Page 94 - 1962-10
P. 94
PAG. 4 ß W & ffä sö&íftliM ífim Nr. 24 41
máimÉHm
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE STIRI ULTIMELE STIRI * ULTIMELE ŞTIRI întâlnire Hruşciov — Movotisiy
------------------ 1-------------------- m núa MOSCOVA 30 (Agerpres). — un schimb amănunţit de pă
reri asupra problemelor actuale
TASS transmite: oare prezintă interes pentru cele
La 30 octombrie, Ia C.C. al două părţi.
P.C.U.S. a avut loc o întilnire Intilnirea s-a desfăşurat in
tr-o atmosferă de prietenie şi
între N. S. Hruşciov, L. I. Brej cordialitate, manifestîndu-se o
nev, F. R. Kozlov şi A. N. Ko- deplină unitate de vederi în
sîghin şi A. Novotny, J. Hen- problemele disoutate.
dvych şi O. Simunek.
In cursul întîtoirii a avut loc
Telegrame de felicitare rO =
sosite pe numele Il Thant a sosit ia H avan a Problema restabilirii drepturilor legitime Ziua naţională a Algeriei
lui N. S. Hruşi ciov NSW YORK 30 (Agerpres). reri rodnic cu primul ministru ale R. P. Chineze în O.N.U. La 1 noiembrie se împlinesc opt slrată cu ocazia referendumidui, în A l
La 30 octombrie, secretarul Fidel Castro şi ou ceilalţi con ani de la începutul luptei armate de geria au avut loc alegeri pentru A-
MOSCOVA 30 (Agerpres). — general provizoriu al O.N.U., U ducători ai Qubei, pentru reali in discuţia Adunării Generale eliberare naţională a poporului al- dunarea Naţională apoi s-a constituit
TASS transmite : Thant, a plecat cu avionul spre gerian. Această zi a fost proclamată noul guvern în frunte cu primul mi
zarea unei rezolvări rapide şi NEW YORK 30 (Agerpres). - In .şedinţa din dimineaţa zilei de 30 Zi naţională a Algeriei. Pentru prima nistru Ahmed Ben Bella. Scurt timp
!Pe numele preşedintelui Con Cuba. Pe aeroport, U Thant a paşnice a problemei“. In şedinţele din după-amiaza zilei de octombrie a avut loc votarea asupra dată, mult încercatul popor algerian după proclamarea R.D.P. Algeria a-
siliului de Miniştri al U.R.S.S.. declarat corespondenţilor: „Sper 29 octombrie şi dimineaţa zilei.de 30 proiectului de rezoluţie, prezentat de sărbătoreşte această zi în condiţiile cest stat a fost recunoscut de toate
Nîkita Hruşciov, au fost primite In după-amiaza zilei de marţi octombrie ale Adunării Generale a delegaţia Uniunii Sovietice. Pentru eliberării sale de sub jugul colonial, ţările socialiste, de majoritatea ţărilor
telegrame din partea lui Jawa că voi avea tin schimb de pă- O.N.U. a continuat discutarea proble adoptarea rezoluţiei au votat 42 de în condiţiile recuceririi independen membre ale O.N.U.
harlal Nehru şi Haled El Azem U Thant a sosit la Havana. mei propunerii sovietice cu privire la delegaţii, 56 delegaţii au votat contra, ţei sale politice.
