Page 92 - 1962-10

PAG. 2
In centrul dezbaterilor -
activitatea de producţie
Dacă ar fi să caracterizăm în cîteva
cuvinte activitatea colectivului Atelie­
relor R.M.R. Simeria, s-ar cuveni să
vorbim de hărnicie, iniţiativă, conştiin­
ţă inaltă faţă de îndeplinirea sarcinilor.
I'înă la 1 octombrie planul producţiei
globale a fost îndeplinit în proporţie de
100,3 la sulă, productivitatea muncii
iii proporţie de 100,5 la sută, la preţul
de cost s-a înregistrat o economie de
1.509.000 le i; în aceeaşi perioadă colec­
tivul atelierelor a obţinut un beneficiu
peste plan de 2.252.000 lei.
Despre toate aceste succese şi multe
altele, s-a vorbit pe larg în conferinţa
de dare de seamă şi alegerea noului
comitet de partid pe ateliere. Atît da­
rea de seamă cît şi discuţiile purtate
pe marginea ei au scos în evidenţă fap­
tul că ele se datoresc în bună măsură
conducerii cu competenţă de către co­
mitetul de partid şi organizaţiile de
bază, a activităţii economice, înfăptui­
rii măsurilor politice preconizate.
Aşa, bunăoară, în cele 14 şedinţe de
comitet, cîte s-au ţinut au fost analiza­
te cele mai importante probleme cutn
ar fi învăţămîntul de partid, calitatea
şi ritmicitatea producţiei, aproviziona­
rea atelierelor, munca sindicală etc.
Membrii comitetului de partid au fost
repartizaţi să răspundă de una sau
două organizaţii de b a z ă ; acestea au
fost îndrumate să pună în discuţie şi
să dezbată cele mai Importante pro­
bleme ale vieţii interne de partid şi
de producţie, să ia măsuri acolo unde
lucrurile nu se deslăşoară în cele mai
bune condiţiuni.
Exercitarea din plin a dreptului de
control asupra conducerii tehnico-admi-
nistrative, atît de către comitetul de
partid cît şi de organizaţiile de bază,
a constituit un alt factor de îmbună­
tăţire a activităţii economice. Aşa cum
a arătat în cuvîntul său tov. ing.
Gheorghe Zudor, directorul atelierelor,
în acest an, conducerea a fost con­
trolată şi ajutată substanţial de comi­
tetul de partid mai ales în ce priveşte
îmbunătăţirea actrvitaţn economico-n-
nancîare şi repartizarea forţelor de
muncă în punctele cheie ale producţiei.
O atenţie deosebită a acordat în acest
an comitetul de partid problemei îmbu­
nătăţirii calităţii reparaţiilor. In acest
sens el a îndrumat birourile organiza­
ţiilor de bază, activul de partid, să
pună în centrul preocupărilor lor redu-
ceiea cît mai substanţială a numărului
locomotivelor şi vagoanelor căzute in
termen de garanţie.
I.a fabrica de conserve din Haţeg sthimbul condus de fov. Boeş Irinav
şî-a îndeplinit lunar sarcinile de plan.
In foto: Tov. Boeş Irina verificînd calitatea conservelor.
6.200 K M . P R IN Ţ A R A
C O M U N IS M U L U I (II)
COMORILE LENINGRADULUI
Oraşul aureolat de gloria Marelui
Octombrie, — oraşul lui Lemn —
oraşul erou al celor 900 zile de blo­
cadă din timpul Marelui Război pentru
> Apărarea Patriei, tezaurul unor monu­
mente istorice şi de artă de mare va­
loare mondială, oraşul celor o sută şi
una de insule, patruzeci şi opt de rîuri
şi canale şi şasesute patruzeci de po­
duri, frumosul oraş aşezat pe estuarul
Nevci, oraşul eîntat de poeţi şi pro­
zatori — Leningradul — ne-a întîm-
pinat ospitalier.
încă de la aeroport, unde a îna­
intat spre mine cu un buchet de flori
în mină Vanea Antonov, prieten dc fa­
cultate al soţului meu, cunoscut de
mine numai din fotografii, Leningradul
mi-a devenit apropiat, familiar.
Cartierul în care am fost găzduiţi
este vechi. Numele lui Vîborg, amin­
teşte tradiţia revoluţionară a proleta­
riatului din Petrograd. După distru­
gerile războiului el a fost reconstruit, neuitatele versuri ale poetului revolu­
iar în prezent un mare număr de
biocuri noi îi completează peisajul. In
acest cartier este hotelul nostru, ho­
tel nou, modern, cu camere luminoa­
se, mobilă simplă, modernă — dra­
perii şi cuverturi de mătase azurie
care dau interiorului un aspect plă­
cut, odihnitor.
