha. nificat să însămînţeze in toam­ Se lucra de ci tem zile la ca­ de reparaţie a cazanului să Lucrările cereau efbrturi deo­
in vederea însâmînţărilor de pri­ na aceasta 200 ha. cu grîu şi zanul de aburi ce deservea tur­ înceapă la 16 octombrie a.c. sebite. Secţia a cetut şi aju­
secară. Din suprafaţa amintită, Pentru această lucrare se afec­ torul tovarăşilor de la sectorul
o mare parte se însămînţează bina nr. 2 a termocentralei de
A. IOAN cu păioase după culturi tirzii. De taseră 18 zile. Muncitorii sec­ 201 şi 202
aceea, semănatul griului la tim­ la Paroşeni. După un an de
corespondent pul optim depinde în bună mă­ funcţionare rieintreruptă, mi­ ţiei de reparaţii termo-mecani­ Au organizat pe loc un plan
sură de felul cum decurge lu­ nisterul aprobase ca lucrarea ce au scos agregatul din func­ de bătaie, s-au împărţit pe e-
Ajistaii d« mecanîzafori ţiune şi au început reparaţii­ chipe şi treaba a început. Au
rn
Paralel cu lucrările de recol­ le. Fiecare lucra conştiincios, muncit pe schimburi, zi şi
tare a cartofilor, porumbului şi
căuta ca reparaţiile executate noapte. Fiecare muncitor era
să fie terminate cît mai repede, solicitat in mod deosebit. Su­
să fie de cea mai bună cali­ dorii Petru Sava, Gheorghe Ve-
Datorită unei bune organizări a muncii şi tate. Aceasta pentru că îşi lua­ ser şi Gh. Buşteanu au lucrat
folosirii judicioase a foitelor şi a timpului seră angajamentul că vor pune zi şi noapte. Trebuiau să exe­
prielnic pentru lucru, colectiviştii din A pol­ agregatul în funcţiune cu 2 zi­ cute suduri in poziţii foarte in ­
eiul dc Sus. raionul Sebeş, execută la timp le mai devreme decît termenul comode de lucru, ce necesitau o
toate lucrările din campania dc toamnă. stabilit. Intr-una din sile, in­ rezistenţă la presiunea de 110
ginerul Dumitru Dina a venit atmosfere. Atenţia le era în­
O dată cu înmagazinarea ultimelor cantităţi alergînd, şi agitat le-a spus: cordată la extrem. Uneori pe
dc porumb (foto I), s-a eliberat în întregime — Ministerul ne-a telefonat. chipurile lor se citea oboseală.
terenul pc care mecanizatorii execută in pre­ Trebuie să terminăm cit mai Se opreau doar să mănlnze,
zent arături adinei dc toamnă (foto 2). Avînd repede reparaţia. O defecţiune pentru ca apoi să înceapă mun­
terenul pregătit la timp, tractoristul Me(z
Ioan a terminat insămîn(alul griului pc în­ apărută undeva în sistemul e- ca cu forţe sporite. Gindul că
treaga suprafaţă (foto 3). Bine lucrează şi nergetic naţional împiedică turbina va trebui să producă
constructorii. Sub conducerea maistrului Ioan
Moga ei au ridicat pînă la acoperiş 2 graj­ funcţionarea in bune conăiţlum cit mai urgent curent electric
duri pentru cile 100 capele vite mari (foto 4). a unor obiective industriale. necesar pentru buna funcţio­
Trebuie să lucrăm cit mai ra­ nare a unor obiective industria­
Cu multă intensitate se desfăşoară şi cu­ pid... Ii privea pe fiecare pe le ale ţării ii înviora, le da pu­
lesul viilor (foto 5). Producţia pe întreaga rină. La început muncitorii teri. sporite. Alături de ei sub
suprafaţă se ridică la 6.000 hg. struguri s-au uitat unul la celălalt, au conducerea inginerului Dumitru
la ha. privit agregatul pe care abia Dina, lucrau cu multă tragere
au reuşit să-l demonteze. Du­ de inimă N. Vilvoi, N. Vodis-
fotoreportaj realizat de ILEANA TEREK pă cîleva momente pe chipurile lav, I. Abrudeanu, I. Tenţu,
lor se citea hotărîrea, voinţa de Florea Stoica, Sabin şi Gh. Du­
a termina lucrarea pentru a re­ minică, Gh. Călugăru, ştefan
media cit vrui urgent situaţia Zamfir şi întreg colectivul de
creată. 'Aveau de executat un muncitori ai secţiei de repara­
volum mare de lucrări. Trebuia ţii. După numai 7 zile în care
să se înlocuiască o serie de e- toţi muncitorii au muncii cu
lemente uzate în bateria de entuziasm, ştiind că prin mun­
multiciclone, să se revizuiască ca lor vor contribui direct la
şi să se înlocuiască, unde era buna funcţionare a reţelei e-
cazul, armăturile de siguranţă nergetice naţionale, lucrarea a
ale cazanului, să se schimbe fost terminată. In ziua de 23
arzătoarele de praf din etajul
de jos, să se înlocuiască duze­ octombrie a.c. la ora 8,20 tur­
le la arzătoarele de gaz, să se bina a intrat în funcţiune.
schimbe rotorul la ventilatorul Pe feţele tuturor muncitorilor
de gaze arse şi paralel cu a- se citea emoţia şi bucuria da­
[ cestea să se revizuiască şi dc- toriei împlinite.
f gazorul nr. 3 de 6 atmosfere. A: OARG.A
--- >— 1--- t ,__