în care şefii guvernelor Indiei restabilirea drepturilor legitime ale iar 12 s-au abţinut. După votare a Recent, în fata clădirii Organizaţiei
şi Siriei II aprobă şi il felicită In sprijinul revoluţiei cubane R.P. (Bhineze în O.N.U. luat cuvîntul V. A. Zorin, reprezentan Infruntind timp de peste şapte ani Naţiunilor Unite a fost ridicai drape
pe şeful guvernului sovietic pen Delegaţii Ghanei, Gambodgiei, Ci tul permanent al U.R.S.S. la O.N.U. moderna armată colonialistă franceză lul alb-verde al celui de-al 109-lea
tru poziţia curajoasă şi înţe 0 MONTEVIDEO 30 (Ager cat pe demonstranţi cu bastoa prului, R.S.S. Bieloruse, Cubei, Ira de peste 600.000 de soldafi, care s-a membru al acestei organizaţii inter
leaptă în legătură cu situaţia pres)'. — ne de cauciuc. După cum tram kului, Ungariei au sprijinit propune Delegaţia sovietică, a spus el, regre bucurat de tot sprijinul aliaţilor lor naţionale; Republica Democrată Popu
care s-a creat în jurul Cubei. mite agenţia Associated Press, rea Uniunii Sovietice. tă că nici de data aceasta Adunarea 'din N.A.T.O., poporul algerian a lară Algeria şi-a făcut intrarea în
In seara de 29 octombrie mun- două persoane au fost rănite şi In numele delegaţiei R.P. Romîne Generală nu a hotărît restabilirea ime luptat cu ardoare, rezistîhd tuturor în familia naţiunilor libere şi indepen
în telegrama sa primul minis citori şi studenţi uruguaieni au peste 70 de manifestanţi au fost a luat cuvîntul Mjhail Haşeganu, re diată a drepturilor legitime ale R. P. cercărilor. Calvarul Algeilei a fost dente.
tru al Indiei scrie : „înţelepciu organizat o puternică demon arestaţi. prezentantul R.P.R.. la O.N.U. Reafir- Chineze în O.N.U. Ca şi în anii tre zguduitor; peste un milion de morţi,
nea dv. de am de stat a ajutat straţie în sprijinul revoluţiei mînd poziţia ţării noastre în această cuţi, mai multe delegaţii, urmînd cu ţara transformată într-o imensă în In primul an al independentei sale
Iţi înlăturarea unui pericol di cubane pe străzile principale ale 0 COLOMBO 30 (Agerpres). — problemă, reprezentantul romîn a ară docilitate delegaţia S.U.A., au preferat chisoare unde peste două milioane de noua Algeria are de făcut faţă unor
rect“. capitalei ţării — Montevideo. La 29 octombrie a avut loc la tat că delegaţia romînă se pronunţă să ignoreze cerinţele impuse de reali oameni erau închişi în lagăre de con serioase probleme economice, sociale,
Demonstranţii au ars un drapel Colombo o demonstraţie în spri ferm în favoarea restabilirii drepturi tatea internaţională şi interesele asi centrare, sate întregi rase de pe su ca rezultat al îndelungatei dominaţii
!Preşedintele Consiliului de Mi nord-american în faţa clădirii jinul Cubei. După ce au mani lor legitime ale R.P. Chineze la O.N.U. gurării păcii în întreaga lume. Dar, prafaţa pămintului, teroarea fascistă a coloniale. Luind cuvîntul în fafa O.N.U.,
niştri al Republicii Arabe Siria ambasadei S.U.A. şi au aruncat festat pe străzile principale ale şi pentru expulzarea din toate orga cu fiecare an creşte numărul voturilor elementelor ultra reacţionare organi Ben Bella sublinia că „dezechilibrul
arată că poziţia curajoasă şi cu pietre în sediile partidelor capitalei studenţii Universităţii din Adunarea Generală pentru restabi zate în bandele O.A.S., — toate a- economic şi social, urmare a îndelun
demnă de respect a şefului gu reacţionare. din Colombo s-au oprit în faţa nele O.N.U. a reprezentanţilor epavei lirea drepturilor legitime ale R.P. Chi cestea n-au putut însă înfringe do gatei exploatări coloniale, a oprit de
vernului sovietic „a salvat ome clădirii ambasadei S.U.A., scan- politice a lui Cian K-ai-şl. neze. Este suficient să se indice că rinţa de libertate a algerienilor. fapt dezvoltarea fării, lăsînd-o la ni
nirea de distrugere totală şi a Peste 1.000 de poliţişti şi sol dind lozincile: „Jos mîinile de anul trecut o rezoluţie similară a Uniu velul unei ţări slab dezvoltate".