De aici am pornit patru dimineţi
de-a rîndul să cercetăm comorile Le­
ningradului.
LENINGRADUL ESTE DRAG
COM UNIŞTILOR D IN LUME...
...pentru că de aici a pornit flacăra torie. Marinarii crucişătorului au as­
revoluţiei proletare, pentru că aici a
muncit şi trăit Lcnin, geniul luminat şi nin. Conştiinţa lor revoluţionară a fă­
clarvăzător care a condus proletaria­
tul rus spre victorie.“
Iată-ne cercctînd cu dragoste şi a-
dincă emoţie locurile unde au avut
loc, cu 4 decenii în urmă, evenimen­
tele care au deschis omenirii perspec­
tive noi. Mai tîrziu aveam să vedem
la Moscova printre plăcuţele din zidul
Kremlinului pe cea cu numele auto-
— Qomparatlv cu anul trecut — a
spus în cuvîntul său maistrul Novac
Oarcea — procentul de T.(i. la locomo­
tive a scăzut cu 33 la sută, iar la va­
goane cu 8 la sută. Eu atribui aceste
succese preocupării comitetului de
p artid,1organizaţiilor de bază, care în
repetate rînduri au analizat problema
calităţii reparaţiilor, au acordat o aten­
ţie deosebită ridicării calificării oame­
nilor, au ajutat conGret şi operativ pe
cei care au executat lucrări necorespun-
zătoare. Gonsider însă că noi mal dis-
Conferinţa
Comitetului de partid
de la Atelierele R.M.R.
Simeria
punem de mari rezerve în ce priveşte
îmbunătăţirea calităţii.
Atît tov. Qarcea, cît şi tov. Alexandru
Stanciu, Vasile Pelau ş.a., au arătat
că încă mai sînt cazuri de cădere a
locomotivelor şi vagoanelor în terme­
nul de garanţie, că atelierele sînt obli­
gate să trimită meseriaşi în diferite
locuri din ţară pentru a efectua anu­
mite remedieri. Ei au cerut noului co­
mitet de partid să acorde mai multă
atenţie problemei calităţii, în aşa fel
Incit căderile in termen de garanţie în
contul atelierelor să fie lichidate.
O problemă mult discutată în con­
ferinţă a fost aceea a ritmicităţii pro­
ducţiei. Dacă la sectorul de vagoane,
datorită în special reparării în flux s-a
ajuns la o ritmicitate relativ bună, la
repararea locomotivelor s-a muncit în
asalt, în decada a treia realizîndu-se
peste 66 la sută din pianul lunar. Cau­
zele, scoase în evidenţă de conferinţă,
au constat în nedemontarea la începutul
lunii a numărului de locomotive sta­
bilit, aprovizionarea defectuoasă cu
unele materiale, neurmărirea reparaţii­
lor pe faze după calendarul de termen,
calitatea slabă a unor lucrări etc.
Referindu-se la acest aspect al mun­
cii colectivului,' mai mulţi vorbitori,
printre care tov. Iuliu Vernicliescu, ing.
şef, Ioan Vlad lui Gnu, şef de partidă,
au subliniat necesitatea introducerii sis­ aceasta plantarea pomilor se va face
temului de reparaţii în flux tehnologic
şi la sectorul de locomotive.
— In anul viitor — spunea tov. Ver-
nîchescu — planul de reparaţii la loco­
motive va creşte cu circa 70 la sută.
Pentru a putea face faţă acestei sar­
cini s[>orite e absolut necesar să intro­
rului neuitatului reportaj „40 dc zile
care au zguduit lumea“ — John Reed.
In faţa gării finlandeze străjuieşte
un monument de granit şi bronz. Pe
un car blindat este înfăţişat Lenin,
vorbind muncitorilor din Petrograd
care I-au întîmpinat în 1917 la în­
toarcerea din emigraţie.
Carul blindat, cel adevărat, există
şi astăzi pe un postament de piatră
în curtea filialei muzeului Lenin. Un
modest car de luptă care a purtat pe
NOTE OE 0 1 0 1
cel cc a condus la victorie marea
revoluţie a poporului rus. Am văzut
carul blindat, iar peo stradă cen­
trală, palatul Seşinskaia — din bal­
conul căreia I.enin a expus vestitele
Teze din aprilie.