fost o pildă strălucită de mă daţi au intervenit pentru a îm pe Cuba!“, „Sîntem cu tine, O serie de state, ale căror guverne nii Sovietice a întrunit 37 de voturi, Victoria poporului algerian dovede
reţie sufletească şi calm“. prăştia demonstraţia. Ei au tras Cuba 1". sînt strîns legate de S.U.A., printre în timp ce în acest an au votat pentru şte că, în zilele noastre, colonialiştii Pentru remedierea situaţiei, noul gu
care Guatemala, Columbia, Costa Rîca, 42 de delegaţii. nu-şi mai pot menţine prin for(a ar vern a întocmit un vast program dc
focuri de armă în aer şi au ata Venezuela s-au pronunţat împotriva re melor dominaţia, că epocii colonialis activitate. După cum a arătat primul
prezentării legale a Chinei la O.N.U. mului i-a sosit sfîrşitul. Lupta şi vic ministru în cuvîntarca rostită cu pri
„Voinţa Uniunii Sovietice de pace toria poporului algerian face parte lejul prezentării programului guverna
integrantă din lupta popoarelor împo mental, guvernul R.D.P. Algeria pre
va triumfa!“ triva odiosului sistem colonial. conizează ca măsuri urgente pe plan
intern înfăptuirea reformei agrare,
Puternicul ecou internaţional al mesajului lui N. S. Hruşciov -ZK & - In fafa voinţei de neclintit de li lupta activă împotriva şomajului, pro
bertate, colonialiştii au fost nevoiţi movarea unei politici dc industriali
ELVEŢIA' care a dejucat provocarea primejdi talian, în articolul de fond al zia C o n fe rin ţa ş tiin ţific ă in terna ţio n ală să dea înapoi şi în baza acordurilor zare etc.
oasa a cercurilor guvernante din rului „Unita". de la Evian, care s-au încheiat între
GENEVA 30 (Agerpres). S.U.A.“, scrie ziarul izraeltan „Kol- de la Dubna reprezentanţii fostului guvern provi Ben Bella a declarat că moşiile pă
„Voinţa Unumii Sovietice de pace Haam". „încă o dată omenirea a fost Confederaţia Generală a Muncii din zoriu al Republicii Algeria şi a gu răsite vor fi confiscate şi aceste pir-
va triumfa", scrie ziarul „Voix Ou- martoră a două poziţii opuse. Pe de Italia, Uniunea femeilor italiene, A- DUBNA 30 (Agerpres). — TASS căi potrivit cărora se va dezvol vernului Franţei, la 1 iulie a.c. a a- mînturi vor fi lucrate în colectiv. Au
vriere“ exprimînd speranţele şi nă o parte poziţia imperialismului ame sociatia naţională a partizanilor ita transmite: ta tehnica studierii torentului vut loc referendumul din Algeria, cînd şi luat fiinţă primele comitete coope
zuinţele întregii opinii publice iubi rican, care se joacă cu focul şi cu lieni, Uniunea naţională a studenţilor mereu crescînd al informaţiilor imensa majoritate a populaţiei s-a ratiste care ajută ţăranii să lucreze
toare de pace din Elveţia. destinele întregii omeniri, de cealaltă din Italia, Mişcarea italiană pentru La Institutul unificat de cer ştiinţifice. pronunţat pentru independentă. pămîntul în comun.
Pozifia Uniunii Sovietice corespun parte politica. sovietică, a cărui (intă pace şi alte organizaţii obşteşti au dat cetări nucleare de la Dubna s-a
de intereselor şi năzuinţelor tuturor principală este lupta pentru pacea şi publicităţii declaraţii în care salută încheiat conferinţa ştiinţifică Participanţii la conferinţă au Lupta de eliberare a poporului al Pentru combaterea şomajului au fost
oamenilor lumii, subliniază ziarul securitatea popoarelor". iniţiativa sovietică datorită căreia lu internaţională pentru automa luat cunoştinţă de primele ex gerian s-a bucurat de sprijinul larg înfiinţate brigăzi de muncă pentru
„Suisse". mea a fost din nou salvată de peri tizarea prelucrării datelor expe perienţe în exploatarea aparate al popoarelor şi în special al (arilor crearea unor perdele forestiere care
Uniunea Sovietică întreprinde cu în ITALIA colul unei catastrofe. lor automate, create la Institu socialiste. Ferhat Abbas, actualul pre vor avea menirea să oprească degra
ţelepciune măsuri care urmăresc să ROMA 30 (Agerpres). rimentale obţinute la camerele tul unificat de cercetări nuclea şedinte al Adunării Naţionale Consti darea solului. S-a început construirea
pună capăt crizei din regiunea Mării „Fermitatea şi calmul poporului şi IRAK re, şi au trasat căile viitoarei co tuante algeriene, a apreciat astfel ro unor case ieftine dar confortabile pen
Caraibilor, relevă ziarul „Journal de conducătorilor Uniunii Sovietice, sim BAGDAD 30 (Agerpres). cu bule. Fizicieni, ingineri şi laborări a oamenilor de ştiinţă lul ţărilor socialiste în redobîndirea tru a uşura lipsa serioasă de locuin
Geneve ţul lor de răspundere şi fidelitatea Mesajul pieşedintelui Consiliului de din ţările socialiste în crearea independenţei (arii sale: „Fără exi ţe; şcolile au fost redeschise.
indiscutabilă faşă de politica de co Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, matematicieni de la centrele de noilor aparate automate şi' mai stenta şi puterea ţărilor socialiste, noi
IZRAEE existentă paşnică au repurtat un nou adresat preşedintelui S.U.A., j . Ken perfecţionate. am fi încă în stadiul literaturii co Din declaraţiile unor fruntaşi alge
nedy, în legătură cu Cuba a fost în- cercetări ştiinţifice din Bulga lonialiste, a promisiunilor verbale ale rieni reiese că ei acordă o mare im
TE L rA V W 30 (Agerpres). succes, scrie Mario ‘Alicata, membru tîmpinat cu satisfacţie de opinia pu preşedintelui Wilson, şi ale vorbăriei portanţă cunoaşterii experienţei fărilor
..Omănirea a răsuflat uşurată aflind blică a Irakului. Cel mai recent me ria, Cehoslovacia, R.P.D. coreea stupide şi ipocrite a Ligii Naţiunilor...“ socialiste în corstrucţia economică şi
de mesajul şefului guvernului sovietic în conducerea Partidului Comunist l- saj al lui N. S. Hruşciov a apărut socială, Ferhat Abbas a declarat că,
în ziarele irakiene sub următoarele nă, K.D. Germană, Polonia, Ro- După răsunătoarea victorie înregi- „Republica noastră se va orienta in
titluri: „O nouă măsură pozitivă a direefia economiei socialiste, întrucit
Uniunii Sovietice in scopul de a în minia, Ungaria şi U.R.S.S. au Demonstraţia a numai aceste metode noi ne pot ajuta
lătura pericolul unui război nuclear", patru mii de mun să rezolvăm just numeroasele noastre
(„Saut al Ahrar"), „Hruşciov stinge dezbătut cele mai importante citori din serviciul probleme".