La fiecare pas, Leningradul îţi vor­
beşte despre cel al cărui nume îl
poartă. La fiecare pas îţi aminteşte
ţiei, Maiakovski, ale poemului său
închinat lui Octombrie 1917.
Intr-una din sălile Palatului de ia'--
nă, transformat in anii puterii sovie­
tice, într-unul din cele mai mari şi
mai bogate muzee ale lumii — Ermita­
jul — ne-am oprit şi noi impresio­
naţi. O sală — sufragerie albă de
mărime mijlocie — cu mobilă albă.
Este sala unde a fost arestat guver­
nul provizoriu.
Admirăm, apoi, lingă podul „lo­
cotenentul Schmidt“, cu tunurile în­
dreptate spre Palatul dc Iarnă, „Au­
rora“ al cărui nume a intrat în is­
cultat de trei ori cuvîntărilc lui Lc­
cut ea în 25 octombrie 1917 —• la ora
21,45 — să bubuie tunul de şase ţoii
vestind lumii începutul unei noi ere.
Sîntem în Piaţa Palatului.
Priveşti cu uimire în juru-ţi. Par-
că-i neuitata seară a lui Octombrie
I Nr. 2441
DRUMUL SÖCmLTSMULUl
ducem fluxul tehnologic. Gondiţli avem.
Avem capacitate disponibilă, vom primi
noi utilaje. Problema cazangiilor de ase­
menea va fi rezolvată prin organizarea
unei şcoli de calificare. Se cere însă
ca noi, comuniştii, să muncim mai
mult cu oamenii, pentru a-i convinge
de necesitatea şi eficacitatea metodei
fluxului tehnologie Ia montarea loco­
motivelor. Bineînţeles va trebui să li­
chidăm şi deficienţele oare s-au mani­
festat in acest an.
Un accent deosebit s-a pus fn confe­
rinţă pe problema folosirii din plin a
tuturor rezervelor interne. Tov. Romu-
lus Bonţa, bunăoară, a arătat că suc­
cesele colectivului ar fi fost mult mai
mari dacă organizaţiile de bază s-ar
fi ocupat mai mult de întărirea disci­
plinei muncii, de folosirea din plin a
timpului de lucru.
— Succesele noastre ar fi fost mai
frumoase — spunea şi tov. Alexandru
Pohilă — dacă conducerile secţiilor şi
comitetele sindicale ar fi acordat mai
multă atenţie propunerilor îăcute de
muncitori. Deşi în general aceste pro
puneri au fost duse la îndeplinire, to­
tuşi, unele, considerate probabil de mai
mică importanţă, au fost neglijate. De
aceea, eu propun ca noul comitet de
partid să aibă mereu în vedere acest
lucru, deoarece propunerile reprezintă o
importantă rezervă de sporire a rea­
lizărilor noastre.
eonterinţa a dezDâtut la un înalt
nivel rezultatele activităţii economice,
sarcinile de plan pe anul viitor, a scos
în evidenţă numeroase rezerve încă ne­
puse în valoare.
In încheiere, conferinţa a adoptat o
hofărîre şi a ales noul comitet Ga
secretar al Gomitetului de partid
a fost ales în unanimitate tovarăşul
Viorel Ocoş.
A. JURCA
RECOMANDĂRILE CONSILIULUI AGRICOL REGIONAL
Cu privire la plantarea din toamnă a pomilor
Din cauza secetei prelungite şi a lip­
sei de umiditate din sol, în toamna
în condiţii ceva mai grele decît în
anii trecuţi.
Cu toate acestea trebuie dusă o
muncă susţinută pentru a se planta
suprafeţe cît mai mari cu pomi deoa­
rece în toamnă timpul pentru plantări
este mult mai lung, eşalonîndu-se u-
neori pînă la 1 decembrie, fapt ce per­
mite să se asigure o organizare mi­
nuţioasă a terenului, îngrăşarea lui,
iar pomii să intre în iarnă bine pre­
gătiţi. Pomii plantaţi din toamnă, a-
vînd un sistem radicular dezvoltat, vor
folosi la maximum umiditatea solului
acumulată în timpul iernii şi vor in­
tra de timpuriu în vegetaţie asigurînd
o bună dezvoltare a lăstarilor vegeta­
tivi.