incendiul războiului" („Al-Alnl Al oţelăriilor belgiene
Declaraţia Biroului Politic Jadid"). « o * e o f *• din Clabecq (Tu- Pe planul politicii externe, guvernul
bice) care au decla R.D.P. Algeria a declarat 'că va pro
al Partidului Comunist Francez Ziarul „Al Bilad“ scrie: „Uniunea rat o grevă de pro mova o politică de neangajate, de nc-
Sovietică a dovedit că pune mai pre test împotriva su aderare la blocuri. El va duce o poli
PARIS 30 (Agerpres). — rarea Cubei, la cererea guvernu sus de orice menţinerea păcii în lu primării sistemului tică consecvent antiimperialistă, anii-
Groaznica ameninţare care a lui ei. mea întreagă". premial. colonială, pentru dezarmare, pentru in
planat asupra Întregii omeniri, terzicerea experienţelor nucleare. Poii-
ca urmare a agresiunii ameri Partidul Comunist Francez, MAROC In foto: Demon (ia de apărare a independenţei Cubei,
cane împotriva Cubei, poate fi întreaga clasă muncitoare şl po RABAT 30 (Agerpres). straţia de protest adoptată de guvernul Algeriei a con
acum înlăturată, popoarele spe porul francez sînt recunoscă Mesajul lui N. S. Hruşciov adresat a greviştilor. firmat valabilitatea angajamentelor
ră din nou în menţinerea păcii, toare Uniunii Sovietice. luate de Ben Bella pe planul politicii
se spune intr-o declaraţie a Bi lui Kennedy a fost salutat în Maroc. externe.
roului Politic al Partidului Co Se impune mai mult ca ori- Toate ziarele din 29 octombrie pu
munist Francez care a fost dată cînd necesitatea absolută a de blică sub titluri mari ştiri despre R.D.P. Algeria trăieşte primele luni
publicităţii la Paris. zarmării generale, unica cheză schimbul de mesaje dintre N. S. Hruş ale independentei. In cucerirea aceste
şie a adevăratei coexistenţe paş ciov şi John Kennedy. ia un rol important l-a jucat P.C. din
în ochii tuturor oamenilor de nice. Există posibilitatea deplină Algeria care s-a aflat permanent in
bună-credinţă, meritul Uniunii de a se reglementa pe calea tra După cum S-a mai anunţat, multe primele rînduri ale luptei de eliberare.
Sovietice este incontestabil. Po tativelor contradicţiile interna ziare din Rabat se pronunţă pentru Acum P.C. din Algeria îşi îndreaptă
litica de pace, fermitatea şi în ţionale existente în prezent, sub lichidarea bazelor americane de pe toată atenţia spre consolidarea inde
ţelepciunea Uniunii Sovietice au liniază Biroul Politic al P.C. teritoriul Marocului. pendenţei, unităţii algeriene, pentru
contribuit la slăbirea încordării Francez. progresul Algeriei independente.
şi au deschis calea tratativelor. Ziarul „At-Tahrir", organ al Parti
Obţlnlnd asigurări din partea S-a adeverit că rezolvarea pro dului „Uniunea naţională a forfelor Poporul romîn, care a urmărit, cu
lui Kennedy că nu va admite o blemelor pe calea tratativelor, populare“ cere guvernului marocan o deosebita simpatic lupta poporului
pe baza egalităţii şi reciprocită să stabilească controlul asupra bazelor algerian îi doreşte noi succese pe ca
agresiune Împotriva Cubei şi va ţii este unica măsură eficace americane din Maroc, pentru a nu ad lea lichidării rănilor războiului, a
pentru menţinerea păcii. mite folosirea lor în scopurile unei întăririi independentei şi făuririi unei
ridica blocada, guvernul sovietic agresiuni militare. vieţi democratice.