La plantările din primăvară, cînd
pot urma secete prelungite, pomii lip­
siţi de un sistem radicular normal nu
vor putea folosi substanţele hrănitoa­
re şi se vor usca. Fără îndoială că
există şi primăveri cu suficientă umidi­
tate, cînd se asigură prinderi de 90-
98 la sută. Dar plantările de primă­
vară sînt cu risc. Nereuşita unor plan­
taţii de primăvară, a atras după sine
concluzii greşite îmbrăţişate cu multă
uşurinţă de unele conduceri ale G.A C.
cum că în gospodăria respectivă nu
există condiţii pedo-dimaticc bune
pentru plantaţiile de pomi. Aşa s-a
întîmplat la G.A.C. Daia în primul
an după plantare. Mai tîrziu însă, da-
1917. Parcă-i vezi pe muncitori, ma­
rinarii înarmaţi pătrunzînd în strigă­
te de luptă şi răpăit de mitraliere, pe
sub arcadă, spre piaţa palatului. Fie­
care piatră o vezi călcată de iureşul
năvalnic al miliţiei roşii şi. parcă roşii
vezi pietrele acoperite de sîngele ce­
lor ce-au luptat şi-au căzut pentru
revoluţie. Trupurile lor şi-au găsit o-
dihna pe cîmpul lui Marte din cen­
trul Leningradului. Acolo, sub straja
blocurilor de granit, sînt înmormîntaţi
eroii revoluţiei.
Iată coloanele albe, porticurile care
marchează intrarea spre Smolnîi, ma­
rele stat major al Revoluţiei dm Oc­
tombrie. Cu multă emoţie urci scă­
rile. Păşeşti, treaptă cu treaptă pe ur­
mele paşilor lui Lenin.
Vă amintiţi filmul „Omul cu ar­
ma“ ? Pe lungul coridor un ostaş ro­
şu întîlneşte un om mic de statura, cu
fruntea înaltă, cu ochi vii, calzi. „Aş
vrea să-l văd, să-l cunosc pe Lenin“,
iar Lenin cu un zîmbet şugubăţ — îl
asigură că-1 va vedea. Acelaşi ostaş
trece cu tovarăşii lui prin faţa lui
Lenin, după ce acesta le vorbise.
Plecînd la luptă, el nu-i va uita nici
chipul, nici vorbele-i înflăcărate.
Cuvintele lui Lenin adresate ce­
lui de-al II-lea Congres al Sovietelor,
le-am auzit parcă şi noi, în sala u-
riaşă de şedinţe, în sala cu coloane
albe unde umăr ia umăr au stat
deputaţii muncitorilor, ţăranilor, sol­
daţilor. Mantale aspre, berete de ma­
rinari,. cocarde roşii, cartuşiere ce în­
cing piepturile înfierbîntate de cuvin­
tele lui Lenin. Parcă e plină sala. La
tribuna din faţa noastră braţul lui Le­
nin, cutezător şi ferm arată înainte
calea nouă, spre socialism. Vorbea des­
pre puterea sovietelor, puterea poporu­
lui proclamată de însuşi poporul li­
ber în fruntea căruia păşea cu un
pas înainte partidul lui Lenin.
Mergînd de-a lungul coridorului,
lung, nesfîrşit de lung, parcă au2Î pa­
şii mărunţi, iuţi ai lui Lenin,. care
vine grăbit dc la sala de şedinţe spre
apartamentul lui.