Poporul francez îşi va uni
a hotărît să lichideze obiectivele eforturile cu eforturile popoare Indicînd, In mesajul său către MATEI GALL
lor tuturor ţărilor pentru a se J. Kennedy, publicat la 28 oc
militare, amplasate pentru apă asigura pacea în lumea întreagă. tombrie, calea pentru soluţiona
rea crizei acute pe care au pro
Presa americană vocat-o acţiunile agresive ale O nouă şi imporfantă confrlbufia şefului guvernului sovietic, N, S.
despre suspendarea blocadei Statelor Unite Împotriva Cubei, Hruşciov, o telegramă în care îl
primul ministru al Uniunii So a Uniunii Sovietic© la apărarea păcii felicită în numele guvernului
militare americane vietice, N. S. Hruşciov a dovedit Republicii Arabe Siria „pentru
împotriva Cubei incâ o dată întregii lumi că slăbirea încordării internaţio ranţa soluţionării crizei cu miting in apărarea Cubei care a atitudinea sa curajoasă şi no
Uniunea Sovietică este un apără nale. ' bane, dar şi pe cea a soluţionării avut loc duminică la Londra — bilă care a salvat omenirea“.
NEW YORK 30. De la trimisul Ager treaga lume o dată cu ultimul schimb tor hotărît şi puternic al cauzei unor probleme mai largi care lumea nu se află acum în stare Premierul sirian subliniază că
pres G. Răducanu: public de păreri dintre Kennedy şi păcii. In răspunsul preşedintelui privesc Estul şi Vestul. După de război. Această răbdare şi N. S. Hruşciov „a dat o dovadă
Hruşciov, schimb care a arătat că pre Kennedy se apreciază mesajul realizarea anumitor progrese stăpînire de sine sînt recompen strălucită de nobleţe sufletească
Primele ediţii ale ziarelor newyorkeze mierul sovietic a oferit, iar preşedintele Opinia publică mondială a sa lui N. S. Hruşciov ca „o contri preliminare, această acţiune sate prin faptul că acum Cuba şi de calm remarcabil în solu
diri 30 octombrie anunţă în prima pa S.U.A. a acceptat evacuarea bazelor lutat şi continuă să salute cu buţie importantă şi constructivă poate fi încoronată de o întîlni- nu va mai fi ameninţată de pri ţionarea unei crize care amenin
gină sub tifluri mari suspendarea blo de rachete din Cuba în schimbul an multă însufleţire acest document la cauza păcii*. re la nivel înalt“. mejdia unei invazii“. ţa securitatea mondială".
cadei militare americane împotriva Gu- care a făcut posibilă destinde
beî pentru următoarele 48 de ore. A- gajamentului american de a nu fi inva rea tensiunii maxime create de Opinia publică americană îm Nu numai americanii, care Dacă Cuba nu ar fi primit din In acelaşi timp, pretutindeni
ceasta s-a făcut Ia cererea secretarului dată insula, şi de a fi ridicată blocada Statele Unite în Marea Caraibi părtăşeşte cu satisfacţie convin aveau toate temeiurile să se tea partea Uniunii Sovietice ajuto oameni politici cu răspundere şi
general provizoriu al O.N.U., U Thant, militară. De altfel, scrie ziarul, blocada lor, şi nu numai în Marea Ca gerea exprimată în mesajul lui mă de vreo acţiune nesăbuită rul necesar pentru apărarea in cercuri influente ale opiniei pu
care a plecat marţi dimineaţa la Ha a fost în fapt suspendată Un noap raibilor. N. S. Hruşciov că va învinge ra a guvernului lor, ci şi celelalte tegrităţii sale teritoriale, guver blice continuă să protesteze im-
vană pentru două zile spre a discuta tea aceasta“. ţiunea, că nu va izbucni războiul popoare, ziarele de pretutindeni, nul Statelor Unite nu ar fi de potriva politicii agresive a Sta
cu primul ministru cuban Fidel Gaslro Ţinînd seama de faptul că la şi că se vor asigura pacea şi se. numeroşi oameni de stat au vă clarat niciodată că va respecta telor Unite faţă de Cuba, poli