G.A.C. HÂŞDAT B'mm asM M ut
Postul de corespondenţi 1 NOIEMBRIE 1962
voluntari ne comunică: U niversităţile m u n cito re şti Programul 1 : 5,07 Din cintece-
au în c e p u t cursurile le ţărănimii noastre colectiviste;
FOLOSIM TERENURILE 5,40 Muzică interpretată de fan­
IN PANTĂ Zilele trecute, într-un cadru fes­ chis, de curînd, cursurile univer­ fară; 6,07 Melodii sportive; 6,20
tiv, la clubul sindicatelor din Si­ sităţii muncitoreşti. Cei 120 de mun­ Emisiunea pentru sate; 6,30 Cîn-
Ţinînd cont ’de recomandările meria au fost deschise cursurile u- citori ce le vor urma anul acesta tă orchestra de muzică popu­
Consfătuirii pe ţară a ţăranilor niversităfii muncitoreşti, care, în vor avea prilejul să audieze lecţii lară a Sfatului popular din
colectivişti, organizaţia de partid acest an, vor fi urmate de 150 mun­ de ştiinţe sociale, fizică, chimie, ma­ Giurgiu; 6,45 Salut voios de pio­
a indicat consiliului de conduce­ citori din întreprinderile oraşului, nier ; 7,10 Muzică de estradă;
re al gospodăriei să extindă su­ majoritatea de la Atelierele tematică etc. 'Acestea ii vor ajuta 7.30 Sfatul medicului: îmbrăcă­
prafaţa destinată livezii de R.M.R. Programa cursurilor cuprin­ mintea în sezonul rece: 8,00 SuL
pomi. In acest scop am căutat de lecţii de literatură, matematică, la îmbogăţirea cunoştinţelor profe­ mărul presei centrale; 8,08 Me­
o mai largă utilizare a terenuri­ istorie, astronomie etc. sionale şi de cultură generală. lodii populare romlneşti; 9,00
lor in pantă şl supuse eroziunii, Vreau să ştiu; 9,25 Concert de
reuşind să avem acum o livadă •k E. CiREŢU muzică uşoară; 12,00 Muzică
de 6 hectare cu pruni, meri, E. POPA populară romînească; 13,10 Con­
caişi şl cireşi. Ne propunem să Şi la clufjul d in L u pen i s-au d e s­ cert din operetele compozitori­
mal plantăm cu pomi fructiferi corespondenţi lor romîni; 14,00 Program emis
o suprafaţă de 2 ha. de studioul de radio Craiova;
înaintea fazei interregionale 14.30 Muzică uşoară romîneas­
VIOL'A VIŢA de teatru că; 15,00 Din muzica popoarelor
sovietice; 16,15 Vorbeşte Mos­
inginer agronom cova; 17,10 Pacea va triumfa —
cintece din ţări socialiste; 18,00
IN SECTORUL ZOOTEHNIC C olectivu l teatru lu i d e păpuşi lic i“ d e M iliai Stoian. Iridlntea fa ­ Muzică uşoară cerută de ascul­
din A lb a Iulia face pregătiri in ­ zei d e concurs am in tită păpuşarii tători; 19,15 Program muzical
Veniturile realizate din secto­ tense în vederea fazei interregion a­ pentru fruntaşi în producţie din
rul zootehnic sînt o contribuţie le a F estivalului bienal de teatru Casei de cultură v o r prezen ta o se­ industrie; 22,00 Muzică de dans.
de seamă la întărirea continuă rie d e spectacole în V in ţu l de Jos,
a gospodăriei noastre colective. „I. L. C aragiale“ ce va avea loc Programul I I : 12,15 Muzică
De aceea, am şi luat măsuri pen­ C ricău, M ih alţ etc. din opere cerută de ascultători;
tru dezvoltarea lui. Cu fonduri în curînd la A rad. Sub conduce­ 12,45 Concert de muzică uşoară;
proprii şi împrumuturi de la rea tov. A n eta D obrin, se repetă ,V. CISTEIANU 13,15 Note de lector; 13,25 Mu­
stat, am mai cumpărat 10 vaci, cu sîrguinţă piesa „Păcălici, Păcu- corespondent zică populară romînească şi a
12 juninci şi 12 viţele. Secto­ minorităţilor naţionale; 14,10
rul nostru zootehnic numără C e r c d e artă p la stică activ Săptămîna muzicii sovietice;
acum 150 capete bovine, din care 15.30 Xrii şl duete din operete:
12 vaci cu lapte, 160 porcine, din In cadrul clubului din Lupeni îşi expoziţiei au fost expuse 150 "de 16,10 „Prietenia ne e dragă“ —
care 20 scroafe şi 400 ovine. desfăşoară activitatea un cerc de lucrări, la cea raională 85, iar program interpretat de corul 'de
artă plastică cu două secţii: pentru la faza regională 65 de lucrări copil a Radioteleviziunii; 16,30
ADAM KIŞ adulţi şi pentru copii. La activi­ dintre care se remarcă gravura co­ Din muzica popoarelor; 19,00
tatea rodnică a acestuia participă lorată „Viaţa nouă", realizată de Piese corale romîneşti; 19,30 Ti­
brigadier zootehnic 52 de tovarăşi. muncitoarea Andruşelt Ghizela, li- nereţea ne e dragă;’ 19,50 Muzi­
nogravura „Fiul meu“, realizată de că de dans; 20,30 Noapte bună,
In cursul acestui an, colectivul minerul Gh. Bociu, picturile mi­ c opi i „Put e r ea cuvîntului" de
de conducere a cercului s-a preo­ nerului Teodor Galu şi multe al­ Evgheni Permeak ; 20,40 Tineri
cupat de pregătirea unor lucrări tele. interpreţi de muzică populară
valoroase care să fie expuse în romînească; 21,15 Din creaţia
cadrul expoziţiei bienale de artă R. B.ĂLŞAN
plastică. Astfel, la faza locală a corespondent de muzică uşoară a compozito-
rilor noştri; 21,45 Părinţi şi co­
pii; 22,00 Melodii de dragoste.
Buletine de ştiri şi radiojur­
nale ; 5,00; 6,00; 7,00; 11,00;
13,00; 17,00; 22,30 ; 23,50 (pro­
torită aplicării în practică a îndrumă­ Almaş-Sălişte, Şib’ot etc. La alte uni­ terase individuale şi 'diguri potcoavă,
rilor date de organele agricole şi de tăţi, deşi terenul în plantaţie a fost pentru ca apa din ploi să fie reţi­ gramul I); 12,00; 14,00; 16,00;
cercetătorii Staţiunii experimentale hor­ sărac, nu s-au administrat îngrăşă- nută la rădăcina pomilor. Aceste te­
ticole Gcoagiu, pomii s-au dezvoltat mintelc necesare. Pentru buna reuşită rase vor putea fi lărgite cu timpul 18,00; 21,00; 23,00 (programul
bine. Astăzi, colectiviştii din Daia, cei a plantaţiilor de pomi din toamna a- prin lucrările anuale ale solului tran-
din Mihalţ sau din Obreja sînt mîn- cestui an trebuie să se respecte toate sformîndu-se cu timpul în terase con­ H ).
dri de livezile tinere plantate în gos­ cerinţele agrotehnice. Astfel, trebuie tinui.
podăria lor. urgentate lucrările de pichetaj şi su-
pra pichetaj. In nici o gospodărie Pînă în prezent, lucrările 'de orga­
De asemenea, toamna, plantaţiile se să nu se treacă la săpatul gropilor nizare a plantaţiilor se desfăşoară nc-
pot executa în condiţii agrotehnice cit înainte de a se executa suprapichc- satisfăcător. In raioanele Brad, Ilia
mai ¦bune. Folosindu-se raţional bra­ tajul, economisindu-se prin această lu­ şi Sebeş, de pildă, la ora actuală
ţele de muncă, se vor putea executa crare munca manuală. gropile nu sînt săpate, iar pichetajul şi
amenajările interioare (terasarea dru­ organizarea interioară a plantaţiilor
murilor, lucrările de stingere a to- Să nu se planteze pomii fără a se 6c face în ritm nesatisfăcător. Trebuie
renţilor, captarea izvoarelor şi în une­ aplica la fiecare groapă cîte 10-20 kg. deci luate măsuri de urgentare a a- PENTRU 24 ORE
le perioade lipsite dc ger chiar lu­ gunoi bine putrezit deoarece majorita­ cestor lucrări şi de folosire chibzuită
crări dc drenaje). Sînt multe avan­ tea terenurilor în care se plantează au a tuturor creditelor acordate pentru Vreme nestabilă cu cerul mai mult
taje care justifică plantarea pomilor din fertilitatea scăzută. Plantatul să se plantări. noros ziua. Izolat vor cădea ploi slabe.
toamnă. Nu vom insista însă prea mult facă cu atenţie, fasonîndu-sc cu grijă Temperatura staţionară va fi cuprinsă
asupra lor, ele fiind evidente. Am vrea rădăcinile şi să se dea la fiecare O mare atenţie trebuie acordată tran­ ziua între 15 şi 20 grade, iar noaptea
să ajutăm însă unităţile agricole pentru groapă după plantare 1-2 găleţi cu sportului pomilor de la pepiniere la între —1 şi 5 grade. Vîntul va sufla
a pregăti temeinic executarea plantă­ apă. După plantare, pomii trebuie în­ gospodării. Transportul se va face ziua potrivit cu intensificări temporare din
rilor în scopul de a fi evitate unele veliţi contra rozătoarelor, cu coceni între orele 10-16, camioanele vor fi sud-vest.