modul în care vor organiza Naţiunile Walfer Lippmann şî-a intitulat co propunerea lui N. S. Hruşciov, curitatea popoarelor. După ce a zut în mesajul lui N. S. Hruşciov această integritate teritorială. tică primejdioasă pentru pacea
Unile supravegherea operaţiilor men mentariul apărut marţi în „New York cuprinsă într-un mesaj anterior, devenit cunoscut conţinutul me o acţiune concretă şi plină’ de Obţinerea unei declaraţii în acest întregii lumi. „Politica Statelor
ţionate în schimbul de mesaje dintre Herald Tribune“, „Reglementarea cu- preşedintele Statelor Unite a de sajului, Ia New York a avut loc înţelepciune pe linia asigurării sens din partea preşedintelui Unite faţă de Cuba, a declarat
N. S. Hruşciov şi J. Kennedy. bană". clarat că nici Statele Unite şl un mare miting, apreciat de zia păcii. Cunoscutul filozof englez Kennedy reprezintă o mare vic bunăoară primul ministru al Al
nici celelalte state din emisfera rul „New York Times“ ca cea Bertrand Russell i-a scris lui torie pentru toţi prietenii po geriei, Ben Bella, reprezintă o
In fot cursul zilei de luni, U Thant „Acordul Kennedy-Hruşciov asupra occidentală nu vor ataca şi nu mai mare acţiune pentru pace N. S. Hruşciov imediat după ce porului cuban. Acum este fi mare greşeală întrucit S.U.A. re
a purtat discuţii cu reprezentantul Gubei — scrie Lippmann — are- în ve vor încerca să invadeze Cuba. organizată vreodată în acest a luat cunoştinţă de conţinutul reşte esenţial ca această decla curg la metode care amenin+ă
S.U.A. Ia O.N.U., Adlai Stevenson, şi dere efortul pentru obţinerea şi a altor guvernul sovietic a considerat oraş. Demonstanţii, care venise noului m esaj: „Nu am cunoscut raţie să fie tradusă în fapt. Ni securitatea întregii lumi şi im
cu grupul celor trei consilieri numiţi de acorduri: anumiţi paşi în domeniul posibil să dispună ca mijloacele ră cu pancarte pe care scria: încă un om de stat care să fi meni nu se Îndoieşte că Uniunea plică urmări grave".
Casa Albă condus de John McGIoy. De dezarmării, posibil un anumit fel de re moderne de apărare puse de „Ne opunem blocadei“, „Cerem acţionat cu mărinimia şi măre Sovietică îşi va respecta anga
asemenea, secretarul general provizoriu examinare a situaţiei între N.A.T.O. şi U.R.S.S. la dispoziţia Cubei, con tratative“, „Nu vrem război îm ţia pe care le-aţi manifestat în jamentele în privinţa retragerii Oamenii iubitori de pace de
al O.N.U. a avut o întrevedere cu Va- ţările Tratatului de la Varşovia. In siderate drept ofensive de pre potriva Cubei“, au salutat cu problema Cubei“. armamentului din Cuba. Stîr- pretutindeni speră însă că pre
sili Kuzneţov, prim locţiitor al minis- acest fel, regula de acţiune ar putea fi şedintele S.U.A., să fie readuse multă satisfacţie noile propuneri neşte însă îngrijorare faptul că şedintele Kennedy îşi va res
Irului afacerilor externe al U.R.S.S., reducerea tensiunii prin realizarea mai pe teritoriul sovietic. şi măsuri ale guvernului Uniu Apreciind în cîteva cuvinte în Statele Unite mai au loc ac pecta promisiunea. Aceasta ar
dtipă care purtătorul de cuvînt al O.N.U. nii Sovietice care veneau de fapt marea însemnătate a mesajului tivităţi contrare spiritului decla face să se însenineze atmosfera
a declarat că : „Reprezentantul sovietic întîi a acelor acorduri care nu ridică •Mesajul lui N. S. Hruşciov este în întîmpinarea cererilor lor. lui N. S. Hruşciov, primul mi raţiei preşedintelui Kennedy. internaţională în regiunea, pînă