greşeli care, cu toate îndrumările date, de porumb, paie, tulpini de floarea- căptuşite cu paie, iar pomii acoperiţi
nu au fost respectate în anii trecuţi. soarelui sau de tutun. Nu trebuie să se pc cît posibil, în aşa fel, incit să se PENTRU URMĂTOARELE
De exemplu, una din greşelile care planteze pomi fără tutori, iar legatul evite pericolul îngheţării lor. Din vre­ 3 ZILE
s-au făcut a fost aceea că nu s-au de tutori să se facă la cca. o săp- me vor fi pregătite gropile unde se
amplasat polcnizatorii corespunzători tămînă după plantare. Coroana pomi­ vor stratifica toţi pomii care nu se Vreme nestabilă cu cerul noros şi cu
speciilor şi soiurilor respective. In noi­ lor trebuie să fie bine formată eli- pot planta în ziua în care au fost temperatura în scădere uşoară.
le plantaţii nu s-au executat trata­ minîndu-se cei strîmbi sau slab dezvol­ aduşi. Unităţile agricole vor trebui să
mentele împotriva păduchelui din San taţi. Este bine ca fasonatul coroanei ia toate măsurile, în aşa fel, ca în &99 990 &93QC0 0e00G99(B0 0 0 9 0 9 9 0 6 0 0 0 9 004
José prin stropiri de iarnă, iar la să nu se facă decît în primăvară toamna acestui an, cu toate condi­
G.A.C. din Peştiş, Sîntămăria de Pia­ deoarece peste iarnă unele ramuri ar 3o
tră, Şibot etc. pomii nu s-au prote­ putea să sufere din cauza frigului. ţiile grele de muncă, plantarea po­
jat peste iarnă contra rozătoarelor. milor să se facă în condiţiile agrozoo­ g IWTREPRIKDEnEA
In terenurile unde panta este mai tehnice indicate. In continuare, uni­
Ca urmare 30-40 la sută din nu­ mică şi se poate ara, este bine să se tăţile agricole vor trebui să acorde S INDUSTRIE.Ă ORĂŞEHEASCÂ »
mărul pomilor au fost distruşi de ie­ are terenul pentru a asigura umezeală toată atenţia întreţinerii livezilor şi
puri, iar la unele plantaţii nu s-au suficientă şi o bună aerisire a solu­ combaterii dăunătorilor prin stropiri I „ELECTR043ETAI“ S
pus tutorii necesari ca de exemplu la lui. In pante mai mari să se execute de iarnă, deoarece livezile de pomi
constituie importante surse dc veni­ g CLUJ
turi, i i i
Str, Budai N. Antal nr. 33 *
Ş telefon 14-75 2
! VINDE IMEDIAT S
S D» „ O
% dirs stoc s u p ra n o rm a tiv
•
» Iară re parfifie A CID
I
FLUORHIDRIC DIN !
I IMPORT L
aao aoaeeeaaaoseaaaoaa naaeasaaaaaaaoS
’Aproape că nu-ţi vine să crezi. Un pierdut părinţii, bunicii şi copiii sub
antreu, o cameră modestă, modestă atît bombardamentul barbar al hitlerişti- O. C .L. P R O D U S E INDUSTRIALE
INTERRAIONALA D EVA
prin mărimea cît şi prin confortul lor care voiau să distrugă pînă-n
FACE CUNOSCUT CUMPĂRĂTORILOR
e i : o canapea, două fotolii în huse temelii minunatul lor oraş. Despre a-
că în vederea asigurării unei desfaceri în condiţii mai bune,
albe, o masă mică. O masă mică dc cest lucru ne-a vorbit la fiecare pas
A DESCHIS NOf UMITAŢIî
lucru la care s-au scris opere nemu­ ghidul Inturistului, explicînd cum în­ — ÎN PIAŢA ORAŞULUI DEVA — UN CHIOŞC DE DESFA­
CERE A PRODUSELOR CHIMICE Şl UNUL DE MENAJ,
ritoare, despre viitorul Rusiei şi al că mulţi ani după război leningrădenii ? — ÎN PIAŢA ORAŞULUI SIMERIA — UN CHIOŞC PENTRU <
DESFACEREA ARTICOLELOR DE TRICOTAJE S I GALANTERIE l
lumii. Iată manuscrisele lui Lenin. To­ resimţeau îngrozitoarele condiţii din ' ŞI UN CHIOŞC PENTRU DESFACEREA ARTICOLELOR DE
MENAJ.
cul. Călimara. Lampa cu abajur ca­ timpul blocadei, cînd, înfometaţi, pe 4
re i-a luminat filele de hîrtic şi faţa ger, săpau tranşeele de apărare ale SAPTAM1NAL SE DISTRIBUIE PREMII MARI LA
profund ginditoare. După paravanul oraşului lor. Ghidul înfăţişează „dru­ LOTO CENTRAL
de lemn, la fel de modest, patul în . mul vieţii“ de peste lacul îngheţat La- ( BILETELE MULTIPLE, ÎNTREGI Şl SFERTURI VA OFERĂ
GMARI ŞANSE DE C8ŞTIG. - v
care se odihnea după trudnice zile şi doga — singurul drum pe unde era
nopţi de încordare. aprovizionat oraşul iarna. Eroismul şo­
Tabloul tui Brodski înfăţişîndu-1 pe ferilor comunişti, care vedeau camionul
Lenin în mica sa cameră te face să din faţa lor căzut printre crăpăturile
gîndeşti : se pregăteşte oare Lenin să sloiurilor de gheaţă spartă de bom­
vorbească muncitorilor bolşevici dc la bardamentul hitlerist şi totuşi mer­
uzina Putilov, în faţa cărora va trasa geau înainte ştiind că pîinea şi ali­
linia reconstrucţiei ţării, a indus­ mentele ce le aduceau însemnau VIA­
trializării socialiste ? Astăzi pe poarta ŢĂ pentru sute şi mii de leningră-
acestei uzine, care a primit numele deni. In acest timp compozitorul Di-
Iui Kirov, o placă de marmură amin­ mitri Şostakovici se căţăra pe acope­
teşte de cîte ori a vorbit aici con­ rişurile caselor să le cureţe de bom­
ducătorul tînărului stat sovietic. Sau bele incendiare, şi scria Simfonia a
poate se pregăteşte să meargă pe bor­ 7-a.
dul Aurorei să cheme marinarii revo­ Cînd am vizitat veterana flotei Mării
luţionari la luptă împotriva menşevici- Baltice, cea care a dat semnalul re­
lor ? Sau poate pregăteşte cuvîntarea voluţiei — vasul Aurora, am aflat că
înflăcărată pe care o va ţine în pa­ a stat în asprele zile ale blocadei de
latul Menşikov — unde •îl aşteaptă strajă apărării oraşului, suferind bar­
deputaţii la primul Congres al so­ bariile bombardamentului hitlerist. Pe
vietelor din Rusia ? şoseaua ce mărgineşte golful Finic —
Ghidul locuinţei-muzeu, o femeie so­ spre Pctrodvoreţ — am văzut un mo­
vietică, vorbeşte despre munca şi via­ nument — ridicat pe locul fostei li­
ţa lui Lenin în timpul şederii Ia Smol­ nii de luptă. Aici şi-au pierdut viaţa
nîi. Ascultînd-o în această cămăruţă şi n-au cedat nici o palmă de loc mii
modestă, parcă urmăreşti paşii lui Le­ de croi, fii ai Leningradului, munci­
nin spre cele mai îndepărtate cartie­ tori ai uzinelor Kirov — care mergînd
re muncitoreşti ale Pctrogradului, un­ de la Porţile Narvei spre linia dc
de mergea să vorbească poporului. luptă, plecau să apere oraşul şi co­
* morile sale, şi după multe ore de
luptă se întorceau să fabrice tancuri
Leningrădenii au dus mai departe şi arme. Printre ei au fost probabil,
tradiţia eroica a oraşului lor. Este şi dintre cei cc-au participat la asal­
drept că au trecut peste 20 de ani tul Palatului de Iarnă. Alături de ei,
de Ia îngrozitoarea blocadă a Lenin­ mii, zeci de mii dc muncitori, oameni
gradului din anii 1941-1944, dar lo­ de ştiinţă, studenţi, funcţionari, co­
cuitorii oraşului-erou n-au uitat pe munişti şi necomunişti au luptat în
cei 632.000 leniagrădeni morţi din pri­ tranşeele din jurul Leningradului.
cina foametei, nici cele trei mii de
clădiri distruse total, nici cele şapte Tuturor neînfricaţilor apărători ai
mii distruse parţial. N-au uitat cum, Leningradului — care şi-au vărsat
sîngele pentru ca urmaşii lor, şi noi,
îngrămădind munţi de saci cu nisip prietenii din ţările socialiste, să ne
au apărat monumentele de artă şi au
îngropat în pămînt statuile aurite ale bucurăm astăzi de minunatele comori
Pctrodvoreţului. N-au uitat pîinea fă­ ale oraşului Ie închin cele mai cal­
cută din rumeguş şi pleavă şi apa de cuvinte de recunoştinţă.
adusă cu preţul vieţii din copcile
Nevci. Nu r>u‘cai; să .uite că şi-au ANETA' RADU.-ALM.ĂŞAN