a prezentat o serie de sugestii construc dificultăţi serioase, ca de pildă acor o chemare Ia raţiune, o invitaţie nistru al Braziliei, Hermes Li Cum poate fi oare interpretată foarte de curînd, cea mai ame
tive privind aplicarea acordurilor dintre duri asupra instalaţiilor militare de un Este semnificativ că pînă şi ma, a declarat că acest mesaj ştirea despre continuarea pregă ninţată de furtună. Poporul cu
preşedintele Kennedy ş i ' dl. Hruşciov anumit tip periculos, dar care nu con la luciditate şi responsabilitate. un ziar ca „New York Times", „pune capăt crizei cubane, sal tirilor de invazie ale contrare ban va fl fericit să-şi poată con
tează de fapt în balanţa generală a într-un articol intitulat „Un tri vează pacea în întreaga lume şi voluţionarilor cubani adăpostiţi tinua In linişte munca Dasnică
pentru Soluţionarea crizei“. puterii. Asemenea acorduri ar. fi cel Este deosebit de semnificativ umf al raţiunii", a fost pus în asigură integritatea teritorială şi Întreţinuţi de guvernul S.UiA. de construcţie, să se termine o
Această zi de discuţii la Naţiunile mai uşor de realizat". situaţia de a scrie luni urmă a Cubei“. Intr-adevăr, acţiunea în Florida ? dată pentru totdeauna cu conti
că deşi trimis într-un moment toarele :’ „Acţiunea conducătoru-, guvernului sovietic urmăreşte şi nua ameninţare la adresa liber
Unite este caracterizată de ziarul „New Ziarele semnalează, de asemenea, lui sovietic constituie o hotărîre este de natură să asigure acest Din întreaga lume sosesc la tăţii sale din partea Statelor
York Times“ ca fiind „plină- de roade“. ecoul pe care l-a avut în lume.înlătu de mare Încordare, el cuprinde plină de chibzuinţă şi o impor obiectiv triplu, Moscova felicitări pentru marea Unite.
Ziarul apreciază „ridicarea blocadei ca rarea încordării. în, .Marea Garaibilor- tantă contribuţie Ia pace. Ea va contribuţie a guvernului sovietic
o dbvadă a micşorării tensiunii în cea „New York .Times“, într-o coresponden propunerea de a se duce trata „Numai datorită răbdării şi la apărarea păcii într-un mo Hotărîrea şi promptitudinea
dă-a 8-a zi a crizei cubane“. ţă din Londra scrie chiar în titlu fi primită cu căldură de lumea marii stăpîniri de sine a Uniunii
„Hruşciov merită toată lauda • pentru tive pentru reglementarea rela ment cînd aceasta se afla într-o cu care guvernul Uniunii Sovie
Editorialul din „New York Times“ uşurarea tensiunii. Gresc, de asemenea, care a trăit în cursul săptămînii Sovietice — a declarat la rîn- tice a acţionat pentru salvarea
este intitulat „In timp ce evitşm pri speranţele în legătură cu convorbiri în ţiilor dintre N.A.T.O. şi statele gravă primejdie. Premierul Si păcii mondiale vor rămîne în
mejdia* şi subliniază între alfele: „Un problema dezarmării“. trecute sub tensiune. Mai mult du/1 său deputatul laburist bri istoria relaţiilor internaţionale
mare val de speranţă s-a extins în în participante la Tratatul de la riei, Khaled El Azem, a adresat ca un model de aplicare con
decît atît, cele două mari pu tanic S. Sylverman la un mare secventă şi fermă a principiilor
Varşovia, pentru interzicerea ar coexistenţei paşnice.
teri oferă astăzi nu numai spe
melor de exterminare In masă şi
In alte probleme referitoare la
TTT Redacfia şi adUrHajştraJia ziarului !str. Q Martie , 7 Tel efon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobăm Direcţiei U e.w de R;L T ^ . n ^ 21^.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea P oligrafici .1 Mai" - Deva.